1,791 matches
-
e drept, dar noi totuși, neașteptate, nu numai în „cadrul lagărului”, dar și în lumea modernă europeană: recursul la istoria națională pe care tot partidul comunist, în „prima perioadă”, stalinistă, a vestejit-o, în numele „intenaționalismului stalinisto-comunist”, reușind efecte grotești de operetă, ca și mișcări mari de mase destabilizate ca la rândul lor, dislocau întreg echilibrul nu numai între sat și oraș, dar și pe cel din interiorul orașelor mari și medii. Toate acestea, îmbinate cu atacuri și zeflemele la adresa „intelectualilor”, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
nu e trepidant sentimentală, impudică, năclăită de afecte groase și grimase enorme. Vorba lui Teodor Mazilu: „Mie să mi suferi, Cecilia!“ Vrem să vedem ciufuleli și urlete, hohote de plâns, zgârieturi, lux dezmățat, penitență, coincidențe fatale, adulter, nedreptate, mizerie de operetă și sfințenie de pension. Vrem trăiri! și nu mai putem avea trăiri, dacă nu ne dăm cu capul de pereți, dacă nu participăm spasmodic la drame de cartier, dacă nu suntem cotropiți de otrăvuri, delir neptunian și orgasm incontinent. Viața
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
timp de mai bine de jumătate de secol, dar și a unei bogate creații în care s-a străduit să valorifice frumusețile muzicii populare inspirându-se totodată, în lucrările scenice, din trecutul istoric și legendar al poporului român. A scris operete și opere comice, printre care figurează: “Olteanca”, “Fata răzeșului”, “Hatmanul Baltag”, “Beizadea Epaminonda”, “Dorman sau Romanii și Dacii” și “Petru Rareș”. A mai compus numeroase piese pentru pian și voce, lucrări pentru vioară, printre care un concert dedicat lui George
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
unde a fost profesor de muzică. Creația sa oglindește atitudinea cosecvent patriotică a compozitorului, care a militat cu hotărâre pentru promovarea și valorificarea culturii naționale în rândurile populației românești din Transilvania, Banat și Bucovina. Printre lucrările cele mai importante figurează: opereta “Crai Nou”, cantatele “Altarul Mănăstirii Putna” și “La malurile Prutului”, “Balada pentru vioară și pian”. A scris numeroase coruri, cântece și romanțe, muzică instrumentală, un mare număr de piese de dans, studii. Ion Vidu 1863 - S-a născut la Mânerău
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
TEATRUL, publicație apărută la București, lunar, între 1 iulie 1914 și mai 1915, cu subtitlul „Revistă artistică, literară, sportivă”. Colectivul redacțional nu este menționat. Gazetă eclectică, T. include articole despre teatru, operă, operetă, pictură. Colaborează cu versuri Victor Eftimiu și George Ranetti. Principalele articole sunt semnate de Liviu Rebreanu (Despre Eminescu, Scrisoare către un actor trist), A. D. Xenopol (Pictura nouă), I. C. Bacalbașa, George Ranetti, Emil D. Fagure, C. Sp. Hasnaș, Petre Sturdza, Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290112_a_291441]
-
publicului. Iulian, actor de mare rasă, deși nu trecuse nici măcar clasele Conservatorului din București, avusese creațiuni, una mai strălucită decât alta, în Chir Zuliaridis, imitând de minune un grec, în comedia Mincinosul, unde imita cu mult succes pe italian, în operetele Voievodul țiganilor, Mascota, Boccaccio etc. Apoi în comediile lui Caragiale, jucând rolul Ipistatului din Noaptea furtunoasă și rolul polițaiului din Scrisoarea pierdută. Pe Iulian, mai ales, se întemeia Caragiale când își scria piesele. După cele două mari izbânzi, Caragiale mai
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
reîntoarce. Dar înfrângerea cea mai mare era a Comitetului teatral care alesese, spre a o premia, cea mai slabă lucrare a maestrului. Se discuta, mai demult, dacă pe scena Teatrului Național se cuvine ori nu se cuvine să se reprezinte opereta. Părerile erau împărțite. Erau partizanii rolului educator al teatrului, partizanii teatrului-școală și erau și ceilalți: partizanii teatrului-petrecere. Dar la urmă a biruit părerea acelora cari au susținut cum că, oricare ar fi neajunsul moral, de vreme ce opereta ar putea atrage publicul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cuvine să se reprezinte opereta. Părerile erau împărțite. Erau partizanii rolului educator al teatrului, partizanii teatrului-școală și erau și ceilalți: partizanii teatrului-petrecere. Dar la urmă a biruit părerea acelora cari au susținut cum că, oricare ar fi neajunsul moral, de vreme ce opereta ar putea atrage publicul și ar aduce bani la casă, să se joace opereta. La 3 octombrie se dă întâia reprezentație cu Giroflé-Girofla, operetă franceză tradusă de colonelul Bengescu. Dar succesul nul. Doamna Odeseanca, o evreică cu timbru plăcut, dar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
partizanii teatrului-școală și erau și ceilalți: partizanii teatrului-petrecere. Dar la urmă a biruit părerea acelora cari au susținut cum că, oricare ar fi neajunsul moral, de vreme ce opereta ar putea atrage publicul și ar aduce bani la casă, să se joace opereta. La 3 octombrie se dă întâia reprezentație cu Giroflé-Girofla, operetă franceză tradusă de colonelul Bengescu. Dar succesul nul. Doamna Odeseanca, o evreică cu timbru plăcut, dar greoaie și fără joc de scenă, nu putu mișca publicul. ștefan Iulian, plin de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
urmă a biruit părerea acelora cari au susținut cum că, oricare ar fi neajunsul moral, de vreme ce opereta ar putea atrage publicul și ar aduce bani la casă, să se joace opereta. La 3 octombrie se dă întâia reprezentație cu Giroflé-Girofla, operetă franceză tradusă de colonelul Bengescu. Dar succesul nul. Doamna Odeseanca, o evreică cu timbru plăcut, dar greoaie și fără joc de scenă, nu putu mișca publicul. ștefan Iulian, plin de talent și de vervă, nu învățase rolul. șt. Mateescu, de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ștefan Iulian, plin de talent și de vervă, nu învățase rolul. șt. Mateescu, de obicei actor cu succes, de data aceasta fu mai pe jos de orice critică. Singură Ana Dănescu a fost în rol și a jucat în nota operetei. Critica constată că actorii români nu știu juca opereta franceză, pentru care se cer aptitudini speciale de rasă. Face bună impresiune tenorul I. Băjenaru care, însă, și el e sfiicios pe scenă și fără mișcare. Opereta franceză, dar, nu are
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
învățase rolul. șt. Mateescu, de obicei actor cu succes, de data aceasta fu mai pe jos de orice critică. Singură Ana Dănescu a fost în rol și a jucat în nota operetei. Critica constată că actorii români nu știu juca opereta franceză, pentru care se cer aptitudini speciale de rasă. Face bună impresiune tenorul I. Băjenaru care, însă, și el e sfiicios pe scenă și fără mișcare. Opereta franceză, dar, nu are pe scena Teatrului Național și jucată de actori români
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a jucat în nota operetei. Critica constată că actorii români nu știu juca opereta franceză, pentru care se cer aptitudini speciale de rasă. Face bună impresiune tenorul I. Băjenaru care, însă, și el e sfiicios pe scenă și fără mișcare. Opereta franceză, dar, nu are pe scena Teatrului Național și jucată de actori români același succes ca și operetele germane, Voievodul țiganilor, de exemplu. [debutul operei române la teatrul național] Dar dacă opereta se prezintă în condițiuni mediocre, publicul ca și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cer aptitudini speciale de rasă. Face bună impresiune tenorul I. Băjenaru care, însă, și el e sfiicios pe scenă și fără mișcare. Opereta franceză, dar, nu are pe scena Teatrului Național și jucată de actori români același succes ca și operetele germane, Voievodul țiganilor, de exemplu. [debutul operei române la teatrul național] Dar dacă opereta se prezintă în condițiuni mediocre, publicul ca și critica fură mulțumiți de opera română, care a debutat foarte satisfăcător cu Lucia de Lamermoor. Sâmbătă la 28
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
el e sfiicios pe scenă și fără mișcare. Opereta franceză, dar, nu are pe scena Teatrului Național și jucată de actori români același succes ca și operetele germane, Voievodul țiganilor, de exemplu. [debutul operei române la teatrul național] Dar dacă opereta se prezintă în condițiuni mediocre, publicul ca și critica fură mulțumiți de opera română, care a debutat foarte satisfăcător cu Lucia de Lamermoor. Sâmbătă la 28 septembrie s-a deschis stagiunea Operei române în sala Teatrului Național cu Lucia de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
un public destul de numeros, cu talentul și jocul conștiincios al protagoniștilor. La sala Orfeu, artistul I.D. Ionescu stetea în capul unei trupe de varietăți unde canțoneta și cupletul de actualitate țineau locul principal. La sala Bossel juca o trupă de operetă germană. Cinematograful nu apăruse încă, dar Bucureștiul avea 4 teatre. La Teatrul Național, colonelul Bengescu-Dabija citește în fața Comite tului teatral capodopera sa Pygmalion, căreia i se face o primire entuziastă. Toată critica laudă cu mari elogii noua lucrare. La reprezentație
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Ioanei d’Arc era ținut de Aristizza Romanescu, al lui Carol VII de Gri gore Manolescu. Regina Isabeau - d-șoara Fanșeta Vermont, mai târziu d-na Grigore Ventura, Filip cel Bun - Iancu Petrescu, Dunois - C. Nottara. În sala Bossel, trupa de operetă germană a fost înlocuită de o trupă de ope retă franceză, sub direcțiunea d-lor Claudius și Sandré. Acum viața politică absoarbe aproape totul în România. Apropiindu-se sesiunea parlamentară, liberalii de toate nuanțele din opoziție se întrunesc și și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
toți oamenii cu dare de mână au plecat din București. Claymoor spune în cronicele sale că „Bucureștii s-au golit“. Căci pentru clasa de sus, când au plecat boierii, n-a mai rămas nimeni. D-abia dacă o trupă de operetă franceză mai poate trăi jucând la grădina Stavri din strada Academiei. Într-o seară era beneficiul uneia din cele mai frumoase artiste, dar tot pentru seara aceea erea anunțată o eclipsă de lună. Coincidență diabolică: tocmai în clipa în care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
chiar în timp de un an cât a fost și prim-ministrul României Mari, personal a oficiat tradiția cufundării în apa Dâmboviței, lucru pe care l-a făcut mereu fie la podul elefteriei sau la podul din fața fostei clădiri a operetei. Asistau la ceremonie toate oficialitățile, în frunte cu regele Carol al II-a și fiul său Mihai. Ultimul rege al României, Mihai, el însuși a asistat la slujba de Bobotează la mănăstirea Sinaia în 1944, cu trei ani înainte de a
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
deosebit de fertil asigurat de îndrumările și orientările date de secretarul general al partidului, muzica românească s-a îmbogățit cu noi creații valoroase - de la cântecul patriotic și revoluționar la muzica ușoară, de la lucrările simfonice și concertante până la cantată și oratoriu, operă, operetă și balet - lucrări care redau în mod convingător și nuanțat universul uman al epocii noastre pe drept cuvânt numită «Epoca Ceaușescu».“ („Profundă recunoștință“, Săptămîna, 26 ianuarie 1984) „Ctitor de țară nouă, făuritor al unei economii moderne și al unei spiritualități
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Din cronici către amplu viitor. De tulburele ape ne-am desprins Și navigăm pe unde de cleștar. Deși de-atâtea lupte este nins, Cârmaciul are ochiul tot mai clar!“ (Scînteia, 29 aprilie 1979) SĂCEANU Amza, teatrolog, director al Teatrului de Operetă „Ion Dacian“ „Teatrul constituie unul dintre elementele cu o mare forță de acțiune în procesul de transformare a conștiinței maselor, de formare și dezvoltare a omului societății noastre socialiste. De aceea, cunoașterea pârghiilor prin care el își realizează această menire
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
că ne aduce pe buze un zâmbet de blândă ironie. Românii, spune mai departe specialistul inocent, nu s-au putut smulge din somnolența milenară nici în epoca modernă. Revoluțiile, puține câte au fost, s-au desfășurat în limitele spectacolelor de operetă (Revoluția de catifea din 1989, cum au botezat-o unii!), fără a marca prin violență un început. În comunism, această plantă rară a sufletului nostru (somnolența) a fost altoită. Occidentalii, la acea dată, foloseau opiumul ca să se vindece de absurdul
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
primelor manifestări de teatru în limba română, domeniul muzical a ținut destul de strâns pasul cu înnoirile și căutările pe plan european! Iată, de pildă, în decursul istoriei, unii creatori români s-au străduit să dea la iveală valori în domeniul operetei, aproape concomitent cu apariția genului respectiv, sub pana lui Offenbach, la Paris. Așa se face că Alexandru Flechtenmacher la Iași, a creat prima lucrare românească a genului la 1848, opereta -vrăjitorie Baba Hârca, jucată la Teatrul cel Mare din Copou
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
s-au străduit să dea la iveală valori în domeniul operetei, aproape concomitent cu apariția genului respectiv, sub pana lui Offenbach, la Paris. Așa se face că Alexandru Flechtenmacher la Iași, a creat prima lucrare românească a genului la 1848, opereta -vrăjitorie Baba Hârca, jucată la Teatrul cel Mare din Copou (inaugurat la 1 decembrie 1846), situat în Podul Verde pe locul actualei Universități și care a fost mistuit de un incendiu, după ce câțiva ani, protipendada ieșeană și-a deschis acolo
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
în Podul Verde pe locul actualei Universități și care a fost mistuit de un incendiu, după ce câțiva ani, protipendada ieșeană și-a deschis acolo apetitul pentru cuceririle noi în creții , urmărind importante trupe străine și creații naționale: uverturi, vodeviluri și operete românești. Talentul lui Matei Millo (autorul textului care a interpretat în travesti dificilul rol Baba Hârca), a facilitat popularizarea noului gen, apărut în pas cu moda. Apoi după succesul de la 8 martie 1880 cu opera comică românească Olteanca, Eduard Caudella
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]