6,770 matches
-
un timp nefast, când funcțiile criticii și istoriei literare erau anulate de o cenzură imposibil de imaginat. „ * Iași, 9 martie 1938 - Seara Draga mea, Cum să fiu supărată pe mata? Cum poți să crezi asemenea monstruozitate? Sunt numai ocupată și obosită. Am purtat plicul ăsta pe la Chișinău, unde am fost [i]eri să fac o anchetă. L-am purtat azi la serviciu. N-am avut răgaz să-ți scriu măcar o pagină. Știi că azi mi-a venit rău de oboseală
Însemnări despre Otilia Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2716_a_4041]
-
îmi dați un balon? După ora cinci nu se dau baloane, a spus ea. Nu am insistat. Cum aș fi putut? Oare câte mii de ani avea tradiția baloanelor? Viețile lor erau, evident, ciudate și foarte deosebite de ale noastre. Obosită, am coborât, nu umilită, ci smerită și puțin mirată. O jumătate de oră mai târziu, coborând pe Champs Elysées, simțeam în aer mirosul unor violete care nu se vedeau. Uitasem de verișoara Emily, iar lumea era plină de primule și
Elizabeth Bibesco Baloane by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3208_a_4533]
-
mă sperie fiindcă sunt fără limită exigenți și fiindcă vorbesc o limbă pe care numai ei o știu. „Handicapații pot schimba ordinea pentru că se află întotdeauna în punctul zero al oricărei comunicări...” În fragmentul Amintire din copilărie, în această specie obosită a amintirilor din copilărie, scrie o pagină de cu totul altă natură decât se obișnuiește, una puternică, nemiloasă, edificatoare pentru tot ce a urmat în viața și poezia ei. „Cu cât o atitudine, chiar de limbaj, pare a fi mai
însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3228_a_4553]
-
acestui nerușinat. Dacă nu-i tai microfonul, eu mă ridic și plec din emisiune, s-a adresat Vadim moderatorului. -E beat la ora asta, dar nu-i crapă obrazul să mintă ca un porc? Eu am venit de la Strasbourg foarte obosit, și am venit la tine să ascult mizeriile acestui individ, s-a adresat Vadim în continuare moderatorului. Nu am fost niciodată la guvernare. Am srpijinit dezinteresat Guvernul Văcăroiu pentru că știam ce vor face UDMR și cu țărăniștii, talibanii lor. În
Scandal la RTV între Vadim Tudor și Ovidiu Bălan pe tema guvernării () [Corola-journal/Journalistic/32516_a_33841]
-
Aveam nevoie, chiar în seara aceea, să scriu o povestire pentru ca, în dimineața următoare, să merg la binecunoscutul director care mi-ar fi dat un avans suficient spre a putea mânca pe săturate. Sufletul îmi era gol, spiritul leneș, mintea obosită. Am renunțat, am pus pe masă ultimii bani și am ieșit. De cum am fost afară, brusc, o frază a pus stăpânire pe spiritul meu - o frază pe care o auzisem repetată de multe ori și al cărei autor nu mi
Giovanni Papini Povestiri stranii () [Corola-journal/Journalistic/3253_a_4578]
-
tânăr al războiului celui mare pentru dreptul nostru întreg, prieten al cinstei, al muncii, al jertfei, suflet îngeresc de credință nefericită, de sfântă renunțare, înalță-te sus în sunetul victorios al strofelor tale în clipa când pământul primește biata țărână obosită și dureroasă a trupului tău martirizat.” (N. Iorga, Oameni cari au fost, vol. III, Buc., 2012, p.34) O alăturare ce ar putea să pară curioasă: poetul deșteptării naționale învecinat cu duiosul cântăreț al „patriarhalelor” și al melancolicelor „cântece”. El
Doi „soli ai Ardealului”: Șt. O. Iosif și Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3263_a_4588]
-
răbdare”. Sylvia Plath: „...e acum, și acum, și acum”. Angela Marinescu (Jurnal scris în a treia parte a zilei), o excelentă „definiție” a jurnalului: „Am să încep prin a continua”. Și, tot pe prima pagină: „Un jurnal este un text obosit...”. Aș spune, oarecum emfatic: jurnalul este vocația unora veniți pe lume gata obosiți. „...îmi place să fiu (...) în groapa (neagră) de gunoi a lumii.” Cui nu-i place să bântuie groapa asta nu poate să fie mare scriitor. Scrie despre
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3274_a_4599]
-
în a treia parte a zilei), o excelentă „definiție” a jurnalului: „Am să încep prin a continua”. Și, tot pe prima pagină: „Un jurnal este un text obosit...”. Aș spune, oarecum emfatic: jurnalul este vocația unora veniți pe lume gata obosiți. „...îmi place să fiu (...) în groapa (neagră) de gunoi a lumii.” Cui nu-i place să bântuie groapa asta nu poate să fie mare scriitor. Scrie despre bărbații care, gândind, „se cramponează de o lipsă de poftă, de o devitalizare
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3274_a_4599]
-
nici nu s-ar fi mirat dacă din clipa aceea colonelul i s-ar fi adresat cu: Excelența voastră! Cuvintele lui Fritz von Schwabe n-au fost chiar acelea, dar nici foarte diferite. Îți dau cinci ostatici, zise cu voce obosită.
ISMAIL KADARE Cina blestemată by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/3276_a_4601]
-
UDREA-Traian Băsescu, a declarat analistul Bogdan Chirieac la Realitatea TV. Doamna Udrea este în dreptul său să devină președintele acestui partid, cu toate erorile pe care le-a făcut în campania electorală de la europarlamentare, unde a venit cu o listă extrem de obosită, care nu a reușit să aducă nici măcar un vot, a mai declarat Chirieac. ELENA UDREA. Faptul că diverși indivizi din partid au început să spună că sunt nemulțumiți, că în conducerea partidului nu s-a făcut ce trebuie, ei nefăcând
Chirieac: ELENA UDREA este în dreptul său să devină președintele PMP by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/29670_a_30995]
-
toți cei care-l urmăresc pe pagina sa de socializare. Iată scrisoarea trimisă de Mircea Diaconu: "Dragii mei, Nu am mai scris o scrisoare de când eram student și scriam acasă. Așa că, aflați despre mine că sunt bine sănătos, doar puțin obosit. Nu am putut să vă țin la curent pentru că nu prea am acces la Internet și am avut o mulțime de întâlniri. Așa cum am spus, prima a fost cu Sir Graham Watson, căruia i-am strâns mana și i-am
MIRCEA DIACONU, scrisoare de la Bruxelles: "Dragii mei…" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29711_a_31036]
-
grijă, exact cum doresc dînsele? Poate că eliberate de prejudecățile mele de buchisitor tenace, de ticurile, de obsesiile inevitabile (cum naiba să te debarasezi de obsesii?), vor fi mai limpezi, mai sincere, indiscutabil fragede. Și-apoi s-apar și eu, obosit, abia ținîndu-mă de caligrafiile șerpuitoare, capricioase, gîfîind s-ajung silabele din urmă. Sînt nevoit, n-am încotro! Renalul Montaigne m-a sfătuit să fiu răbduriu. În sensul rezistenței neștirbite!
Înger la conovăț (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15044_a_16369]
-
Ioan Holban S-a scris mult despre proza și poezia medicilor, criticilor, pictorilor, filosofilor, sociologilor și încă mai mult, tomuri, glosîndu-se în orizontul (închis) al sintagmei ut pictura poesis; toate frazele obosite și toate ideile primite, mirosind a naftalină, se înviorează brusc însă printr-o întîmplare precum aceea petrecută, recent, în Atelierul de potcovit inorogi, strămutat, pentru o seară, de la Casa Pogor lîngă șevaletul, și celebrul pat din Strada Armenească, proprietăți garantate
Cică niște marginali... by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/15024_a_16349]
-
-ntâmplă la tot pasul, dar nu le vede nimeni. Cum să gonești un înger care îți dă târcoale de-atâta vreme? Doar poate prin puterea de-a ți-l închipui. Un albatros Sunt zile când împing valurile cu aripile-mi obosite, ca să freamăte marea, sătul de-atâta zare necuprinsă. ... Și mă gândesc că, nu de puține ori, moartea merită toată lauda. Vid E bine pe-ntuneric, căci petele din ochi nu le mai văd; și nici gelos pe umbra mea nu
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/14925_a_16250]
-
de împrumut să-ți pompeze sîngele "abia atunci te vei cunoaște" Sărman donator de sînge: Vei muri cu fiecare în parte Cămașa vie Fiecare zi își are vinul pe care-l merită El urcă negreșit prin hățișul venelor pînă-n potirul obosit al inimii (această imagine pîlpîie mai greu) Un vin sărat pe care nu-l dorește nimeni ascund în trup și-un întuneric prea viu (alții au privit în lăuntrul lor cu mai multă înțelegere alții s-au descris cu mai
Poezie by Ioan Morar () [Corola-journal/Imaginative/15218_a_16543]
-
exilat conceda un drept la opinie contrară literaților păduchioși rămași în țară. Erau mai curînd un fel de a spune " Poate că și voi aveți dreptate, dar toată vînzoleala asta a voastră nu mă interesează." Avea o plictiseală de leu obosit. Pe unii îi fascina sau pur și simplu visau să se pozeze într-un fel sau altul alături de el. În definitiv era un subiect gras. Astfel că omul acesta în loc să-și scrie memoriile el singur și le-a povestit, avînd
Rătăcirile unui mare prozator by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Imaginative/15221_a_16546]
-
lumină, Oști de aripi tremurate, Apa albă le dezbină Și le misuie pe toate; Poți s-aduni, ca-ntr-o căldare, Bani de aur sub o vatră, Muntele de așteptare Îi preface iar în piatră; Nesilit te ștergi din tine, Obosit și-ntors în pace, Din adânc tăcerea vine Și-n uitare se preface; Numai gândul vrea să scape Și, visând s-ajungă floare, Cheamă vremea dintre ape Și începe s-o măsoare Păcatul schimbării În ficații întâmplării E cuibărit viermele păcatului
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/15319_a_16644]
-
și în derivă. Plictisul și frica sînt singurele stări care îi vizitează între chefurile lor posomorîte. Indivizii își pierd treptat trăsăturile definitorii și devin o turmă apatică speriată de istorie ca de un pustiu nesfîrșit ivit deodată în fața ochilor lor obosiți. în schimb, în paginile cărții se instalează acum un personaj omniprezent și copleșitor: neantul, pe care îl descoperim pînă la sfîrșit, emoționați noi înșine de proporția golului, în spatele fiecărei fraze și al fiecărui gest. Generația de dinainte mai păstra un
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
rondul, părculețul, autobuzele și oamenii par atît de mici încît seamănă cu un desen de jucărie animat miraculos. La cîțiva pași de acest ultim bloc, se află un crîng semisălbatic, în mijlocul căruia o baltă plină de stuf își duce zilele obosită. Din primăvară și pînă toamna tîrziu, zeci de pescari amatori, cu undițe de toate felurile, dau la pește. Cum stai cu fața către oraș, pe dreapta e șoseaua Vergului, situată mult deasupra nivelului bălții, iar pe stînga se înșiră carcase
Reportaj din balcon by Cornel George Popa () [Corola-journal/Imaginative/15426_a_16751]
-
Cu hlamida cea neagră ca flacăra cărții luminînd trec pe drumuri străine și strig: Abel Abel frate Abel ceea ce ne leagă e-un cîntec de moarte! Un vierme înghite unul după altul punctele de suspensie ale lumii seara UN ZEU OBOSIT ÎMI CADE PE PAGINI. Abel Abel frate Abel ceea ce Ne leagă e-un cîntec de moarte! Dar cuvintele nu-s niciodată de-ajuns altceva sfîșie coridoarele o, trupule rege, carcasa mea de spaimă și visare! Moarte rozalbă, rîs vinețiu Începutul
Poezie by Daniel Corbu () [Corola-journal/Imaginative/15587_a_16912]
-
măr putred umplîndu-mi traheea am văzut cartilagiile zguduindu-se și frica precum înjurăturile brăzdînd fiecare centimetru din ceea ce pînă atunci știusem și-acum uitam și-acum un deșert cu venele trandafirii își agăța de moliciunea craniului ventuzele mestecîndu-mi trecutul scuipîndu-mi obosit viitorul și urletul poros a spart sticla ferestrelor și dopul de parafină a umplut țestele și labele jupuite ale țipătului au zdrobit tunelul de catran în timp ce vocea de 26 de ani a mamei bubuia ca un picamer sfredelind nefericirea de-
Poezii by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/16297_a_17622]
-
care ca o căpușă ți s-a înfipt în pîntec lustruindu-l pe dinăuntru sfîșiindu-l de durerea striatei lumini? cum să iubești o închegare de carne un amestec de limfă și piei străvezii care, iată, își usucă saliva pe sînul obosit îți molfăie între gingii disperarea lacrimile cu miez de migdale dragostea, întunericul ei care va adăsta doar un timp, dragostea ce totuși va scînteia în umbrele privirii spălăcite în țipetele tranșate ca pentru un altar jertfele nu mă iubea nimeni
Poezii by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/16297_a_17622]
-
bine să știi că eu Nu mai sunt a ta De multă vreme Sunt a bărbatului tău, Care mi te-a dat în pază Chiar dacă zilnic mă terfelești! Eu, noapte de noapte, Mă răsfăț lângă orizontala Trupului său, Tot mai obosit De cuvintele tale nesățioase Care îl înjunghie Cu întrebări pofticioase. Rege peste cuvinte Poetul are două umbre: Una în spate, alta-nainte. Bărbat și femeie - Poetul și-a închiriat Umbra pentru o idee. SUPRADIMENSIONARE Drumul intrase-n pământ. Fugise de
Poezii by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/2596_a_3921]
-
cred, că are o cravată dăruită de Gellu Naum, nu precizează modelul, nici culoarea darului, probabil e mov, cu desene constructiviste. Intervestimentația stimulează creația. Nu ni se spune ce fel de nod prefera poetul care vedea uneori umbra tatălui său obosit lungindu-se pe podelele casei de la Comana. O fi fost nod italienesc, deci asimetric, marinettian, posibil, mai degrabă decât clasic, bombat ca un boboc de trandafir, specia mareșal Ney, poate. Intervestimentația stimulează creația. ,, Ai noștri tineri la Paris învață/ cravata
Cravate by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/3085_a_4410]
-
Deșteptare Ating conturul cald al nopții tale. Privindu-te, încerc să recompun spectrul culorii. Înviere În liniștea Bazilicii presimt aripile îngerilor înmugurind. Miere de iarnă Iată, speranțele stau la ponton ca o lumânare de spermanțet, rugă perpetuă pentru nuferii tăi obosiți. Odă Contur albastru, crin stratificat, mortar de stele intersectându-mi gândul, la cumpănă de îngeri adunat un timp intermitent prin ochi curgându-l... Rotație Pe via Adige, stau ochi în ochi cu porumbeii din curtea interioară. Ultima rază trece de
Doi poeți - Mihai Banciu by Mihai Banciu () [Corola-journal/Imaginative/3323_a_4648]