3,747 matches
-
lipsește o strategie complexă de prevenire și combatere ,, În timp util” a diverselor delicte și crime comise cu violență și de protecție socială și juridică a victimelor rezultate În urma lor. Criminalitatea violentă acoperă un spectru larg de delicte și crime (omoruri, violuri, tâlhării, loviri, vătămări corporale, loviri cauzatoare de moarte etc.), având o etiologie complexă În cadrul căreia sunt implicați, pe de o parte, autorul sau autorii acestor delicte, care exercită sau utilizează forța și violența asupra altor persoane În diverse modalități
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
urmare a diverselor violențe și agresiuni la care au fost supuse (figura 1). Fig. 1. Ponderea victimelor delictelor cu violență În totalul victimelor delictelor săvârșite În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Numărul victimelor delictelor cu violență (omor, tentativă de omor, lovituri cauzatoare de moarte, loviri și violențe, vătămări corporale, viol, tâlhării etc.) a cunoscut o creștere continuă În perioada analizată, pe fondul creșterii anuale a numărului de victime În general, astfel Încât ponderea acestora În ansamblul victimelor Înregistrate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
violențe și agresiuni la care au fost supuse (figura 1). Fig. 1. Ponderea victimelor delictelor cu violență În totalul victimelor delictelor săvârșite În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Numărul victimelor delictelor cu violență (omor, tentativă de omor, lovituri cauzatoare de moarte, loviri și violențe, vătămări corporale, viol, tâlhării etc.) a cunoscut o creștere continuă În perioada analizată, pe fondul creșterii anuale a numărului de victime În general, astfel Încât ponderea acestora În ansamblul victimelor Înregistrate să ajungă la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
delictelor cu violență În funcție de mediul de rezidență, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Dacă avem În vedere tipul sau natura delictelor comise cu violență, Într-o proporție covârșitoare de 70,0% victimele au fost consecința delictelor de omor, viol, vătămări corporale simple și grave, tâlhării (figura 4). Fig. 4. Dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de tipul (natura) delictului, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Ca pondere, pe primul loc se situează victimele care au avut
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și Prevenirea Criminalității). Ca pondere, pe primul loc se situează victimele care au avut de suferit vătămări corporale simple și grave (35,6%), urmate de cele care au fost ținta unor acte de tâlhărie (20,7), viol (9,7%) și omor (4,6%). Mult mai semnificativă este analiza dinamicii victimelor diverselor delicte cu violență În funcție de natura acestora și sexul victimei, care relevă că bărbații sunt ținta cu predilecție a delictelor de omor, loviri cauzatoare de moarte, vătămări corporale simple și grave
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acte de tâlhărie (20,7), viol (9,7%) și omor (4,6%). Mult mai semnificativă este analiza dinamicii victimelor diverselor delicte cu violență În funcție de natura acestora și sexul victimei, care relevă că bărbații sunt ținta cu predilecție a delictelor de omor, loviri cauzatoare de moarte, vătămări corporale simple și grave și tâlhării, În timp ce femeile victime dețin ponderea covârșitoare În delictele de viol (figura 5). Fig. 5. Dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și sexul victimei, În perioada 2002-2004 (Institutul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tâlhării, În timp ce femeile victime dețin ponderea covârșitoare În delictele de viol (figura 5). Fig. 5. Dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și sexul victimei, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Astfel, În cazul delictelor de omor, bărbații sunt victime Într-o proporție de 62,8%, iar femeile reprezintă doar 37,2%. De asemenea, bărbații dețin ponderea covârșitoare În totalul victimelor cu vătămări corporale simple și grave (83,2%), având ponderi superioare și În delictele de tâlhărie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
comparativ cu cel urban (figura 6). Fig. 6. Ponderea victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și mediul de rezidență, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Mediul rural deține ponderi superioare celui urban În privința victimelor delictelor de omor (65,7% față de 34,3%), viol (61,1% față de 38,9%) și vătămări corporale (58,2% față de 41,8%), În timp ce mediul urban deține ponderea covârșitoare În privința numărului de victime ale unor acte de tâlhărie (74,0% victime În urban față de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
agresorul, În multe cazuri alcoolul reprezentând o condiție favorizantă a delictului, În sensul precipitării declanșării acesteia. Dacă În ansamblul victimelor acestor delicte cu violență consumul de alcool era prezent Într-o proporție de aproximativ 10,0%, În cazul delictelor de omor proporția victimelor care au consumat alcool este destul de ridicată (figura 7). Fig. 7. Ponderea victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și implicarea victimei În consum de alcool, În perioada 2002-2004 ( Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Deși consumul de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
7. Ponderea victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și implicarea victimei În consum de alcool, În perioada 2002-2004 ( Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Deși consumul de alcool nu poate fi considerat ca fiind o cauză a delictelor de omor, faptul că aproximativ 35,0% dintre victimele omorurilor sau ale tentativelor de omor au consumat alcool atestă că În privința acestui tip de delict, deosebit de grav, victima are și ea un rol În declanșarea agresiunii În urma consumului de alcool, fie singură
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
delictului și implicarea victimei În consum de alcool, În perioada 2002-2004 ( Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Deși consumul de alcool nu poate fi considerat ca fiind o cauză a delictelor de omor, faptul că aproximativ 35,0% dintre victimele omorurilor sau ale tentativelor de omor au consumat alcool atestă că În privința acestui tip de delict, deosebit de grav, victima are și ea un rol În declanșarea agresiunii În urma consumului de alcool, fie singură, fie Împreună cu agresorul. Dinamica victimelor delictelor cu violență
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
consum de alcool, În perioada 2002-2004 ( Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Deși consumul de alcool nu poate fi considerat ca fiind o cauză a delictelor de omor, faptul că aproximativ 35,0% dintre victimele omorurilor sau ale tentativelor de omor au consumat alcool atestă că În privința acestui tip de delict, deosebit de grav, victima are și ea un rol În declanșarea agresiunii În urma consumului de alcool, fie singură, fie Împreună cu agresorul. Dinamica victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial Considerat de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și sub toate formele. La fel de relevantă este și analiza dinamicii victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura sau tipul delictului, care relevă că, Într-o proporție covârșitoare de 92,0%, marea majoritate a victimelor au fost consecința unor omoruri, tentative de omor sau loviri cauzatoare de moarte, vătămări corporale și mai puțin a unor violuri, tâlhării etc. (figura 11). Fig. 11. Dinamica victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de tipul delictului, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
formele. La fel de relevantă este și analiza dinamicii victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura sau tipul delictului, care relevă că, Într-o proporție covârșitoare de 92,0%, marea majoritate a victimelor au fost consecința unor omoruri, tentative de omor sau loviri cauzatoare de moarte, vătămări corporale și mai puțin a unor violuri, tâlhării etc. (figura 11). Fig. 11. Dinamica victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de tipul delictului, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității) Pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ridicată o dețin victimele violenței intrafamiliale concretizată sub forma delictelor de lovire și alte violențe (33,4%), urmată de cea a victimelor unor vătămări corporale simple și grave (31,5%). Surprind Însă ponderea destul de mare a victimelor unor delicte de omor comise În mediul familial (15,7%), precum și cea a persoanelor care au fost ținta unor tentative de omor și lovituri cauzatoare de moarte (11,5%), aceste delicte deosebit de grave generând, Împreună, peste 30% dintre victimele violenței intrafamiliale. Dacă avem În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de cea a victimelor unor vătămări corporale simple și grave (31,5%). Surprind Însă ponderea destul de mare a victimelor unor delicte de omor comise În mediul familial (15,7%), precum și cea a persoanelor care au fost ținta unor tentative de omor și lovituri cauzatoare de moarte (11,5%), aceste delicte deosebit de grave generând, Împreună, peste 30% dintre victimele violenței intrafamiliale. Dacă avem În vedere dinamica victimelor unor delicte cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura delictului și sexul victimei, ea diferă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În mediul intrafamilial În funcție de natura delictului și sexul victimei, ea diferă sensibil de dinamica victimelor delictelor cu violență din afara familiei, În sensul că, Într-o serie de delicte, cum ar fi cele de loviri și violențe, vătămări corporale, tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte, majoritatea victimelor sunt femei (figura 12). Fig. 12. Ponderea victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura delictului și sexul victimei, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Cu excepția delictelor de omor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
omor și loviri cauzatoare de moarte, majoritatea victimelor sunt femei (figura 12). Fig. 12. Ponderea victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura delictului și sexul victimei, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Cu excepția delictelor de omor În mediul familial, unde majoritatea victimelor sunt bărbați (57,85% față de 42,2% femei), În cazul celorlalte delicte violente ponderea femeilor victime este mult mai ridicată comparativ cu cea a bărbaților victime: vătămări corporale (68,5% victime femei și 31
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
violente ponderea femeilor victime este mult mai ridicată comparativ cu cea a bărbaților victime: vătămări corporale (68,5% victime femei și 31,5% victime bărbați), loviri și alte violențe (58,8% victime femei și 41,2% victime bărbați), tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (68,7% victime femei și 31,3% victime bărbați). Analiza dinamicii victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura delictului și mediul de rezidență relevă că, În ansamblul victimelor care au avut de suferit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
din totalul persoanelor Înregistrate, În timp ce În mediul urban În urma acelorași delicte violente au avut de suferit doar 35,0% dintre persoanele implicate. Cele mai mari ponderi ale victimelor acestor delicte În funcție de mediul de locuire al victimei le Înregistrează delictele de omor, În care 72,7% dintre victime domiciliază În mediul rural și doar 27,3% În cel urban, urmate de delictele de vătămare corporală simplă și gravă (cu 68,4% dintre victime provenind din mediul rural și doar 31,6% din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În mediul rural și doar 27,3% În cel urban, urmate de delictele de vătămare corporală simplă și gravă (cu 68,4% dintre victime provenind din mediul rural și doar 31,6% din mediul urban) și cele de tentativă de omor și loviri cauzatoare de moarte (cu 68,7% victime din mediul rural și 31,3% din cel urban). Această distribuție a victimelor delictelor cu violență din mediul familial relevă, Încă o dată, faptul că, În prezent, mediul rural devine tot mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
2002-2004 ( Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). În ansamblul victimelor acestor delicte cu violență produse În mediul familial, aproximativ 15,5% dintre victime au consumat alcool singure sau Împreună cu agresorul, alcoolul fiind Însă mult mai prezent În cazul victimelor de omor, care Într-o proporție de 34,4% au consumat alcool, și de tentativă de omor și loviri cauzatoare de moarte, În care 32,0% dintre victime au consumat alcool. Dinamica minorilor victime ale delictelor cu violență În afara mediului familial Creșterea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În mediul familial, aproximativ 15,5% dintre victime au consumat alcool singure sau Împreună cu agresorul, alcoolul fiind Însă mult mai prezent În cazul victimelor de omor, care Într-o proporție de 34,4% au consumat alcool, și de tentativă de omor și loviri cauzatoare de moarte, În care 32,0% dintre victime au consumat alcool. Dinamica minorilor victime ale delictelor cu violență În afara mediului familial Creșterea violenței Îndreptată asupra copilului și tânărului reprezintă una dintre problemele sociale grave cu care se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
victime ale delictelor cu violență În funcție de natura delictului comis, care atestă faptul că minorii victime au fost ținta, În primul rând, a unor delicte de tâlhărie, viol, vătămări corporale simple și grave, loviri și violențe și mai puțin a unor omoruri și tentative de omor sau loviri cauzatoare de moarte (figura 17). Fig. 17. Ponderea minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de natura delictului comis, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Peste o treime dintre minori au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
violență În funcție de natura delictului comis, care atestă faptul că minorii victime au fost ținta, În primul rând, a unor delicte de tâlhărie, viol, vătămări corporale simple și grave, loviri și violențe și mai puțin a unor omoruri și tentative de omor sau loviri cauzatoare de moarte (figura 17). Fig. 17. Ponderea minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de natura delictului comis, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Peste o treime dintre minori au fost victimele unor delicte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]