3,019 matches
-
este obișnuit; să cheltuiți banii fără nici un plan?”. „Credeți în mare sau foarte mare măsură că: e mai bine să ai un salariu mic, dar sigur decât unul mare, dar nesigur; în viață omul e bine să se călăuzească după obișnuință?”. Indicele variază de la 0 la 4, unde 0 înseamnă orientare maximă spre tradiționalism. „Tradiționalism 1993”, construit ca scor factorial din răspunsurile la întrebările: „Sunteți de acord că e bine să fii precaut când faci schimbări majore?”, versus „Nu o să obții
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
costuri și beneficii. Conform acelorași autori, decizia de a (nu) vota este dată atât de probabilitatea de a influența rezultatul sau de costuri, cât mai ales de sentimentul datoriei, pentru mulți alegători votul fiind un act nereflectiv, care ține de obișnuință și bazat, în primul rând, pe sentimentul datoriei. Dincolo de aceste tendințe general valabile, în cazul României se adaugă și unii factori specifici, legați de contextul socio-politic recent. Destul de probabil, schimbările din ultimii 15 ani (sau în unele cazuri absența acestora
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
KMO = 0,82; factorul rezultat explică 54% din varianță). Preferă siguranța riscului scor factorial din afirmațiile: e mai bine să ai un salariu mic, dar sigur decât unul mare, dar nesigur, în viață omul e bine să se călăuzească după obișnuință, oamenii ar trebui să fie precauți înainte de a face schimbări importante, nu merită niciodată să riști ca să pornești o afacere, e mai bine să ai mai puțini bani, decât să riști să îi pierzi într-o afacere (metoda componentelor principale
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
40 Iubire, dragoste - ură, gelozie 40 Istețime, Înțelepciune - prostie, nerozie 44 Logic, logică - ilogic, absurd 50 Măsură, moderație, modestie - exagerare, Îngâmfare, lăudăroșenie, orgoliu, trufie, megalomanie 51 Morală, moravuri 52 Muncă, hărnicie, creație - lene, indolență, trândăvie, plictiseală 57 Obiectivitate - subiectivitate 58 Obișnuință, deprindere, adaptare - inadaptare 61 Om, omenie, noblețe - josnicie 62 Pasiune, entuziasm, patimă 64 Paradoxuri, contradicții, contrarii, perplexitate 64 Părinți - copii 68 Personalitate, atitudine 69 Prietenie, devotament - dușmănie, trădare 72 Prudență, prevedere, anticipare - imprudență, precipitare 73 Puterea banului, manipularea În afaceri
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
vadă și recunoaște pe ale sale, exprimă, de fapt, o incapacitate psihologică, sugestiv redată Încă din vechime de către Plutarh: „Omului nu-i este dat să iasă din sine Însuși și să se examineze la anumite intervale, făcând abstracție de senzația obișnuinței cu sine Însuși. Iată ceea ce face ca fiecare dintre noi să fie un mai bun critic al altora, decât al lui Însuși”.) Cine jignește uită repede; cine e jignit nu uită niciodată. Diferența de comportare dintre cei doi este determinată
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
invidios, căruia nu-i cade deloc bine să răspundă cu bine la binele care i s-a făcut.) Cine se Însoară la bătrânețe Își croiește haină nouă din stofă veche. (Adică Își va duce viața de familie după principii și obișnuințe proprii vârstei pe care o are.) Unde sunt dulciuri, acolo sunt și muște. (Unde se Înregistrează succese sau oportunități, acolo mișună tot felul de profitori, de oportuniști.) și-a găsit sacul peticul. (La Înțelesul obișnuit, de potrivire după fire a
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ființa iubită dacă nu știi, În același timp, să-i umpli viața cu o bogăție de sentimente mereu reînnoite.” (A. Maurois) Amorul când se-nvechește,/ Ca omul când Îmbătrânește,/ Mai mult În necazuri, decât În plăceri trăiește. (Vârsta, ca și obișnuința, uzează dragostea și-o face suspicioasă.) „În bătrânețea dragostei, ca și În aceea a vârstei, trăim mai mult pentru dureri, nu mai trăim pentru plăceri.” (La Rochefoucauld) Pentru ochii Îndrăgostitului ciupiturile de vărsat par gropițe. („Cine este iubit - spunea Stendhal
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
fermecător”; „Singura fericire constă În așteptarea fericirii”. Într-adevăr, longevitatea În iubire este dată de arta de a spera, de capacitatea celor doi de a-și oferi reciproc surpriza descoperirii unor noi trăiri sufletești. În absența unei astfel de capacități, obișnuința pune tot mai mult stăpânire pe relația erotică, rutinând-o.) „...automatismul, repetiția uniformă și monotonă, este mormântul sentimentului, al stării vii și fecunde. Prin repetiție se creează o crustă din care se retrage sentimentul și, o vreme, asemenea crustă golită
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
chiar dispar.) „Când fiecare privim lucrurile sub alte aspecte și cu alți ochi, nu putem să le găsim toți la fel.” (B. Pascal) „Nu mijlocul singur, ci Îndemânarea și spiritul În care Îl Întrebuințezi determină valoarea mijlocului.” (J.W. Goethe) Obișnuință, deprindere, adaptare - inadaptaretc "Obișnuință, deprindere, adaptare - inadaptare" N-are ouă, dar stă cloșcă. (Proverbul face referire la acele situații În care deprinderea În cauză a devenit nărav: „S-a jurat pe vin să nu mai bea rachiu”; „Pân’ se-ncalță
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
privim lucrurile sub alte aspecte și cu alți ochi, nu putem să le găsim toți la fel.” (B. Pascal) „Nu mijlocul singur, ci Îndemânarea și spiritul În care Îl Întrebuințezi determină valoarea mijlocului.” (J.W. Goethe) Obișnuință, deprindere, adaptare - inadaptaretc "Obișnuință, deprindere, adaptare - inadaptare" N-are ouă, dar stă cloșcă. (Proverbul face referire la acele situații În care deprinderea În cauză a devenit nărav: „S-a jurat pe vin să nu mai bea rachiu”; „Pân’ se-ncalță, soarele se-nalță./ Pân
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
fi, de exemplu, „punctualitatea”, nu este suficient să fie Înțeleasă și privită ca utilă; dacă n-o transformăm Într-o deprindere de viață, o vom resimți ca pe o povară ori de câte ori situațiile de viață ne vor pretinde să o probăm.) „Obișnuința nu numai că ușurează munca, dar creează și capacitățile pentru ea.” (Democrit) Obișnuința este a doua natură. (Iată câteva exemple care ilustrează faptul că obișnuința stabilizată poate crea un nou mod de viață: „S-a Învățat dezbrăcat și i-e
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
utilă; dacă n-o transformăm Într-o deprindere de viață, o vom resimți ca pe o povară ori de câte ori situațiile de viață ne vor pretinde să o probăm.) „Obișnuința nu numai că ușurează munca, dar creează și capacitățile pentru ea.” (Democrit) Obișnuința este a doua natură. (Iată câteva exemple care ilustrează faptul că obișnuința stabilizată poate crea un nou mod de viață: „S-a Învățat dezbrăcat și i-e rușine-mbrăcat”; Cine fură, aceia mai tare jură”; „La o treabă când se scoală
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
resimți ca pe o povară ori de câte ori situațiile de viață ne vor pretinde să o probăm.) „Obișnuința nu numai că ușurează munca, dar creează și capacitățile pentru ea.” (Democrit) Obișnuința este a doua natură. (Iată câteva exemple care ilustrează faptul că obișnuința stabilizată poate crea un nou mod de viață: „S-a Învățat dezbrăcat și i-e rușine-mbrăcat”; Cine fură, aceia mai tare jură”; „La o treabă când se scoală, parcă are ouă-n poală”; „Pe-afară pereți-s noi, În casă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sunt trăite deosebit de intens nu pot fi exprimate În termeni reci și obiectivi.) Las’ că-i bine, chiar de-i rău. (Paradoxul acestui proverb este explicat de un alt proverb: „M-am Învățat cu traiul rău și trăiesc bine”. Așadar obișnuința, de orice fel ar fi, nu numai că atenuează simțul comparațiilor, dar creează „a doua natură”.) „În fiecare rău e un strop de bine; de s-ar pricepe omul să-l găsească, să tragă și folosul.” (W. Shakespeare) Când doi
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să sprijini cu o bârnă castelul care e gata să se prăbușească. (După ce ai comis, de exemplu, o mare nedreptate, e greu s-o repari printr-o simplă scuză.) Nu se leagă câinele cu cârnați. (Nu se formează deprinderi sau obișnuințe trainice Într-un regim de indulgențe, de concesii În raport cu noi Înșine sau cu ceilalți.) În zadar țipă pasărea după ce a fost prinsă. (Lamentările nu pot nici consola, nici scuza imprudența de care am dat dovadă la un moment dat: „Să
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
dacă nu-l poți stinge” etc.) Teme-te de cel ce se teme de tine. (Făcându-l să fie tot mai vigilent În raport cu tine, Îl transformi Într-un adversar de temut.) Tocmeala În târg și ursul În crâng. (Este În obișnuința sau În structura psihică a unora tendința de a ignora realitatea În favoarea gândirii ipotetice. În termeni mai expresivi, În loc de așa cum este, ei preferă ca și cum ar fi.) Nu te-ntinde mai mult decât ți-e plapuma. (Modestia, la care ar trebui
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
dintre slăbiciunile sufletești cunoscute ne predispune la a face anumite greșeli sau păcate.) „Plăcerile sunt cuiele care țintesc sufletul de trup.” (Epictet) Bastonul rupe oasele, dar nu atinge viciul niciodată. Într-adevăr, suferința produsă prin bătaie și plăcerea obținută prin obișnuința cu un anumit viciu sunt stări sufletești ireconciliabile: neputând arăta prin ea Însăși ce Înseamnă binele, bătaia nu poate face altceva decât să-l Îndârjească pe cel care nu vrea să se dispenseze de plăcerea pe care i-o produce
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
care nu vrea să se dispenseze de plăcerea pe care i-o produce dependența de un anumit viciu.) „Cine folosește forța Își arată slăbiciunea.” (R. Tagore) Scândura putredă nu stă prinsă În cuie. Sfaturile nu mai servesc celui ros de obișnuințe sau deprinderi vicioase.) „Omul decade sufletește de Îndată ce poartă În sine un singur gând pe care e silit să-l ascundă neîncetat.” (B. Constant) Viciul știe că e urât, de aceea Își pune mască. (Prin urmare, trebuie să ne perfecționăm mereu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nu te caracterizează. Μ Critica făcută la adresa altuia este, de regulă, mai severă decât autocritica. Pot fi Însă și excepții de la această regulă (oferite, de exemplu, de cei la care criticile severe făcute altora nu sunt decât un reflex al obișnuinței acestora de a aplica aceeași severitate a exigențelor și În raport cu ei Înșiși). Μ La mulți părinți reproșurile făcute copiilor lor reflectă, de fapt, regretul ascuns al acestora față de ceea ce ei ar fi vrut să Împlinească În viață, dar nu au
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
un sentiment legitim pentru acela care simte nevoia respectului față de sine. Μ Actul moral nu trebuie judecat În sine, ci prin motivațiile care-l determină: astfel, putem afla că el a fost comis de cineva din teamă de pedeapsă, din obișnuință, din Întâmplare, din capriciu sau din convingere. Μ Toți simțim nevoia de inefabil, de sacru, de divin și poate că idealul la care fiecare dintre noi ne gândim, mai mult sau mai puțin, nu este altceva decât copilul preferat al
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
poate face Însă vulnerabili față de cei care vor ști s-o descifreze: În orice acțiune a noastră ne implicăm cu un anumit mod de a gândi și de a simți. Μ Cu cât vom respecta mai mult unele deprinderi sau obișnuințe În viața și În activitatea noastră, cu atât ne vom pierde mai mult suplețea judecății În raport cu unele lucruri și dorința de a le schimba, la nevoie. Μ Dacă un anumit om folosește prea des, În relațiile cu alții, cuvintele: „numai
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
satisfacții materiale sau de plăceri senzuale, iar la alții, dimpotrivă, prin eforturi deosebite de a realiza controlul unor astfel de plăceri. Μ De ce oare oamenii cunosc adevărata valoare a unei prietenii sau iubiri mai ales În clipa despărțirii? Poate din cauză că obișnuința Îndelungată cu altul slăbește, pe nesimțite, capacitatea de a observa Îndeajuns cât de importante au fost influențele de fiecare zi ale aproapelui asupra gândurilor și faptelor noastre. Μ Se Înalță cu adevărat În spiritualitate sau În moralitate doar cei la
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cu enunțurile „apodictice” cuprinse de subiecte (fraze șantazist extrase din context); însă, chiar și așa, scena pe care se produce opoziția dintre autoritățile școlare și elevi este aceeași: cea pe care noua putere, în reacțiunea sa revoluționară, o îngăduie vechilor obișnuințe. Elevii care au dezvoltat (în mod conformist sau polemic) aceste subiecte sunt frații mai mici ai celor care s-au revoltat în ’68. Ar fi greșit să credem că ei au fost reduși la tăcere și la o stare de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
codul tăcerii. Cred că nici unul nu era locuitor al Romei. Cu greu s-ar fi putut imagina un eșec mai dezastruos. Lumea nu mai simte nu doar prestigiul, dar nici valoarea Bisericii. A abjurat în mod inconștient de la una dintre obișnuințele sale cele mai oarbe. Și asta, fără îndoială, în favoarea a ceva mai rău decât religia. Și fără ca măcar să fi depășit ignoranța la care o supusese veacuri întregi pragmatismul diabolic al Bisericii. În acest context - prăbușirea valorilor ecleziastice, determinată de o
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
a copulării în „cuplu”, așa cum este el conceput de către majoritate - această miraculoasă toleranță față de cuplu -, oare de către cine a fost dorită în mod tacit, promulgată în mod tacit și tot în mod tacit primită fără cale de întoarcere în rândul obișnuințelor? De către puterea consumului, de către noul fascism. El a pus stăpânire pe exigențele de libertate, ca să spunem așa, liberale și progresiste și, asumându-și-le, le-a golit de sens, le-a schimbat natura. Astăzi, libertatea sexuală a majorității este în
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]