6,675 matches
-
fi citit și în cheie biografica, existând personaje care împrumuta detalii din istoria personală a autorului (incluzând aici și un portret al Iașiului "de altădată"). Protagonistul, Filip Mircea Gheorghiu (FMG, cum îl numește un agent suedez care are în sânge obsesia prescurtărilor) accepta să investigheze moartea prietenului sau Armând Stoler. Chiar dacă această anchetă e mai degrabă un pretext care să rostogolească la vale bolovanul narativ, orice mister care se cere elucidat are toate șansele să capteze de la bun început interesul cititorilor
Grimasele lui Iov by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9386_a_10711]
-
mai mult cu ceea ce fusese. Am tot scris despre asta, mersul încet, deznădăjduitor de încet și mereu cu jumătăți de măsură al modificării de canon a fotografiat un cerc de familie alcătuit din mulțimi de beneficiari ai fostului regim, până la obsesia că noi, reacționarii, suntem în minoritate numerică. Zicând, odată, ceva lui Fănuș Neagu, numele i-a dispărut din text, în revista care niciodată nu mi-a cenzurat o linie. Și până în zilele noastre nu s-a aflat cum... Literatura din
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
pe care trebuia să-l plătească l-ar fi amuțit de uimire pe un britanic: suferința îndurată în această viață. Citind cartea lui Barnaby Rogerson, Moștenitorii profetului Mahomed, afli că forța islamului stă în genealogie. Musulmanii sunt preocupați pînă la obsesie de origini și de ramificații familiale, de încrucișări de neamuri și de număr de urmași. Ceea ce în ochii unui creștin ar semăna cu o blasfemie sau cu o frivolitate inutilă - și anume scrupulul de a ține socoteala exactă a soțiilor
Obsesia genealogiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9403_a_10728]
-
p. 445). Chiril gândește în funcție de această credință intimă propria definiție a comunismului, considerată dubioasă de toți oficialii (președintele ședinței de excludere din partid și securistul care îl anchetează): "comunismul este omul scăpat de orice fel de servituți, chiar și de obsesia chinuitoare a propriei sale libertăți" (p. 465, cu o variantă de formulare la p. 123). Era o replică la definiția lui Lenin, singura acceptată în epocă: "comunismul este puterea sovietelor plus electrificarea", dar o replică dinamitardă, pe care, oricât de
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
făcut condiția lor de om. Criminalul este agentul unui adevăr defa vorizat, discri minat, care, deși se manifestă în mod universal și domină impulsurile materiei, ale încarnării, simte nevoia deziluziei, a sincerității primare; când își elimină prada, o face cu obsesia purificării spațiului pe care îl locuiește: prezența neantului este prea puternică, este fizică, lumea trebuie curățată de visătorii paradisiaci, trebuie redată neantului - și fiecare om este potențial vinovat de această nefericire. * Atât pe îndrăgostit, cât și pe ucigaș, singurătatea îi
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
averea neantului: cine primește talantul fericirii este obligat să îl înapoieze înzecit, trebuie să hrănească neantul, să îi înlesnească nirvana, floarea nimicului. Și asta invocă o fidelitate vecină cu fanatismul, un transfer de viață dinspre inefabil către inexistență. Bântuiți de obsesia fericirii, iată ne în avangarda unui neant care își pretinde drepturile prin corespondență... * Răul nu este altceva decât reacția lumii, a universului de față, la prezența spiritului, a omului, pe propriu-i teritoriu. Spiritul pe care îl purtăm descompune, îmbolnă
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
să năzuiești. Nimic nu va egala vreodată privirea umedă a cârnățăresei care te-a văzut la televizor.“ Baudrillard. * Groaza de sărăcie face cultura marilor metropole. „Nevroza fundamentală“ a individului, cum ar fi zis Freud, nu își mai suge sevele din obsesia morții. Sărăcia este de departe factorul existențial care declanșează bolile psihice ale mulțimilor puternic urbanizate. Reprezentarea sărăciei poartă asprimile acuzației: săracul este fie neputincios, ceea ce îl învinovățește de ignoranță și de rea voință, de lene și de abominabilul dezinteres față de
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
a-și echilibra depresia gene tică, aplecarea către comportamentul pocăit, spectru al con fuziei între moarte și pedeapsă, între viață și vino văție. „Regenerarea“ speciei, atunci când nu se produce din cauze de molimă, își alege „eroul“, progenitura detracată a gloriei. Obsesia puterii a prins rădăcini în om nu de la Lucifer (care nu ținea să salveze pe nimeni), ci de când am avut intuiția faptului că ne este îngăduit să putem ajunge „dumnezei“. Cea mai importantă formă de tulbu rare psihică în economia
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
căpăta o justificare, toate ororile sunt salvate de „argumente“, vinovați și nevinovați sunt cu toții judecați după criteriile intelectualului. Și când te gândești că, în mod inevitabil, va veni o vreme în care toți vor fi intelectuali... * Efortul filozofării, oriunde această obsesie și-ar manifesta subtilitatea și maniile, este o investiție în neant. Dispariția speciei gânditoare ar trimite înapoi în inexistență toată marea de filozofii din care încercăm să alcătuim o memorie a trecerii noastre pe aici. Adevărurile noastre nu se impun
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
-te de tine însuți ca să poți primi compasiunea spectatorului. * Sunt zile de când întâmplarea asta îmi dă frisoane - și nu am descoperit-o în vreun tom academic: hinduistul în cauză nu avea drept țel în viață altul decât aflarea adevărului; această obsesie, fatală în cele mai multe dintre cazuri, l-a purtat pe tenacele ascet până în pragul nebuniei; și al lucidității, fără doar și poate, fiindcă într-o noapte, pe la patru dimineața, ia o hotărâre capitală: dacă până la răsăritul soarelui nu va reuși să
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
pus mâna pe capitalul de resemnare și de resentimente mărturisite cu exasperare de umaniști; îl rumegă în felul lor, anunțându-și regatul rablaisian și amenințând fățiș cu neasumarea nici unei consecințe. Sfârșitul, ca și începutul, este ex nihilo. * Ca să-ți consumi obsesiile creatoare și să le dai zborul înalt îți trebuie singurătatea vinovată, prin care să acuzi, să șfichiuiești și să pretinzi întâietatea, nici mai mult, nici mai puțin. Dacă nu ești bolnav de credința că te afli în postura unei astfel
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
genul „literar“ abordat. Pe termen lung, cel mai defavorizat este romanul, proza. Cine mai ține minte numele autorului care a luat Goncourt-ul în 1932, când i a fost refuzat lui Céline? Blok, poetul rus de odinioară, își făcuse o adevărată obsesie din a-i întreba pe mai toți cunoscuții cât timp cred ei că va rezista ceea ce scrie el: „O sută, două sute de ani?“ În general, istoria confirmă perenitatea lamentabilă a producțiilor noastre scrise: dăinuie mai cu seamă variațiunile inspirate pe
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
să fie creștin, creștinismul nu a mai fost nici el creștin. Împlinirea amintirii lui Hristos este Uniunea Europeană, paradisul în care Biserica oficiază cu jumătate de gură o morală slugarnică. * Blestemul fundamental al omului nu pare să fie culpa originară, ci obsesia de a-și construi un sfârșit cât mai bine garnisit și mai consistent. E ca și cum nici unul de pe pământ nu ar putea pleca fără să-și ducă la îndeplinire planul personal de „spoliere“ a lumii, fără să-și împlinească jaful simbolic
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
bun și milostiv», copilul astfel procreat nu va simți niciodată mâna diavolului.“ * Care este, în fond, scopul ratării? Sinuciderea, ruinarea ființei, agonia? Dematerializarea, eterificarea existenței, trans figurarea, propria sanctificare? * Nimeni mai mult ca intelectualul nu este atât de bântuit de obsesia timpului pierdut. Pentru intelectual, timpul este un element care trebuie stăpânit, organizat, o formă de proprietate sau o investiție obligată să producă rezultate. Intelectualul, știm bine, este un individ care își ia iluziile drept adevăruri. Și cum se consideră vechilul
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
în raport cu veșnicia. Bogăție Bogăția spirituală nu este la vedere, nu sare în ochi, dar se dobândește anevoie și îl înnobilează pe cel ce o posedă. Viață Viața bogată nu trebuie înțeleasă numai ca îndestulare și prisosință de bunuri și bani. Obsesie Obsesia unică și permanentă a bogatului este de a-și spori averea. Surori Bogăția materială și cea spirituală nu sunt ca surorile siameze. Călători Nu toți călătorii din trenul vieții pot ocupa locuri în vagoane de lux. Necazuri Necazurile nu
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
veșnicia. Bogăție Bogăția spirituală nu este la vedere, nu sare în ochi, dar se dobândește anevoie și îl înnobilează pe cel ce o posedă. Viață Viața bogată nu trebuie înțeleasă numai ca îndestulare și prisosință de bunuri și bani. Obsesie Obsesia unică și permanentă a bogatului este de a-și spori averea. Surori Bogăția materială și cea spirituală nu sunt ca surorile siameze. Călători Nu toți călătorii din trenul vieții pot ocupa locuri în vagoane de lux. Necazuri Necazurile nu se
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
Timon, Parmena, Onisim) și de un grefier, Luca, pe ale cărui tahigrame - file stenografiate și consemnări detaliate - începem să ne bazăm. Schema narativă ne îndepărtează tot mai mult de miezul întâmplărilor, al Întâmplării care ajunge să ne preocupe, prin filtrul obsesiilor personajelor. Un bărbat, un tânăr neobișnuit, denumit în fel și chip (Fiul Văduvei, Copilul, Puișorul, Studentul, Învățătorul, Clientul, Vizitatorul, Victima), moare de mai multe ori. Moare o dată și cadavrul îi e găsit fără amprente, fără indicii, chiar fără sânge. Dus
Un roman spectral by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9447_a_10772]
-
valoare, om de nimic, lepădătură, drojdia societății.) Nichifor Crainic "analizează" lucrările științifice ale fostului său colaborator de la Gândirea: Când l-am numit un sexolog maniac am întrebuințat un eufemism. în realitate Mircea Eliade e un pornograf maniac, care își difuzează obsesiile sub forma înșelătoare a studiilor erudite. Scrieri erudit-pornografice circulă cu duiumul în Occident. Mircea Eliade excelează prin tentativa de a da pornografiei un sens mistic, sacru și de a face din incest și din actul orgiac un principiu cosmic".6
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
resemnezi la rîndul tău. Nu tu ești chemat să faci dreptate în lume și cu atît mai puțin să-ți luminezi semenii. Doar n-o să îndrepți de unul singur universul, mergi așadar și caută-ți consolarea în chichițele teoretice al obsesiilor tale filozofice. Acolo poți delira în voie fără teama că vei produce o cît de minimă perturbație la scară planetară. Resemnează-te, asadar. Ei bine, Glucksmann refuză să se resemneze. Numărîndu-se printre gînditorii pentru care rostul filozofiei stă în încercarea
Ura planetară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9476_a_10801]
-
amorf și face efortul de a descoperi în intimitatea lor marile itinerarii de la neant la creație, de la dezordine la rigoare și de la întuneric la lumină. Indiferent care ar fi pretextele imaginii și în ce regim ar putea fi ele înscrise, obsesia pictorului rămîne invariabil legată de mirajul nașterii din haos. Genurile își pierd, astfel, relevanța și modelele exterioare se topesc în devoțiunea interogației. Peisajul și natura statică, portretul și compozițiile cu personaje trăiesc, și se devoalează încetul cu încetul, în aceeași
Ieșirea din haos - artiști basarabeni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9506_a_10831]
-
Jazz). Sau: "Orașul se retrage între zidurile sale de/ carne. cometele sparg vitrinele cozile lor mari/ fac să strănute gropile comune dormitoarele/ comune/ iubirile și absențele comune. femeile care nu au/ fost iubite cîrpesc cu ochii lor cerul/ sfîrtecat de obsesii/ femeile care au fost iubite cîrpesc ciorapi biografii/ înnoadă la colțuri amănunte care se văd/ numai cu buricele degetelor" (Noaptea voastră). Continuînd un limbaj postexpresionist cu altoiuri simboliste (e mai aproape de Ion Caraion, Dimitrie Stelaru, Constant Tonegaru, Ben Corlaciu decît
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
ceea ce nu i s-ar potrivi în nici un caz lui Nietzsche!) și ale căror idei "sînt amestecate într-un talmeș-balmeș de texte și comentarii rituale". O altă aserțiune a lui Papini primește de asemenea o replică: "Nietzsche a trăit cu obsesia a trei-patru idei pe care le-a repetat, demonstrat, amplificat, ilustrat și imprimat, fără a reuși vreodată să le schimbe sau să le îmbogățească". Ce filosof, se întreabă dl. Braga, n-a cunoscut acest gen de obsesie, cîteodată chiar pe
Profil Nietzsche (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9519_a_10844]
-
a trăit cu obsesia a trei-patru idei pe care le-a repetat, demonstrat, amplificat, ilustrat și imprimat, fără a reuși vreodată să le schimbe sau să le îmbogățească". Ce filosof, se întreabă dl. Braga, n-a cunoscut acest gen de obsesie, cîteodată chiar pe mai puține idei? Ce filosof n-a dorit a-și demonstra cît mai apăsat registrul ideatic și n-a căutat a și-l îmbogăți prin reluare? Concluzia ni se pare verosimilă: "Rămînem, totuși, cu un cîștig: nihilismul
Profil Nietzsche (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9519_a_10844]
-
Vodă. Un voivod de origine cumană la începuturile țării Românești (editura Humanitas, 2007). Fiecare, în felul său, este o lucrare senzațională. Jurnalul lui Carol I constituie o inestimabilă sursă de informații asupra unei perioade istorice frământate. Notația sumară, precisă, cu obsesia obiectivității, poate deveni un izvor de inspirație pentru cercetătorii epocii, care vor găsi confirmări sau infirmări ale unor ipoteze rămase în suspensie în absența unor documente de acest calibru. Într-un anumit sens, Jurnalul pare a fi opera unui maniac
"Barbarul cel bun" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9513_a_10838]
-
cinci piese vreme de un an și ceva. Simțeam nevoia să scot un volum consistent, după opt ani de absență. Deși, tehnic vorbind, există poate asemănări între ele, în fond cred că sunt foarte diferite. În spatele fiecăreia se află imagini, obsesii, gânduri care au supraviețuit multă vreme în mine. Când am ajuns la ultima dintre ele, Atelier, prima din volum, am simțit că, împreună, dau un fel de imagine - nu completă, ar fi și absurd, dar oarecum coerentă -, că stau bine
Vlad Zografi: "Nu mă interesează módele, nu mă conformez lor" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9498_a_10823]