1,335 matches
-
îngroziți ce s-a întâmplat. Peste o săptămână, Tibi a murit într-o ambuscadă a partizanilor. Nu am putut să-i oferim nici măcar o înmormântare creștinească. A rămas să putrezească pe câmp, ca un lucru nefolositor, încheie el cu un oftat de om bolnav. Minutele trec goale și nici unul dintre ei nu pare că dorește să întrerupă curgerea lor. Nici un tril, ciripit sau gângurit nu tulbură liniștea aproape materială. Până și vrăbiile, cu loc de popas în micul pavilion alb din apropierea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
peste lemnele cotigii o pătură decolorată. Mulțumescu-ți Ție Doamne de așa veste, răsuflă ușurat Marius. Ce baftă pe capul nostru, zâmbește Felix cu toată gura. Se ridică și cu pași împleticiți se apropie de căruță, unde se lungește cu un oftat pe spate. Ce ne-am mai putea dori acum când avem tot confortul? După ce îl ridică pe von Streinitz, cu ajutorul lui Marius, bătrânul se asigură că cei doi stau cât de cât bine, apoi plescăie scurt din limbă un îndemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
creștin ca imposibilă. Până la urmă s-au muiat în fața dragostei dintre noi și speram cu ajutorul lui Dumnezeu să întemeiem o familie. Găsisem chiar și o garsonieră unde să ne mutăm. S-a întrerupt pentru câteva momente ca să ofteze greu, un oftat care semănase mai mult cu un geamăt, după care a început să vorbească grăbit, ca și cum dorea să termine cât mai repede. Pe 7 iulie 1941, am fost anunțat printr-o telegramă că era grav bolnavă, în spital. Cu greu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
-l deschide. Se aude vocea lui Jean Moscopol spunând cântat iubitei sale Mimi noapte bună. Schimbă postul căutând altceva. Printre șuierături și fragmente de voci, prinde clar Balada lui Ciprian Porumbescu. Căzut sub vraja melodiei blânde și mângâietoare, ca un oftat de iubire, ascultă țintuit în fotoliu acordurile ușoare, sau profunde ce închipuie parcă o poveste plină de tristețe, dar în spatele căreia se poate vedea un zâmbet pur, cu puterea miraculoasă a învierii. Țigara aprinsă în momentul când ieșise din baie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cu smoking negru, având o garoafă roșie prinsă la rever și părul negru lins dat pe spate uns cu briantină, fixează îndrăzneț cu cicoarea ochilor perechile aflate pe ring. Genul de privire care face femeile să-și aerisească plămânii cu oftaturi și pune pioneze în nervii bărbaților. Printre numeroșii dansatori, o fetiță în rochiță bleu, blondă, cu năsuc în vânt, încearcă foarte serioasă să țină ritmul cu un băiețel pe a cărui vestă roșie se văd urme din frișca tortului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
în port când Antonescu lansase celebrul "Ostași, vă ordon, treceți Prutul!". În timp ce se ridică de pe găleata unde stătuse, Romulus Klein râde și el, în felul lui. Adică mai mult din ochi. Își mișcă puțin picioarele ca să le dezmorțească. Cu un oftat mulțumit se așează, duce mâna dreaptă la buzunarul vestonului și scoate nelipsita lui pipă. Cu mișcări meticuloase o îndeasă cu tutun, apoi începe să pufăie des, ca o locomotivă la deal. Pentru ochii celui care-l vede prima dată, înalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
răspunsuri, paralelisme sonore în care vioara și pianul se ascultă reciproc, cu discreție. La mijlocul programului, Romanța a dus în continuare această modalitare de exprimare, însă efluviile lirice păreau să descindă din lectura unei corespondențe romantice, unde fiecare frază permite respirații, oftaturi, lansări de exprimări intimiste conforme cu liniștea cititorilor de epistole de dragoste. Ca o concluzie, se pare venind de la vioara lui Rudolf Fatyol, sunetul final nu lasă nicio îndoială călumina înserării va deveni lumină de lună. Mai amplă, construcția celor
Virtuți ale muzicii camerale romantice by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/83550_a_84875]
-
o oră de recital, aleargă, sare, stă în genunchi, antrenează spectatorii la “conga”, îi face o reverență lui Elvis Presleysau dăruind schimb Cătălin Crișan a pus accentul pe repertoriul liric, admiratoarelor “Doar o singură noapte”, melodia lui Andrei intimist, smulgând oftaturi din pieptul doamnelor, iar la Kerestely cu care a cucerit Trofeul Mamaia. final a interpretat, a capella, melodia lui Aurel Manolache Indiscutabil, după această gală Baia-Mare nu mai este care i-a adus premiul I la Mamaia în 1987, “Vorbește
?lag?rul rom?nesc la Baia Mare by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83748_a_85073]
-
Filozofia comună răspunde că viata unui om e un nesfârșit șir de erori. Un cântec imbecil spune că "de-ar fi să mă mai nasc odată, același om aș fi, pe tine te-aș iubi"' și se încheie cu un oftat înecat în aplauzele publicului: "măi tată, mă!", înseamnă că ăsta a trăit în adevăr, dacă același om ar fi și tot pe ea ar iubi-o. Un imbecil! Când scriu aceste rânduri am sentimentul că dacă aș fi, printr-o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ne aduce un alt cuvânt de mângâiere pentru cei bolnavi, greu Încercați de cumplitele dureri ale bolii, menționând cuvintele de Întărire duhovnicească ale un părinte : „Fiul meu, atunci când oftezi, să zici «Slavă Ție, Doamneă, ca să Înăbuși cârti‑ rea care Însoțește oftatul. Aceasta este Înțelepciunea. Dar e și foarte greu de Înde‑ plinit. Atunci când te doare, strigi și oftezi, dar să Îți amintești cuvintele pe care le‑au rostit Sfinții patruzeci de Mucenici : «Grea este iarna, dar atât de dulce Raiulă”209
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
șade câteodată,/Tot pre ramură uscată./ Umblă prin dumbrav-adâncă,/ Nici nu bea, nici nu mănâncă.[...]// Dar eu om de naltă fire,/Decât ea mai cu simțire,/Cum poate să-mi fie bine?!/ Oh, amar și vai de mine!” Jertfa, jalea, oftatul, suspinul, lacrimile sunt locuri comune în lirica inimii, V. le cunoaște și le folosește în modul cel mai natural. Însă ceea ce reușește el să transmită e uimirea, chiar perplexitatea în fața unei forțe mai mari decât puterea cuvântului. Încât marea frumusește
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
față în față, este dat de semnalele sonore și semnalele vizuale. Comunicarea paraverbală însoțește și sprijină comunicare orală și se manifestă prin viteza vorbirii, dicției, ritm (pauze, repetiții), tonalitate vocală, inflexiunea rostirii, sublinieri, precum și prin alte sunete (onomatopee, râs, mormăit, oftat etc.). Utilizarea paraverbalului ajută la înțelegerea mai clară a mesajului vocal. Comunicarea prin întâlnirea directă și cea prin intermediul internetului sunt de tip complex datorită faptului că pe lângă voce se poate recepta și comunicarea transmisă prin limbajul corpului. Comunicarea nonverbală este
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
scop formarea caracterului” Herbert Spencer Cezar Petrescu Pierre Athanase Larousse Jorge Luis Borges <citation author=”Ileana Vulpescu”>„În viață trebuie să înveți să citești printre rânduri și în oameni, să citești printre vorbele lor și chiar dincolo de ele, uneori, un oftat povestește mai mult decât un roman-fluviu, o privire mai mult decât o bibliotecă.” Ileana Vulpescu Liviu-Iulian Dediu Voltaire O’Reilly, T.; McDonald, R. Mahatma Gandhi Baker, D. Manifestul UNESCO pentru bibliotecile publice, 1994 Elena Tîrziman Ion Stoica Liviu-Iulian Dediu Vera
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
întâmplător, că era data la care se comemorau niște ani de la ultimul asasinat... de marcă, petrecut în oraș, cel al lui Paolo Borsellino 32. Doar ideea că Palermo e Palermo și amintirea altui temerar, comisarul Corado Cattani, care smulsese nenumărate oftaturi războindu-se cu la piovra 33 și, câteodată, cu câte o inimă sensibilă, te fac să te înfiori un pic. Și poate poliția de pe străzi sau faptul că le zărești armele lăsate intenționat cât mai la vedere. În rest, Palermo
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
plecat. Eu scriam o groază, el mai puțin, uneori telegrafic, în replici de felul mă duc că am de întins rufe și mâine mă scol devreme sau și mai și, doar... off. Că îl întrebam apoi dacă off e de la oftat sau e off opusul lui... on și vrea să-mi zică ceva cu asta. Încerca să-mi explice cu năduf că e oftat și nu se descurcă cu scrisul, de fapt mă întrebam dacă se descurca cu vreo formă de
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
îi ceru iertare. Din clipa aceea pacea, bucuria și dragostea au învăluit pe toți ai casei. 94. Dragostea mamei Iată că într-o zi, moartea înfășurată într-o mantie neagră, trecea printr-un sat. La poarta unei case auzi un oftat: Of, Doamne, ce să mă mai fac eu? Moartea văzând o femeie cu capul între palme, se așeză lângă ea pe bancă și după aceea o întrebă ce s-a întâmplat, iar femeia răspunse: Sunt văduvă și am cinci copii
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
picătură de rouă, soarele ca un bulgăre de aur scăpătase de amiază. Privi în sus și nu-și credea ochilor: zile, săptămâni, luni avea de umblat. Și cât era de hotărât și de vânjos drumețul, nu-și putu opri un oftat: - Uf! Că mult mai am de suit, Doamne! Cerințe: 1. Pune în locul punctelor, jumătatea de enunț potrivită din cele scrise cu litere cursive. 2. Încercuiește forma corectă a cuvintelor 4. Rescrie, pe linie, cuvântul care nu se potrivește între cuvintele
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
completările, și cele mai multe întrebări disjunctive: „știi?”), sau clarificarea unui cuvânt sau a unei expresii care poate fi confuză în forma orală prin folosirea ortografiei corecte, prin corecturi gramaticale ori prin adăugarea „indicațiilor de scenă” dacă există anumite sunete semnificative (râset, oftat) sau gesturi pe care reportofonul nu le surprinde (de asemenea, dacă intervenția este destul de semnificativă, ar putea fi necesare parantezele explicative pentru a indica modificările și adăugirile). Dacă după a treia ascultare a casetei există încă părți neclare și neinteligibile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
uși sunt blocate, ești dus pe unde trebuie să fii dus și nu te mai poți întoarce. „Vă rog să așteptați aici“, ne spune fata și pleacă. Ușile se închid. În bezna perfectă, ne auzim doar propriile răsuflări. Apoi, un oftat, parcă ar plânge cineva. Secundele curg grele. Se aprinde o veioză. Omul de la birou ne privește uimit. Îmi face semn să mă apropii și nu pot, am picioarele paralizate. Îi îndeamnă pe ceilalți. Ne facem curaj. „Numele?“ Spunem, supuși. Ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
imposibil. Și atunci, așa cum după ce urmărindu-l vreo oră pe micul om care purta, pentru mine - dar și pentru mulți alții, deja - un nume rar, l-am părăsit undeva, la o intersecție, așa am „părăsit-o” atunci, cu un profund oftat interior, neauzit, și pe frumoasa, sălbatica Aurora; Însă urmând să o Întâlnesc la Întoarcerea mea din America, În iarna lui ’78, la Paris. Aflând, prin acel telefon special al lumii Închise și mărunte a intelighenției române din emigrație, că mă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Dan acela care vorbea de blazonul familiei lui, Dan imaculatul! cu privire la Mariana și Cosmin. Când ei, altădată, în vremurile bune, erau totul pentru el. De aceea, mi-e dor, Coana Mia, Conu Alecu, de altădată. Viața asta e un lung oftat. Nu primești niciodată după cât meriți. Dacă nu l-aș avea eu pe micuțul meu ar fi chiar fără sare și piper. Dar el e lumina mea ! Vă scriu acum, aflată chiar într-un fel de criză sufletească, când rațiunea a
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Ceilalți, care au “clacat” în viață, au ales drumul cel mai scurt, întradevăr, “au ajuns” mult mai repede, dar spre stupefacția lor, nu au găsit ceea ce căutau, și nici nu au avut parte de “priveliști”, și s-au apucat de oftat, întrebându-se: Oare, cum au reușit ceilalți? STAREA DE BINE. Satură-te de necazuri odată! Și hai, vino cu mine Eu sunt “starea de bine” Pe care toți o vor Dar foarte puțini mă caută. Majoritatea stau în “fotoliul” lor
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
cu o privire de sfînt. Are genele lungi și ochii verzi și clipește, Doamne, ce mai clipește de frumos! Ba ridică ochii ăia frumoși spre cer, ba își îndreaptă atenția fix în ochii tăi, ba privește spre bombeurile pantofilor. Dar oftatul? Să nu-l luăm în seamă?! Păi, cînd oftează omul acesta odată, culege tot efectul și restul lumii oftează apoi degeaba. Dar vîrsta? Păi, știți cîți ani are? Vă spun tot eu. Are douăzeci și unu de ani, neîmpliniți încă. Geluțu Bumberică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a artistului. Sticla de whisky pe care i-am dăruit-o este desfăcută și, fără să fiu întrebat, mi se oferă un pahar aproape plin. Sînt plăcut impresionat că gheața a pus-o cu o linguriță. Mă așez, cu un oftat de plăcere pe un scaun vechi, dar foarte comod. Am grijă să-l așez în așa fel, încît tabloul cu femeia să-mi cadă în față. Deslușesc titlul tabloului: "una mujer"*. Pictorul zîmbește și mă întreabă: Vă place în mod
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Amintirile sale, la bojdeuca din mahalaua ieșeană a Țicăului. Eu? Mai este inima-mi/ Din copilărie?104 Nu-i va rămâne în gândul maturității decât amintirea vie, amestecată cu cenușa de peste viață, depusă, vrând-nevrând, pe retina ochiului matur, iar din oftatul acesta, versul, singurul care îi mai leagă pe cei doi prin fire atât de fine, de curate și de strălucitoare, încât nimeni n-a știut să le deslușească până acum misterul. Miracolul urzelii acestor fire, când mii de săbii le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]