1,313 matches
-
este de altfel singura noastră "tradiție" (Blaga, 1969, p. 223). Esența identitară a românismului rezidă așadar în matricea stilistică dezvăluită de Blaga. În arhitectura categorială a matricei stilistice românești, două axe structurale capătă valențe determinative: i) orizontul spațial al "infinitului ondulat" al plaiului cu ritmicile sale suișui și coborâșuri în alternanțele de relief ale căruia prinde viață doina ca expresie muzicală sublimă a sufletului românesc (p. 47). Acesta este "spațiul mioritic" ca viziune spațială specifică și cadru spațial inconștient al spiritualității
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
constelații de determinante spirituale (p. 225). Cronotopul matricial alcătuit din încrucișarea axelor spațială și temporală conferă scheletul de rezistență al acestui apriorism românesc. Disecând analitic structurile interne ale acestui apriorism românesc, Blaga reliefează că acesta este, "înainte de toate un anume ondulat orizont spațial, cel mioritic, și la fel un orizont de avansare legănată în timp. Ele formează coordonatele unei spiritualități. Fuzionează cu aceste orizonturi înainte de orice un sentiment al destinului [istoric], trăit tot ca o ondulare, ca o alternanță de suișuri
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
intra întreba: Da’ unde e Dumitrache? ” Eu, ca unul care, slavă Domnului, la vârsta mea pot zice că sunt „specialist” și că am servit mii și mii de oameni, mi-aduc aminte și acum că avea un păr frumos negru, ondulat, dat peste cap. Mustața, mică, era tot neagră. De ’mbrăcat nu l-am văzut niciodată rău îmbrăcat, îi plăceau cravatele negre, făcute „fundă”. Vorbea cu mine, vorbea cu lucrătorii, și mai ales ședea de vorbă cu d. Ardeleanu, patronul meu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
din deal și vale". 118 "Orizontul", reflectat prin intermediul limbajului artistic, este diferit, spațiul real dând naștere spațiului imaginar; astfel, "cântecul alpin" ține de specificul muntelui, "jocul argentinian" descrie insulele pampas, iar "ceardașul" unguresc pune în valoare pusta; doina oglindește "infinitul ondulat", dansul românilor fiind "dansul lent al unui om care suie și coboară, chiar și atunci când stă pe loc; sau al unui om definitiv legat de infinitul ritmic alcătuit din deal și vale, de infinitul ondulat" 119. Fiind "cea mai veche
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
valoare pusta; doina oglindește "infinitul ondulat", dansul românilor fiind "dansul lent al unui om care suie și coboară, chiar și atunci când stă pe loc; sau al unui om definitiv legat de infinitul ritmic alcătuit din deal și vale, de infinitul ondulat" 119. Fiind "cea mai veche formă de artă", dansul popular "este cel mai social dintre toate categoriile artei populare" 120, însoțind omul în toate momentele esențiale ale vieții: naștere, nuntă, moarte. Etimologic, hora provine de la grecescul horos, hará (bucurie), harein
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
trei ipostaze mitice: șarpe propriu-zis, balaur, zmeu: "între aceste trei ipostaze există o filiație mitică și o transsimbolizare mitologică de ordin ontologic."342 Preexistent, ca "element fluent al apelor primordiale", șarpele este prezent în ornamentica populară, sub forma unei linii ondulate sau în zigzag, numită "dinți de lup" sau "dinți de ferăstrău". Considerat "animal cosmic prin excelență", plămădit, aidoma cosmosului, din pământ și apă, este consubstanțial arborelui cosmic. Șarpele mitic este dual, ca apotropeu al pământului, șarpele terestru se află la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
B, C, D, E, H]; • coroanele sferice cu arcade: exaltare, sentimentalism, spirit de copil [Anexa 5 A, F, G]; • rădăcinile cu trăsături duble: crează senzația de statornicie, conformism, tradiționalism [Anexa 5 A, B, D, E, F]; • trunchiul cu contur ușor ondulat: vitalitate, vivacitate, adaptare [Anexa 5 A, E, F); • trunchiul hașurat pe dreapta: ușurință de a stabili contacte sociale [Anexa 5 E, H]; • frunzele: desemnează spirit de observație, fantezie, aptitudini de exprimare și de exteriorizare [Anexa 5 A, B, C, G
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a Italiei. De la italience învățasem să-mi întind părul și mi se părea suprema formă de eleganță, pentru că asta era cam tot ce puteam face cu părul meu ca să pară... aranjat, în rest fiind de la mama natură între creț și ondulat, depinde dacă ploua sau nu, starea lui firească fiind aceea de ciufuleală perpetuă. Cei din jur se obișnuiau cu greu cu toanele părului meu, e drept că fiind așa zăpăcit îl țineam mai mult strâns, iar atunci când, proaspăt spălat, îi
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
iar ochiul antrenat al lui Faulques observase gentuța de fotograf care Îi atârna femeii pe umăr, și o ciudată Împletire de pași și hazard prin sălile muzeului, cu altă coincidență scurtă, de astă dată fără vorbe și surâsuri, În fața sticlirii ondulate a apei dintr-un tablou de Diego Rivera, care Întrețesuse destine fără ca vreunul din ei să fi fost conștient de asta. Mai târziu, când plecase din muzeu și trecuse pe lângă bronzul ecvestru din fața ușii, Faulques se dusese spre Zócalo, o
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
menirea să încurajeze agricultura, horticultura și industria, au fost distribuite opt tipuri de medalii (argint și bronz), realizate după machete relativ asemănătoare. Aversul medaliilor respective prezintă bustul lui Cuza în profil spre stânga, în uniformă, cu fruntea înaltă, având părul ondulat pieptănat cu cărare în stânga și purtând mustață și barbișon. Bustul domnitorului este încadrat de inscripția circulară ALECSANDRU IONA I PRINCIPELE ROMANII și anul respectiv (fig. 72 av). Reversul cuprinde un motiv ornamental și o inscripție circulară care sugerează domeniul expoziției
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
s-a impus. Aceasta apare doar pe medaliile din perioada 1859-1862. Portretul medalistic care s-a impus este cel de pe medaliile expozițiilor din anii 1864-1865, în care Cuza apare în profil cu privirea spre stânga, cu fruntea înaltă, cu părul ondulat pieptănat cu cărare în stânga, cu mustață și barbișon. Partea vizibilă a bustului este îmbrăcată în tunică cu guler înalt cu broderii, fără epoleți. Acest portret medalistic va fi reluat pe medalia Șaraga din 1906, iar apoi în viziunea lui Șt.
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Fabio, cel care a conceput medalia, a trebuit să-l plaseze pe Kogălniceanu în prim plan. Plasamentul dă posibilitatea privitorului să observe mai ușor figura de intelectual distins, cu frunte foarte înaltă, continuată cu o chelie frântă brusc de părul ondulat care-i acoperă zona perciunilor și restul capului. Trăsăturile regulate ale profilului și ochelarii întregesc nota de distincție intelectuală. Gura timbrată de mustață bogată, maxilarele puternice și pomeții obrajilor relativ proeminenți evidențiază o personalitate puternică. Pe medalia Centenarului Univesității ieșene
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
operă a sculptorului Vasile Anghel, (bronz, 70 mm) și iese din nota realismului clasic, care presupune, între altele, fidelitate față de imaginea fotografică. Fără să se depărteze de notele definitorii ale chipului savantului, reliefurile puternic accentuate, predilecția, ușor sesizabilă, pentru linia ondulată, jocul de lumini și umbre al patinei, dau personalității acestuia dimensiune de zeitate antică și medaliei o valoare de excepție. Chipul savantului cu puțin bust mai apare pe medaliile Institutului ce-i poartă numele, la jubileele de 50 și 75
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cu bust orientat jumătate stânga, îmbrăcat cu tunica ținutei protocolare, încărcată pe partea centrală și dreaptă a pieptului cu ordine și decorații românești și străine și având pe umeri pelerină desfăcută larg. Capul întors spre dreapta evidențiază fruntea înaltă, părul ondulat și un profil regulat cu trăsături fine și distinse, care dau feței o expresie plăcută și agreabilă. Bustul atinge în partea de jos marginea medaliei și are în partea superioară inscripție arcuită și frântă în două: (în stânga pe trei rânduri
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de rezistență al orizonturilor de eroziune explică apariția în zonă a formațiunilor structurale caracteristice Podișului Moldovei. Din punct de vedere geomorfologic, rezervația se află în Podișul Central Moldovenesc. Este o zonă de dealuri și podișuri de platforma cu structura larg ondulată și monoclinală. Formele de relief mai des întâlnite sânt versanții cu înclinare slabă la moderat. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este solul brun eumezobazic tipic. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de rezistență al orizonturilor de eroziune explică apariția în zonă a formațiunilor structurale caracteristice Podișului Moldovei. Din punct de vedere geomorfologic, rezervația se află în Podișul Central Moldovenesc. Este o zonă de dealuri și podișuri de platformă cu structura larg ondulată și monoclinală. Formele de relief mai des întâlnite sunt versanții cu înclinare slabă la moderat. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este solul brun eumezobazic tipic. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
încurajeze agricultură, horticultura și industria, au fost distribuite opt tipuri de medalii (argint și bronz), realizate după machete relativ asemănătoare{\cîte 82}. Aversul medaliilor respective prezintă bustul lui Cuza în profil spre stânga, în uniformă, cu fruntea înaltă, având părul ondulat pieptănat cu cărare în stânga și purtând mustață și barbișon. Bustul domnitorului este încadrat de inscripția circulară ALECSANDRU IONA I PRINCIPELE ROMÂNII și anul respectiv (fig. 72 av). Reversul cuprinde un motiv ornamental și o inscripție circulară care sugerează domeniul expoziției
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
s-a impus. Această apare doar pe medaliile din perioada 1859-1862. Portretul medalistic care s-a impus este cel de pe medaliile expozițiilor din anii 1864-1865, în care Cuza apare în profil cu privirea spre stânga, cu fruntea înaltă, cu părul ondulat pieptănat cu cărare în stânga, cu mustață și barbișon. Partea vizibilă a bustului este îmbrăcată în tunica cu guler înalt cu broderii, fără epoleți. Acest portret medalistic va fi reluat pe medalia Saraga din 1906, iar apoi în viziunea lui St
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Fabio, cel care a conceput medalia, a trebuit să-l plaseze pe Kogălniceanu în prim plan. Plasamentul da posibilitatea privitorului să observe mai usor figură de intelectual distins, cu frunte foarte înaltă, continuată cu o chelie franța brusc de părul ondulat care-i acoperă zona perciunilor și restul capului. Trăsăturile regulate ale profilului și ochelarii întregesc notă de distincție intelectuală. Gură timbrata de mustață bogată, maxilarele puternice și pomeții obrajilor relativ proeminenți evidențiază o personalitate puternică. Pe medalia Centenarului Univesității ieșene
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
opera a sculptorului Vasile Anghel, (bronz, 70 mm) și iese din notă realismului clasic, care presupune, între altele, fidelitate față de imaginea fotografică. Fără să se depărteze de notele definitorii ale chipului savantului, reliefurile puternic accentuate, predilecția, ușor sesizabila, pentru linia ondulata, jocul de lumini și umbre al patinei, dau personalității acestuia dimensiune de zeitate antică și medaliei o valoare de excepție. Chipul savantului cu puțin bust mai apare pe medaliile Institutului ce-i poartă numele, la jubileele de 50 și 75
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cu bust orientat jumătate stânga, îmbrăcat cu tunica ținutei protocolare, încărcată pe partea centrală și dreaptă a pieptului cu ordine și decorații românești și străine și având pe umeri pelerina desfăcuta larg. Capul întors spre dreapta evidențiază fruntea înaltă, părul ondulat și un profil regulat cu trăsături fine și distinse, care dau fetei o expresie plăcută și agreabila. Bustul atinge în partea de jos marginea medaliei și are în partea superioară inscripție arcuita și franța în două: (în stânga pe trei rânduri
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de înveliș, mai puțin mineralizată, cu mai puține defecte și prezintă creste care măresc suprafața geometrică de joncțiune amelo-dentinară. Microscopic dentină primară se caracterizează prin numărul mai redus de canalicule dentinare, care sunt mai înguste și cu un traiect mai ondulat. -dentina secundară - se depune lent, tot timpul vieții, și reduce din volumul camerei pulpare. Ia naștere din stratul de predentină care căptușește spațiul pulpar corono-radicular; - dentină terțiară (Fig. 10) - se depune numai atunci când este activată de iritațiile produse de existența
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
maxilari au diametrul vestibulo-oral cel mai mare. Scad în înălțime spre distal și prezintă cinci fețe. Fețele vestibulare și orale au formă de patrulater, sunt convexe în ambele sensuri, cu maximum de convexitate în treimea cervicală. Pot avea marginile cervicale ondulate corespunzător furcațiilor. Marginile ocluzale sunt sub formă de linii frânte, cu creneluri corespunzătoare cuspizilor. Fețele proximale sunt convexe spre ocluzal și plane spre cervical, având convexitatea maximă plasată variabil. Fețele ocluzale sunt policuspidate cu șanțuri principale mezio-distale, care se termină
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
șanțuri ce delimitează cei trei lobuli de creștere. Are aspectul unei linii frânte, formate din trei “V”-uri, fiecare reprezentând un cuspid vestibular, cu mărimi ce descresc dinspre mezial spre distal. Marginea cervicală este mult mai redusă dimensional, mai puțin ondulată, având două mici convexități și o prelungire spre spațiul interradicular. Marginile proximale sunt divergente spre ocluzal. Marginea mezială este ușor oblică, convexă spre ocluzal, rectilinie spre cervical. Marginea distală este mai scurtă și mai convexă decât cea mezială. Fața vestibulară
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
individ și este în relație directă cu tonusul grupelor musculare ce participă la formarea culoarului neutral. d) Planul de ocluzie este suprafața imaginară la nivelul căreia se realizează contactul dintre cele două arcade dentare. Această suprafață nu este plană, ci ondulată, având un relief rezultat din însumarea curbelor arcadelor dentare. Convențional (fig. 77), planul de ocluzie este “coarda arcului” de cerc ce reprezintă curba de ocluzie pe o hemiarcadă împreună cu coarda arcului de cerc reprezentată de curba de ocluzie pe cealaltă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]