7,195 matches
-
Acasa > Literatura > Beletristica > SĂPTĂMÂNA ECLIPSEI // SĂPTĂMÂNA ÎN CARE AM STAT ÎN ECLIPSĂ Autor: Mioara Timofte Publicat în: Ediția nr. 1980 din 02 iunie 2016 Toate Articolele Autorului SĂPTĂMÂNA ECLIPSEI Mit, cât ai fost intrată în eclipsă, eu am fost foarte ocupat. De exemplu: Luni am participat la o cursă de alergare unde am fost singurul concurent, dar, la sfârșitul cursei, am ieșit al doilea. Și, din păcate, premiile și aplauzele le primesc doar cei de pe primul loc. Am pierdut, ca de
SĂPTĂMÂNA ÎN CARE AM STAT ÎN ECLIPSĂ de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378805_a_380134]
-
Mami, știi că mie mi-e drag de Rodicuța? O s-o mai vedem? Ea o să meargă la școală și eu la grădi, dar tot găsim noi când să ne mai întâlnim, așa-i? - Desigur, puiule, vezi că toți suntem acuma ocupați, încep și eu serviciul, dar tot aflăm noi o zi când să o vedem, răspunse Laura zâmbind. - Mai avem două zile până se deschide anul școlar, așa că m-am gândit să vă fac o surpriză, sunt convins, voinicule, că o să
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378847_a_380176]
-
piele cât este de greu. - Normal că te însoțesc, aici sunt pe terenul meu, cunosc spitalul și o grămadă de asistenți și doctori, ne va însoți și Marian, sora lui este doctor neurolog, are ocazia să o vadă, sunt tare ocupați, și unul, și altul, abia se văd, din an în Paști. Spitalul , o clădire impozantă, cu opt nivele, era amplasat, nu departe de centru civic și tribunal, așa că traversară bulevardul și frumosul parc, în mijlocul căruia trona o frumoasă fântână arteziană
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378857_a_380186]
-
credem într-o Dumnezeire, nu într-un Dumnezeu. A venit vremea să înțelegem că percepțiile noastre au limite ancestrale iar unele dintre ele, cum ar fi iubirea sau religia, ne au făcut rău nu numai nouă ci și spațiului temporal ocupat. Ce ar fi fost omul dacă nu ar fi fost limitat de aceste două percepții ? Fără iubire și credință nu ar fi apărut, nu ar fi evoluat, credem noi. Dar omul este o creație structurală a materiei universale. Iubirea și
DUMNEZEIREA ŞI OMUL de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378876_a_380205]
-
Kotlonbank, vreo cincisprezece persoane așteptau irascibilizate. Ar fi dat să intre, doar se grăbeau. Făceau față cu greu tentației de-a se-mpinge în prima ușă, dar fără nici un rost, căci a doua, batanta, nu le-ar fi permis! Era ocupată! Parcă lovită de streche, se-nvârtea întruna... Mă consider ins de inițiativă și mă întrec pe mine ori de câte ori mă presează nevoia. Și-acum cerința e încadrarea în timp. Am de ridicat un extras de cont pe luna trecută. Asta ar
LA BANCĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379022_a_380351]
-
și cu recunoștință de sacrificiile românilor care au salvat evrei din ghearele fascismului horthyst. Am recitit recent memoriile lui Moshe Carmilly Weinberger intitulate ” Drumul vieții”, în care am redescoperit o pagină glorioasă a implicării românilor în salvarea evreilor din Ardealul ocupat. Sunt pagini memorabile despre Raoul Șorban, ziarist la ”Tribuna Ardealului”, care împreună cu Aurel Socol au trecut peste 1200 de evrei fugari din Ungaria hortyistă prin localitățile Aiton, Feleac, cartierul Mănăștur, pădurea Făget și Gilău, cu sprijinul celebrei familii de călăuze
CE L-A SALVAT PE EPISCOPUL MARTON ARON DE PRIGOANA HORTYSTĂ, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379044_a_380373]
-
vreme nu mai dormise suficient, ca pe timpul zilei să fie proaspătă. Nici dușurile de dimineață nu o ajutau prea mult. Într-un fel se bucura că nici Radu nu a mai trecut să doarmă la ea, de parcă știa cât de ocupată era cu proiectul și cât de prețioasă îi era fiecare clipă liberă. Bine că rezolvase totul așa cum și-a propus și afacerea s-a încheiat cum își dorise. Era mai rău să fi muncit degeaba și să nu-i fi
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
făcut timp să mai dea pe acolo, șocul n-ar mai fi fost atât de imens. Fusese ocupat! Hm, asta chiar ar fi putut fi o explicație dacă nu ar fi trecut atâta amar de timp de când fusese într-adevăr ocupat, adică de când terminase facultatea. Căutase ceva de lucru, asta fusese în principal ocupația lui de ani buni. Grei ani! Acceptase chiar să servească la terase și să spele vase, gata să mototolească frumoasa diplomă de inginer și să-și arunce
REVENIREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379865_a_381194]
-
apatică, o umbră a celei lăsate cu așa puțin timp în urmă acasă. Își vedeau fiecare de muncă. Mela era mereu abonată la gărzi și, ca un făcut, erau mereu în contratimp cu venitul pe-acasă. Pentru că erau doi oameni ocupați, vizitarea familiei ei se făcea rar, deși Tulcea nu era la capăt de țară. Mai des veniseră părinții la ei. Dar acum aceste intermezzo-uri nu se mai petreceau. Oare de ce? Se întrebase pe sine, o întrebase pe Mela. Nu
CAP.7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379940_a_381269]
-
Ediția nr. 1958 din 11 mai 2016. Actul I, Tabloul (scena)1 Acțiunea se începe într-o clădire c-o sală spațioasă, cu pereți albi și înalți, mobilată cu canapele, vegheate de-o masă cât o catedră. Cu trei scaune ocupate, asemenea unui complet de judecată. În sală tăcere...tăcere...tăcere. Călătoru, plin de-o bucurie tulbure, intră-n sală, ia loc pe o canapea și cu o privire încurcată, ascultă destul de curios la cei de la „catedră”. Până când unul, care, parcă
DUMITRU K NEGOIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
când am auzit de Iorgu ... Citește mai mult Actul I, Tabloul (scena)1Acțiunea se începe într-o clădire c-o sală spațioasă, cu pereți albi și înalți, mobilată cu canapele, vegheate de-o masă cât o catedră. Cu trei scaune ocupate, asemenea unui complet de judecată. În sală tăcere...tăcere...tăcere. Călătoru, plin de-o bucurie tulbure, intră-n sală, ia loc pe o canapea și cu o privire încurcată, ascultă destul de curios la cei de la „catedră”. Până când unul, care, parcă
DUMITRU K NEGOIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
-Ei îi veni în minte de câte ori, în timp ce-i călca, îi săruta lucrurile-.Nu te-ai găndit că poate mi-ar plăcea să te simt lângă mine când fac treburile casei, să mă ajuți, să stai cu copiii cănd eu sunt ocupată. Copiii aproape că nu te cunosc, nu te văd decât sfârșiturile de săptămână, când mergem pe undeva. -Ai terminat să mă citești? Ce te-a apucat? Nu te recunosc. -Nu mă recunoști și nici nu mă cunoști-spuse ea și în
COȘMARUL de NINA DRAGU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380386_a_381715]
-
forța au părăsit-o și s-au dus naibii, lăsând-o singură și dezolată, rănită, șocată și furioasă. Furioasă, pe cine? Pe Daniel, care a călcat cu bocancii plini de noroi în viața lor, pe ea, că a fost prea ocupată să-i ofere lui și copiilor confortul de care aveau nevoie, sau pe noua doamnă a sufletului soțului ei? „ - L-ai controlat vreodată pe Daniel?”, o întrebase Miranda, într-o zi. „ - Nu, am încredere în el.” „ - E foarte admirabil din partea
'NICIODATĂ SĂ NU SPUI NICIODATĂ!” de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380387_a_381716]
-
piele cât este de greu. - Normal că te însoțesc, aici sunt pe terenul meu, cunosc spitalul și o grămadă de asistenți și doctori, ne va însoți și Marian, sora lui este doctor neurolog, are ocazia să o vadă, sunt tare ocupați, și unul, și altul, abia se văd, din an în Paști. Spitalul , o clădire impozantă, cu opt nivele, era amplasat, nu departe de centru civic și tribunal, așa că traversară bulevardul și frumosul parc, în mijlocul căruia ... Citește mai mult - Foarte bine
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
piele cât este de greu.- Normal că te însoțesc, aici sunt pe terenul meu, cunosc spitalul și o grămadă de asistenți și doctori, ne va însoți și Marian, sora lui este doctor neurolog, are ocazia să o vadă, sunt tare ocupați, și unul, și altul, abia se văd, din an în Paști.Spitalul , o clădire impozantă, cu opt nivele, era amplasat, nu departe de centru civic și tribunal, așa că traversară bulevardul și frumosul parc, în mijlocul căruia ... XI. D E S T
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
din 1812, cu turcii, culminând prin șiretlicuri și trădări diplomatice, turco-moldavo-rusești să anexeze din principatul moldav mai mult de o treime, respectiv jumătatea estică. De la 1813 și până astăzi 2015, vreme de două veacuri, rușii, respectiv bolșevicii, consideră soarta românilor ocupați ca pe o purtare de grijă asupra coloniei rusești. Destinul românilor, sfârtecați, smulși, rupți, deznaționalizați și rusificați a fost și este privat de sfânta unitate și libertate geo-politică-spirituală, împlinind astfel temerarul testament al lui Petru cel Mare: Ori unde vă
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
cititor->voturi / articol->cititori / articol I. SĂPTĂMÂNA ECLIPSEI // SĂPTĂMÂNA ÎN CARE AM STAT ÎN ECLIPSĂ, de Mioara Timofte, publicat în Ediția nr. 1980 din 02 iunie 2016. SĂPTĂMÂNA ECLIPSEI Mit, cât ai fost intrată în eclipsă, eu am fost foarte ocupat. De exemplu: Luni am participat la o cursă de alergare unde am fost singurul concurent, dar, la sfârșitul cursei, am ieșit al doilea. Și, din păcate, premiile și aplauzele le primesc doar cei de pe primul loc. Am pierdut, ca de
MIOARA TIMOFTE [Corola-blog/BlogPost/380995_a_382324]
-
zise ea! - De azi și până în vecii vecilor vei fi pe cerul lumii Steaua Mit! - Îmi place numele și așa mă voi numi pe vecie! Citește mai mult SĂPTĂMÂNA ECLIPSEIMit,cât ai fost intrată în eclipsă, eu am fost foarte ocupat. De exemplu:Luni am participat la o cursă de alergare unde am fost singurul concurent, dar, la sfârșitul cursei, am ieșit al doilea. Și, din păcate, premiile și aplauzele le primesc doar cei de pe primul loc. Am pierdut, ca de
MIOARA TIMOFTE [Corola-blog/BlogPost/380995_a_382324]
-
se află și iubirea că ... IX. SĂPTĂMÂNA ECLIPSEI // SĂPTĂMÂNA ÎN CARE AM STAT ÎN ECLIPSĂ, de Mioara Timofte, publicat în Ediția nr. 1893 din 07 martie 2016. SĂPTĂMÂNA ECLIPSEI Mit, cât ai fost intrată în eclipsă, eu am fost foarte ocupat. De exemplu: Luni am participat la o cursă de alergare unde am fost singurul concurent, dar, la sfârșitul cursei, am ieșit al doilea. Și, din păcate, premiile și aplauzele le primesc doar cei de pe primul loc. Am pierdut, ca de
MIOARA TIMOFTE [Corola-blog/BlogPost/380995_a_382324]
-
zise ea! - De azi și până în vecii vecilor vei fi pe cerul lumii Steaua Mit! - Îmi place numele și așa mă voi numi pe vecie! Citește mai mult SĂPTĂMÂNA ECLIPSEIMit,cât ai fost intrată în eclipsă, eu am fost foarte ocupat. De exemplu:Luni am participat la o cursă de alergare unde am fost singurul concurent, dar, la sfârșitul cursei, am ieșit al doilea. Și, din păcate, premiile și aplauzele le primesc doar cei de pe primul loc. Am pierdut, ca de
MIOARA TIMOFTE [Corola-blog/BlogPost/380995_a_382324]
-
Era ora patru: Se apropiau zorile: {tiam că mă suna, Otilia! - Da draga mea! I-am răspuns eu în sfârșit, cu vocea stinsă, în timp ce mă apropiam cu pași rari de mașină, uitându-mă cu atenție, în jur. - Sânt un pic ocupat, o să te sun în câteva minute, i-am zis eu, luându-mi rapid pistolul, de pe scaun! - Te sărut, dragul meu, ești Okay? - Acum, totul este Okay, draga mea: Am să te sun imediat, i-am răspuns, închizănd telefonul. Stăpân pe
ÎN ARŞIŢA PRIMĂVERII TIMPURII (NUVELĂ) PARTEA A DOUA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380816_a_382145]
-
Judy! - La revedere John! M-am întors acasă în mare viteză, ca să-mi încarc în mașină lucrurile personale: Am sunat-o pe Otilia să-i spun că sunt ocupat cu încărcatul mașinii, dar o să vorbim mai târziu: Era și ea ocupată, în momentul acela, ca să dea de mâncare și medicamente la niște bătrâni, care erau vecinii ei, de apartament. In timp ce-mi încărcam lucrurile în mașină, m-a văzut Marty, managerul apartamentelor și m-a întrebat mirat: - Hei, John, ce
PARTEA ÎNTĂIA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380918_a_382247]
-
lucrezi lângă casă? La două sute de metri de casă mai bine spus. - Unde? - La liceul de vizavi. Au post de profesor de franceză și de engleză. Dacă te hotărăști să rămâi acasă, doar dau telefon la Inspectorat și țin postul ocupat până depui tu actele de angajare și transfer. - Este tentant. Tata ce spune? - Ce să spună decât că trebuie să accepți? Ai altă perspectivă aici nu ca într-o comună uitată de lume, prin Dobrogea, unde nu ai nici o speranță
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374243_a_375572]
-
bagaj și actele de la Constanța de la Inspectorat. - Lasă că aici nu-i nici o problemă. Scot eu o copie de la Universitate după diplomă ca să o depui alături de cerere la Inspectoratul Galați să-ți poată face angajarea și să blocheze postul ca ocupat. Actele precum că ai lucrat în Dobrogea le aduci mai târziu. Se poate rezolva și între inspectorate când îți trimit cartea de muncă la Galați. Cererea de transfer în interesul serviciului o iei de aici și o depui acolo și
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374243_a_375572]
-
pentru copiii săi, prin natura firii, până în ultima clipă. Însă, în acest moment, din nefericire, pentru dragii noștri părinți începe greul. Anii au trecut, viața și-a pus amprenta, bolile se adună, singurătatea îi invadează, iar noi, copiii, devenim prea ocupați, plictisiți, poate, de prea multele probleme ce le au "acești bătrâni" și unii, poate, uităm cu totul de ei. Nu, nu sunt toți copiii la fel, cum nu sunt nici toți părinții la fel, dar, Dumnezeule! Care este cea mai
CUM NE IUBIM PĂRINŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374290_a_375619]