2,372 matches
-
de a „melodia“ ori, și mai rar, ambele, restul fiind afoni. Și acela o face la bucurie, la necaz - à propos de țiganul care cântă când e flămând - debitând, pentru sine dar În auzul tuturor vecinilor, de bordei ori de ogor. Aici abia intervine colectivul, dar unul care nu crează, ci doar alege. Și astfel, dacă creația aceluia e pe placul grupului căruia Îi aparține, ea va fi adoptată, răspândită (de cei care cât de cât pot articula câteva note), cerută
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să redevină polarizarea părinților. O absorbție de energie deci, cum spuneam mai Înainte și, desigur, obținută din mediu. Ce Înseamnă asta altceva decât că acel plus de productivitate, de care ne bucurăm noi, este o intensificare a degradării mediului, a ogorului din care hibridul Își suge energia? Obligată fiind de noi. O degradare accentuată deci, exercitată de om nu direct, ci prin intermediul unei „unelte“, nevinovate: hibridul. Și, cum omul s’a dedulcit deja la acea productivitate, dar vede cum productivitatea scade
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu dublul hibrid: Hângănesc, Cincantin, Scorumnic, Bănățean... Nu e vorba de hibrizi, ci doar de varietăți, implicit de calități ce se mențin generații de-a rândul, dar care-și trag productivitatea și calitățile tot din degradarea la care-și supun ogorul. Căci ce e selecția, altceva decât „invitarea“ negentropiei la treabă? Extrăgând și polarizând o calitate anume dintre multele ale plantei sălbatice. Dar ce cere ea În schimbul câștigului selecționerului? Energie liberă. De unde, câtă vreme nu există nici perpetuum mobile, darmite ceva
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a conservat, căci agricultura se făcea, În fiece an, În sol nou, mâlul lăsat de Nil; Mesopotamia a devenit din fertilă un deșert; Sahara avansează spre sud, nordul fiindu-i interzis de o mare; pădurea a plătit cu viața noile ogoare, compensatoare a celor abandonate izlazului, de nevoie desigur; iar aratul, prășitul, cerințe stringente ale unor plante de cultură tot mai performante, au generat eroziunea, de apă dar și de vânt, cu scoaterea din circuit a tot mai multe suprafețe arabile
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
greci care duceau din patrie și o mână de pământ dar și un pumn de grâu. Cum fac și românii tradiționali, la care mireasa duce la casa mirelui simbolul câtorva boabe de grâu. Dar nu Întotdeauna omul găsea și un ogor pe potriva plantelor duse cu sine. Să-l ameliorăm și pe el deci. Rămân la porumbul unor episoade trecute. Care, venit dintr’o zonă tropicală, n’a uitat nevoia, mai stingentă ca a altora, de apă. Doar că... Planta folosește apa
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
din cer, irigarea, devine o acțiune antientropică, căci se opune tendinței spontane, entropice, a devenirii sărurilor, adică sărarea pe mai departe a Oceanului. Și care, colac peste pupăză necesită, ca orice acțiune de acest fel, energie liberă. Nu plătită de ogor, așa cum se Întâmplă la hibridarea ori selecția bârfite mai demult, ci de resursele fosile care pun În mișcare pompele. Degradarea se mută deci În altă parte, adică acolo unde acea energie se produce, rafinărie ori centrală electrică. Și cum hoțul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
că asta se traduce prin prietenie) și cu căratul lemnului cu trenul: iată pe ce se mai duce energia smulsă semenelor mele, miriadelor de picături arestate În lacul de acumulare. Așa au dispărut sate, cu sufletul lor cu tot, și ogoare. Sper ca șoarecii să nu roadă titlurile de proprietate până când lacul se va colmata, vechile ogoare urcând... doar că vor fi atunci cu mult mai sărace, iar râul va șerpui din nou printre ele spre o cascadă care așteaptă geograful
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai duce energia smulsă semenelor mele, miriadelor de picături arestate În lacul de acumulare. Așa au dispărut sate, cu sufletul lor cu tot, și ogoare. Sper ca șoarecii să nu roadă titlurile de proprietate până când lacul se va colmata, vechile ogoare urcând... doar că vor fi atunci cu mult mai sărace, iar râul va șerpui din nou printre ele spre o cascadă care așteaptă geograful care s’o boteze... Dar se vor găsi oamenii care să reînnoade vechea tradiție, după ce În loc de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dar deșteptul bob, atât de bogat În proteină, a cedat În fața mulților dar proștilor cartofi, amidon sadea. Și, Încă: Ca leguminoasă, bobul Îmbogățește solul În azot174, pe când cartoful Îl secătuiește; ecologicul a cedat În fața tehnologicului, iar conservarea, Îmbunătățirea chiar a ogorului, Înfăptuită și verificată atâtea milenii, a fost Înlocuită cu dependența de Îngrășăminte și consecutiva degradare a solului. Bașca invazia, peste un secol și jumătate, a gîndacului din Colorado care s’a pus pe dijmuit, adjudecându-și taman acel câștig de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
doar să zgârâi: pe vânătorul cu pușcă. Acela e În stare să extermine vânatul, ca specie chiar, numai și numai pentru că nu folosește la căutare, pândă, hăituire, energia obținută din vânatul de „ieri“. Ci, una exterioară, fie aceea obținută de pe ogor, prin pâine, fie aceea fosilă, benzina cu care-și „hrănește“ mașina. Dar, decât mașină, mai bine Radio Iași. Și veți vedea de ce. 10. „Cruzime“ Cristi e supărat pe mine. Nu pentru că a măturat penele Împrăștiate prin toată casa, dar cică
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a Univesității din Cluj, Academia de Înalte Studii Economice din București. A funcționat ca profesor de limbă și literatură română la Școala generală din Terebești, unde a fost și director și la Școala Tehnică CFR din Satu Mare. Debutează publicistic în „Ogorul sătmărean” (1940), iar editorial cu Scriitori uitați (1980). A colaborat la „Adevărul”, „Luceafărul” (Sibiu), „Pagini literare”, „Ardealul”, „Tribuna”, „Familia”, „Transilvania”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Steaua”, „Limbă și literatură”, „Viața românească”, „Poesis” ș.a. A mai semnat I. A. Terebești, Nae Tarabă, Silviu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285389_a_286718]
-
În cursul acestui război cetățile turcești de pe malul Dunării au fost distruse cu tunuri de mare calibru 78. Participant, ca ofițer al armatei ruse, la războiul din 1828-1829, finlandezul Gustav Adolf Ramsay îi menționa pe "moldovenii" din satul Niculițel și ogoarele fertile din nordul Dobrogei 79. Cu toate acestea, după abolirea oficială a monopolului comercial turcesc în 1829, interesele comerciale ale Marilor Puteri au determinat crearea în principalele centre administrative ale Dobrogei de consulate, prin intermediul cărora Europa va cunoaște mai bine
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
inserat un mesaj de bun rămas adresat de către medicul Ioachim Drăgescu locuitorilor județului Constanța: "Am trăit 14 ani în mijlocul bunei și simpaticei populațiuni a orașului și județului Constanța silindu-mă a trage o modestă, dar românească și roditoare brazdă în ogorul de veacuri părăginit al Dobrogei. Acum când trebuie să plec, simt cât îmi sunt de scumpe aceste locuri și cât mă costă despărțirea de aceia cari în tot timpul șederii mele aici, mi-au arătat o sinceră și călduroasă prietenie
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Orașul e situat pe malul lacului Cayuga, alături de care este alt lac, Finger Lake (lacul degetelor) având forma degetelor unei mâini și desigur de aci i s a tras numele. Văile din jurul orașului sunt presărate cu ferme cochete, bogate, cu ogoare și livezi bine Întreținute. Vitele pasc În libertate, pe terenuri Împrejmuite cu sârmă ghimpată. Nicăieri oameni care să le păzească. O adevărată revoluție În creșterea vitelor a produs o sârma ghimpată. În special În marele Vest, vitele nu ar fi
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
producția mondială. Rusia a avut 12%, Canada 10%. România Între 1928-1932 a produs 293.000 vagoane anual. Aici În Dakota de nord, ca și În Canada, se cultivă grâul de primăvară. Cu cât Înaintăm spre nord, se cultivă grâu În ogor negru, În condiții de rentabilitate asigurată. După ce trecem de mica localitate Hebron cu 1400 locuitori, ne oprim la Mandan, orășel cu 5000 locuitori. La sud de oraș e istoricul fort Lincoln. De aci a pornit la 17 mai 1876 generalul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de un cal, cultura porumbului a devenit foarte rentabilă În regie. Culesul era ușurat pentru că se recolta pe Îndelete, iar grâul nu zorea pe nimeni, Întrucât marii proprietari Îl cultivau după leguminoase, islaz pășunat de oi, arat În iunie În ogor negru, după rapiță sau după cereale de primăvară. Țăranul pierdea acum ocazia de a-și valorifica mai intens munca cu vitele și munca brațelor familiei. Înainte de apleca În America, am luat În dijmă o suprafață la gara Iovănești (Ialomița) de la
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
secetoasă vitele prin pășunatul ciurlanilor. Față de acestă situație, fermierii de aici au Început să aplice așa zisa metodă dry-farming. Practic, metoda ar consta În obținerea producției de grâu o dată la doi ani, cu apa a doi ani. Deci, un an ogor sterp, necultivat, păstrând umezeala solului. Se obține astfel o recoltă mult mai sigură, mai mare, și cu cheltuieli mult mai reduse. În anul de ogor sterp, se ară ușor pământul, Începând din primăvară și se grapează după fiecare ploaie. De
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
producției de grâu o dată la doi ani, cu apa a doi ani. Deci, un an ogor sterp, necultivat, păstrând umezeala solului. Se obține astfel o recoltă mult mai sigură, mai mare, și cu cheltuieli mult mai reduse. În anul de ogor sterp, se ară ușor pământul, Începând din primăvară și se grapează după fiecare ploaie. De asemenea se ține pământul permanent curățat de buruieni. Semănatul se face obișnuit, În ultima decadă a lunii septembrie. Lucru curios, sămânța nu se tratează contra
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
e destul de răspândită. Din cauza climei și În special a vântului, pământul se lucrează ușor. Se evită arătura mai adâncă de 15 cm. Arătura principală se face la 2-3 ani. În schimb, se dă mai des cu rotativul. Alături de sistemul de ogor sterp, se practică și sistemul grâu după grâu, cu rezultate mulțumitoare. Se practică asemenea și grâu În asolament. La Manhattan, grâul În asolament, lucernă, porumb; grâul a dat 19,5 busheli, iar grâul după grâu a dat 14,9 busheli
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
sistemul grâu după grâu, cu rezultate mulțumitoare. Se practică asemenea și grâu În asolament. La Manhattan, grâul În asolament, lucernă, porumb; grâul a dat 19,5 busheli, iar grâul după grâu a dat 14,9 busheli. La Hays, grâu În ogor strep a dat 27 busheli, iar grâu după grâu a dat 20 busheli. În schimb, ogorul sterp Își exercită influența binefăcătoare, timp de 2-3 ani. După cum am spus, În Bărăgan și În județul Constanța, ogorul sterp a fost practicat cu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
grâul În asolament, lucernă, porumb; grâul a dat 19,5 busheli, iar grâul după grâu a dat 14,9 busheli. La Hays, grâu În ogor strep a dat 27 busheli, iar grâu după grâu a dat 20 busheli. În schimb, ogorul sterp Își exercită influența binefăcătoare, timp de 2-3 ani. După cum am spus, În Bărăgan și În județul Constanța, ogorul sterp a fost practicat cu succes mult timp. Ogorul sterp era aplicat la noi În două variante. Se ara În Mai
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
busheli. La Hays, grâu În ogor strep a dat 27 busheli, iar grâu după grâu a dat 20 busheli. În schimb, ogorul sterp Își exercită influența binefăcătoare, timp de 2-3 ani. După cum am spus, În Bărăgan și În județul Constanța, ogorul sterp a fost practicat cu succes mult timp. Ogorul sterp era aplicat la noi În două variante. Se ara În Mai și În restul timpului se grapa până la semănat. A doua variantă. Se ara În iunie, deci În luna cea
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
27 busheli, iar grâu după grâu a dat 20 busheli. În schimb, ogorul sterp Își exercită influența binefăcătoare, timp de 2-3 ani. După cum am spus, În Bărăgan și În județul Constanța, ogorul sterp a fost practicat cu succes mult timp. Ogorul sterp era aplicat la noi În două variante. Se ara În Mai și În restul timpului se grapa până la semănat. A doua variantă. Se ara În iunie, deci În luna cea mai ploioasă a anului. Până În iunie, terenul era pășunat
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
necesare, ferma posedă: 15 tractoare, 15 pluguri necesare pentru tractoare, 5 pluguri Lister, 15 semănători, 15 combine, 2 autocamioane și 2 automobile. Totul se lucrează mecanic. Terenul e cultivat cu 2.500 ha grâu, 700 porumb, 300 orz, 1.300 ogor sterp și 400 ha necultivate folosite ca pășune. Pe această moșie e un singur om permanent, administratorul, plătit cu 100 dolari pe lună, casă, automobil și dreptul de a ține 25 de cornute. În campanii, oamenii inclusiv mecanicii sunt plătiți
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
În est precipitațiile sunt de 500 mm, scăzând spre vest, unde se aplică irigațiile pe 250.000 hectare. Suprafața arabilă e de 8 milioane hectare. În est predomină porumbul, În centru grâul, iar În vest pășunile; grâul se cultivă În ogor negru. Industria prelucrării resturilor de animale e dezvoltată, de asemeni conservele, industria laptelui, zahărului, a săpunului și lumânărilor. Prima noapte ne oprim În Central City. Cu greu se potolesc zgomotele și manifestațiile tineretului. La un ștrand extrem de animat, un negru
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]