1,437 matches
-
permanent de moldoveni. Ei s-au retras cu armata destrămată și cu armamentul distrus, nereușind să ocupe nici Cetatea Sucevei (apărată de hatmanul Șendrea) și nici Cetatea Neamțului (apărată de pârcălabul Luca Arbore bătrânul). În Bătălia de la Valea Albă, mulți oșteni moldoveni au murit, precum și mulți boieri mari. Cronicarul Grigore Ureche descrie astfel pierderile moldovenești: ""Și atâta de ai noștri au pierit, cât au înălbit poiana de trupurile de a celor pieriți, pănă au fostu războiul. Și mulți din boierii cei
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
Cu acest prilej au fost îndepărtate cele două turle adăugate în secolul al XIX-lea, pridvorul de la intrare și celelalte adaosuri, biserica fiind readusă la înfățișarea inițială. Săpăturile arheologice au dus la descoperirea unor gropi în care se aflau osemintele oștenilor căzuți, înhumate fără o ordine anume. Deoarece craniile decedaților nu au fost descoperite, se presupune că ele au fost depuse sub altar. După căderea regimului comunist, mănăstirea a fost redeschisă în anul 1990, aici sosind un grup de maici și
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
trebuia să-l ucidă și este crescut și educat de acesta. La maturitate, fiul alungat revine pentru a-și cere drepturile asupra coroanei și își ucide fratele geamăn. Întoarsă dintr-o cruciadă, o oaste cruciată formată din 1.000 de oșteni în zale și armuri și condusă de prințul Herbert (Ștefan Velniciuc) trece prin Țara Românească, în perioada imediată de după descălecatul acesteia. Oastei cruciate i se alătură un prinț localnic care îi convinge pe comandanți să se îndrepte spre o cetate
Coroana de foc () [Corola-website/Science/312746_a_314075]
-
din drum pentru a se răzbuna pe Cavalerul Dragonului (prințul localnic) care îi trădase cu 20 de ani în urmă. Comandanții oștilor decid să se dea o luptă cu lancea și cu sabia pe viață și pe moarte între trei oșteni din fiecare tabără. Din tabăra cruciaților sunt aleși să lupte Herbert, Norbert și Vartala, iar de cealaltă parte regele, prințul și căpitanul Gorun. Turnirul are loc pe malul Mării Negre, iar din cei șase combatanți supraviețuiește doar tânărul prinț. Acesta din
Coroana de foc () [Corola-website/Science/312746_a_314075]
-
pe lacul înghețat. Forțele cruciate erau formate din 4.000 de soldați, cel mai mulți dintre ei fiind estonieni. Rușii au strâns 5.000 de oameni: gărzile de corp ale lui Alexander și fratelui său, Andrei, totalizau 1.000 de oșteni. În acord cu cronicile ruse contemporane, după ore de lupte corp la corp, Alexandr a ordonat flancurilor din dreapta și stânga de arcași să intre în luptă. Cavalerii în acel timp erau epuizați de lupta continuă de pe suprafața alunecoasă a lacului
Bătălia de la Lacul Peipsi () [Corola-website/Science/312082_a_313411]
-
ziua de 25 octombrie 1599 oștile muntene în frunte cu Mihai Viteazul venite dinspre Făgăraș au făcut joncțiunea cu trupele intrate prin pasul Turnu Roșu conduse de frații Buzești, căpitanul Baba Novac și Banul Udrea. Dacă avrigenii au reparat carele oștenilor, „întărindu-le "obezile" slăbite”, este de presupus că și racovicenii au ajutat sub o formă sau alta, dacă nu cumva s-au alăturat oștenilor domnitorului în lupta sa cu Andrei Báthory pe câmpul Șelimbărului în ziua de 28 octombrie 1599
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
Roșu conduse de frații Buzești, căpitanul Baba Novac și Banul Udrea. Dacă avrigenii au reparat carele oștenilor, „întărindu-le "obezile" slăbite”, este de presupus că și racovicenii au ajutat sub o formă sau alta, dacă nu cumva s-au alăturat oștenilor domnitorului în lupta sa cu Andrei Báthory pe câmpul Șelimbărului în ziua de 28 octombrie 1599. Posibil este ca și racovicenii, după această luptă, să se fi răsculat asemenea locuitorilor de pe întreg cuprinsul Transilvaniei, împotriva foștilor stăpânitori. După 9 august
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
avea nevoie de un cal puternic de luptă, de armură, scut și spadă. Mai era nevoie de un scutier care să poarte armele și de un cal pentru acesta. Nevoile militare au dat o mare dezvoltare acestui sistem. Pe timpul Carolingienilor, oștenii erau obligați să se echipeze și să se înarmeze pe seama lor. Statul nu le putea da nici arme, nici bani. Dar echipamentul unui călăreț costa scump. Începând cu veacul al IX-lea, armatele nu se mai compuneau decât din călăreți
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
vasalilor stabileau însă o ierarhizare pe care ei o recunoșteau și o exprimau în termeni preciși. Biserica s-a străduit să folosească forța și solidaritatea nobililor, îmblânzind obiceiurile lor brutale și oferindu-le exemplul cavalerului creștin - un ideal moral de oștean al lui Hristos. Din secolul al XII-lea, în rândul cavalerilor erau admiși numai fii de nobili. După ce-și făcea ucenicia la curtea unui senior, tânărul nobil primea armele de cavaler. O rudă sau seniorul său îi încingea sabia
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
o ladă și steagul celor trei țări românești unite (Moldova, Țara Românească și Transilvania). Vitejii fac față diverselor obstacole ivite in cale, lucrurile din ladă fiind râvnite atât de austrieci, cât și de unguri sau de turci. În final, foștii oșteni ai lui Mihai Viteazul ajung în țară și mor apărând cu vitejie prețiosul steag al Unirii. El se află pe locul 11 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. În anul 1611, la 10 ani de la uciderea mișelească a lui Mihai Viteazul, câțiva din foștii săi oșteni hoinăresc prin diferite orașe ale Europei. Aceștia sunt considerați o bandă de tâlhari vagabonzi, iar comandanții cetăților pe unde trăiau au stabilit recompense pentru prinderea lor vii sau morți. O parte dintre oșteni, în frunte cu Costea (Ion Besoiu), rămăsese
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
lui Mihai Viteazul, câțiva din foștii săi oșteni hoinăresc prin diferite orașe ale Europei. Aceștia sunt considerați o bandă de tâlhari vagabonzi, iar comandanții cetăților pe unde trăiau au stabilit recompense pentru prinderea lor vii sau morți. O parte dintre oșteni, în frunte cu Costea (Ion Besoiu), rămăsese la Viena pentru a aștepta venirea domnitorului sau un semn de la el. Domnitorul le încredințase lor o ladă cu toată averea sa. Oștenii au așteptat ani de zile vreun semn, dar acesta nu
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
recompense pentru prinderea lor vii sau morți. O parte dintre oșteni, în frunte cu Costea (Ion Besoiu), rămăsese la Viena pentru a aștepta venirea domnitorului sau un semn de la el. Domnitorul le încredințase lor o ladă cu toată averea sa. Oștenii au așteptat ani de zile vreun semn, dar acesta nu a venit. În acest timp, ei au trăit prin munți. După ce au auzit că domnitorul Radu Șerban (1602-1610) vrea să unească din nou cele trei țări române, ei au hotărât
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
unească din nou cele trei țări române, ei au hotărât să se întoarcă în patrie ducând cu ei steagul Unirii și lada despre care credeau că conținea o comoară. Cu banii din ladă ei doreau să ridice o nouă armată. Oștenii au depus jurământ să ducă în țară steagul și lada, cei care ar fi încălcat jurământul urmând a fi pedepsiți cu moartea. Un alt fost oștean de-al lui Mihai Viteazul, Dumitru (Amza Pellea), se află și el prin Europa
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
conținea o comoară. Cu banii din ladă ei doreau să ridice o nouă armată. Oștenii au depus jurământ să ducă în țară steagul și lada, cei care ar fi încălcat jurământul urmând a fi pedepsiți cu moartea. Un alt fost oștean de-al lui Mihai Viteazul, Dumitru (Amza Pellea), se află și el prin Europa prefăcându-se olog, orb de un ochi și gângav și trăind din mila străinilor. El reușește să fure o căruță cu un tun și se întâlnește
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
a fi spânzurat de austrieci, fiind salvat de grupul lui Costea. Cu acest prilej se află că fostul stegar Vasile era cel care se oferise să-i fie călău, dorind să încheie socotelile cu căpitanul Andrei. Adunați într-o peșteră, oștenii români își dezvăluie în fața celor trei (Dumitru, Andrei și Vasile) intenția de a se întoarce în patrie și îi întreabă dacă vor să îi urmeze, depunând în acest caz un jurământ. Dintre ei, doar Vasile refuză, dar afirmă că va
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
intenția de a se întoarce în patrie și îi întreabă dacă vor să îi urmeze, depunând în acest caz un jurământ. Dintre ei, doar Vasile refuză, dar afirmă că va merge în urma lor. Într-un târg incendiat în urma unor lupte, oștenii o găsesc pe Ioana (Gina Patrichi), o femeie nebună cu un copil mort în brațe, și o iau cu ei. După ce unul dintre oșteni a fost spânzurat pe acoperișul unui castel, Costea îi spune căpitanului Andrei că în ladă găsise
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
Vasile refuză, dar afirmă că va merge în urma lor. Într-un târg incendiat în urma unor lupte, oștenii o găsesc pe Ioana (Gina Patrichi), o femeie nebună cu un copil mort în brațe, și o iau cu ei. După ce unul dintre oșteni a fost spânzurat pe acoperișul unui castel, Costea îi spune căpitanului Andrei că în ladă găsise doar scrisori și niciun ban. El a umplut-o cu bolovani și le-a spus celorlalți că lada conținea o comoară pentru a le
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
niciun ban. El a umplut-o cu bolovani și le-a spus celorlalți că lada conținea o comoară pentru a le alimenta dorul de țară și a le da nădejde că odată întorși în patrie vor mai putea fi folositori. Oștenii ajung la castelul contelui Șaroși, care luptase împotriva oștilor române în Bătălia de la Mirăslău (1600). Ei ocupă castelul și îi sechestrează pe nobili. Tot acolo o găsesc pe contesa Maria Cristina de la care află că generalul Gheorghe Basta o plătise
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
Basta o plătise să-l cheme pe căpitanul Andrei în acea noapte. În dimineața următoare, după o luptă cu oastea chemată de contele Șaroși, românii părăsesc castelul și îi dau foc, iar Vasile o judecă pe Maria Cristina făcând dreptate. Oștenii intră pe teritoriul ocupat de turci, fiind capturați de oștile lui Iusuf Pașa (Colea Răutu). Acesta din urmă le cere să lupte ca mercenari în armata sa, dar românii refuză. În acea noapte, turcii fură lada, iar Iusuf Pașa, contrariat
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
pe teritoriul ocupat de turci, fiind capturați de oștile lui Iusuf Pașa (Colea Răutu). Acesta din urmă le cere să lupte ca mercenari în armata sa, dar românii refuză. În acea noapte, turcii fură lada, iar Iusuf Pașa, contrariat că oștenii duceau o ladă plină cu bolovani, dispune îngroparea lor în nisip până la gât pentru a divulga locul unde se afla comoara. Turcii pun caii să joace peste capetele lor, dar românii încep să cânte. Profitând de întuneric, Vasile ucide gărzile
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
cu bolovani, dispune îngroparea lor în nisip până la gât pentru a divulga locul unde se afla comoara. Turcii pun caii să joace peste capetele lor, dar românii încep să cânte. Profitând de întuneric, Vasile ucide gărzile și îi eliberează, iar oștenii îl iau ca ostatic pe Iusuf Pașa și pleacă spre țară. Intrați pe teritoriul țării, Costea fuge cu căruța unde se afla lada, însoțit de Ioana, și este găsit apoi spânzurat. Oștenii ajung la ruinele unei cetăți, păzite de un
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
întuneric, Vasile ucide gărzile și îi eliberează, iar oștenii îl iau ca ostatic pe Iusuf Pașa și pleacă spre țară. Intrați pe teritoriul țării, Costea fuge cu căruța unde se afla lada, însoțit de Ioana, și este găsit apoi spânzurat. Oștenii ajung la ruinele unei cetăți, păzite de un roșior pe nume Mohor (Alexandru Dobrescu). Ei așază pe cel mai înalt bastion steagul Unirii, iar Dumitru este trimis la București pentru a discuta cu domnitorul. Dumitru se întoarce din capitală cu
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
să meargă în sate și să-i cheme pe săteni pentru a apăra cetatea și steagul lui Mihai Viteazul. În dimineața următoare, ostașii români conduși de Butnaru și turcii lui Iusuf Pașa iau cu asalt cetatea. Căpitanul Andrei le spune oștenilor că în ladă nu sunt decât bolovani și îi dezleagă de jurământ, dar aceștia sunt de acord să rămână și să lupte. Oștenii se luptă cu vitejie, dar mor pe rând, iar morții sunt puși pe metereze cu puștile în
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
români conduși de Butnaru și turcii lui Iusuf Pașa iau cu asalt cetatea. Căpitanul Andrei le spune oștenilor că în ladă nu sunt decât bolovani și îi dezleagă de jurământ, dar aceștia sunt de acord să rămână și să lupte. Oștenii se luptă cu vitejie, dar mor pe rând, iar morții sunt puși pe metereze cu puștile în mână pentru a-i deruta pe dușmani. A doua zi, atacul este reluat cu îndârjire, dar vestea că se apropie câteva mii de
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]