2,820 matches
-
cu suprarealismul, chiar dacă prin negare. Totuși, diagnozele de acest gen erau de regulă însoțite de precizări atenuatoare: poetul utiliza doar procedee suprarealiste, fără radicalism, mai mult ca stratagemă de disimulare a unui subtext confesiv, melancolic și sentimental. S-a mai opinat, pe de altă parte, că M. ar fi un „poet de limbaj”, cu discursul poetic extrem de elaborat, înclinat către exacerbarea artificiului, dar nu pentru obținerea unor efecte zgomotoase, prin afișarea unei retorici a emfazei sau a stridenței, ci dimpotrivă, prin
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
Grigurcu semnala filiația suprarealistă, consemna ispita transcendenței, înregistra patetizarea amintirii - impersonalizată tactic prin învestirea ei în ancestral și geologic - și releva imageria onirică, reproșându-i poetului un „cinism” exagerat (inclusiv față de poezie) și recurgerea la „divagații de gust îndoielnic” și opinând, concluziv, după ce-l comparase cu Ion Vinea, Gellu Naum, Nichita Stănescu, că, „fără să fi fost un «mare poet»”, M. „rămâne prin melodramatismul său obscur, lucrat cu o îndârjire ce i-a eliminat în bună parte confuzia și, mai presus
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
revistă apărută la București, săptămânal, între 15 noiembrie 1924 și 17 octombrie 1925, sub direcția lui Liviu Rebreanu. De la numărul 48/1925 va figura ca director și A. Dominic. Împotriva celor ce vorbeau despre „secetă literară” și sărăcie culturală, Rebreanu opinează: „Literatura, artele, cultura românească se află [...] într-o epocă de înflorire fără pereche în scurta noastră istorie culturală”. Tocmai bogăția producției literare creează „nevoia unei călăuze selective”, rol pe care M.l., publicație „de critică și informație literară, artistică și culturală
MISCAREA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288182_a_289511]
-
lectură și încă și mai greu de rememorat de către victime. Dacă suntem de acord că s-a vorbit destul de mult despre acțiune (cu toate că doar în cercurile interesate, întrucât la nivelul totalității populației există în continuare un semnificativ vid de informații), opinăm că nu s-a vorbit destul de bine despre aceasta. Demersul nostru încearcă să ofere o privire de ansamblu asupra faptelor, beneficiind de surse care nu au fost disponibile în cazul încercărilor de până acum de a creiona un contur general
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
acesta eterogen putea conține, practic, pe oricare dintre cei care au făcut cunoștință cu sistemul de la Pitești și Gherla. Selecția pe criterii de apartenență politică a fost reliefată de mai toți cei care au scris despre acțiunea de la Pitești, mulți opinând că pe aceeași treaptă de vinovăție puteau fi așezați și Ion Bogdănescu, Nicolae Călin Zaharia, Titus Leonida, Constantin Bogos, Coriolan Gherman, Steier ori Fuchs. Deși suntem de acord că mai sus menționații au fost implicați în evenimente, considerăm că nici unul
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
complet”, făcând apoi o interesantă paralelă: „Este de notat că sistemul hedonist occidental și sistemul totalitar răsăritean au avut o țintă comună: alungarea religiei din om, anihilarea lui homo religiosus. Nu a reușit nici unul, nici celălalt”. În ceea ce privește originea acțiunii, ei opinează că „laboratoarele Cominternului” sunt cele responsabile. Într-o singulară apreciere, Eugen Măgirescu spune că se urmărea „un supliment de anchetă polițienească”, dar și compromiterea totală a celor mai patrioți și transformarea lor în informatori 1. Ioan Muntean se pronunță doar
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și nu despre sine. Atunci când, la începutul dialogurilor purtate cu A. Freud, Sandler exclamă: „Cât de greu trebuie să fi fost să scrii o astfel de carte la vremea aceea!”, interlocutoarea răspunde descriind atitudinea unui alt psihanalist renumit, Fenichel, care opina că ea „se oprește întotdeauna din a vorbi despre un lucru de îndată ce devine cu adevărat interesant”. Autoarea consideră că această replică este un fel de a spune că detaliile pe care ea nu le oferă „pot dăuna clarității tabloului pe
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
bătrânești și în proza populară. În controversata problemă a baladei Marcu și Gerul - care a făcut obiectul unui celebru studiu al lui P. Caraman și al unei celebre polemici pe această temă între D. Caracostea și Petru Caraman -, C.-B. opinează că a existat inițial un „«nucleu narativ» independent și fantastic (lupta gerului cu cotropitorii țării, existent și la alte popoare), dar a fost concretizat prin apariția unui eveniment istoric real”. Prin antologia, în două volume, Folclorul rezistenței anticomuniste (1999-2001), cercetătoarea
CALIN-BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
Studiul comparatist Eminescu și literatura engleză (1982) examinează corelațiile dintre Eminescu și Shakespeare, dar și dintre Eminescu și poeții romantici englezi, cu scopul de a reliefa deschiderea operei eminesciene prin alăturarea ei unor creații de primă valoare ale literaturii engleze. Opinând că o asemenea cercetare trebuie să focalizeze corespondențe și paralelisme de viziune ori de metodă, A., fidel ideii că opera literară este mereu citită prin straturile literare și critice care i se suprapun în timp, propune citirea romanticilor englezi (a
AVADANEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285501_a_286830]
-
cu Zebil, Congaz, de care era despărțit prin lacul Babadag. La sud se învecina cu Ciamurli de Jos, Canlî-Bugeac și Jurilovca, la est cu Enisala, iar la vest cu Slava Rusă și Armutlia. Referindu-se la Babadag, Mihai Ionescu Dobrogeanu opina că "posițiunea sa este încântătoare" și că "văzut din depărtare ai crede că te apropii de o localitate mare (...) numai intrând vezi cât de departe era realitatea (...) E un chin a merge cu trăsura pe pavagiul Babadagului. Casele în mare
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Caramurat, Hârșova, Topolog, Medgidia, Mangalia, Ostrov și Enișemlia. Fiecare secțiune avea un sergent și 5 jandarmi, La începutul anului 1903 toate secțiunile jandarmeriei rurale din județul Constanța aveau instalat telefon. Prefectul județului Constanța aprecia că numărul jandarmilor rurali este mic, opinând că "ar trebui să avem, cel puțin, două secțiuni de plasă, adică zece secțiuni în total, plus zece posturi intermediare"2634. De altfel, prefectul județului Constanța considera că "ar trebui (...) ca jandarmii să locuiască în clădiri proprii; ne-ar trebui
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
apă a orașului"3160 și "să se scoată pentru totdeauna din programele de alegeri comunale nelipsita chestiune a întăririi malurilor de nord-est ale orașului și să se traducă (...) în fapt"3161. Referindu-se la cazinoul din Constanța, Constantin N. Sarry opina că "jocurile de noroc, introduse la cazinoul orașului, trebuie desființate"3162. Totodată, domnul Constantin N. Sarry considera că "trebuie fixat odată pentru totdeauna planul definitiv al orașului pentru ca să nu mai asistăm la monstruosul spectacol din Piața Independenței, cu clădiri construite
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
la Cavarna, imediat după prânz, ca să aflăm rezultatul vizitei doctorului Bogdan, venit special de la Bazargic, în toate amănuntele. Era un eveniment prea însemnat ca să ni se transmită numai prin telefon. Doctorul Bogdan fusese de dimineață și, după o cercetare atentă, opinase tot pentru tifos. Nu avea mare lucru de ordonat, dar să continuăm cu gheața și cearșafurile ude și, pentru reconfortarea bolnavei, injecții cu ulei camforat. A făcut chiar el prima injecție, fără ca Viky să fi încercat cea mai mică împotrivire
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
asiste la proces. Totul se termină seara, târziu, pronunțarea, deși așteptată de localnicii Puterii și de cei de-afară, fu amânată pentru a doua zi dimineață, și tot așa din jumătate în jumătate de zi, din cauza divergenței dintre tine, care opinai pentru achitare, îl socoteai nevinovat, și colegul tău, care avea convingerea contrarie, situație ce impunea rejudecarea în complet de trei judecători. Totul se termină, dar altfel de cum ai fi crezut, în după-amiaza celei de-a treia zi, în amurg, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
apoi să se descurce cum o putea, să-și vadă de viața lui, să țină conferințe, să scrie cărți, să participe la congrese, colocvii și simpozioane, să peroreze În cadrul meselor rotunde, să facă ocolul planetei În optzeci de recepții, să opineze asupra lungimii fustelor când acestea se vor purta din nou și despre reducerea ozonului În atmosferă dacă va mai fi atmosferă, În sfârșit, treaba lui. Orice, mai puțin să trebuiască să găsim În fiecare zi În ziare și să auzim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
noi acasă. Nu vezi că aici la ei parcă-i raiul pe pământ? — Hai să mai serviți ceva înainte de plecare. Nu mai putem, dar mi-e o sete! — Ce vreți să beți? — Mie adu-mi o sticlă de bere, a opinat Claudia. — Nașule, un suc, o apă minerală? Ce să faci dacă trebuie să conduci. — O apă minerală. — S-auzim de bine finilor, i-au îmbrățișat nașii. S-au dus s-o sărute și pe cea mică. În urma lor s-a
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
cu alură de boschetar famelic și fragil se echipase, peste maioul flanelat și peste simulacrul de cămașă, încheiată la toți nasturii, cu un sacou gros și ponosit, de toamnă, din molton. Patrimonial, imposibil de confundat. Natură moartă cu surtuc, precum opinase, cândva, Poetul. O-ho-hooo, salve, the Boss! tresare cât se poate de vioi același Dănuț, adresându-i-se noului venit cu cel de-al doilea apelativ, cel pe care mai sus amintitul Vierme (zis și Adrianus, zis și..., stop, gata, gata
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ai bandajat pe Nae. Dacă scapă și asta va fi și meritul tău, chiar dacă nu exclusiv să-i ceri înapoi de la el, m-auzi? îl sfătuiește Avocatul. Fiți, voi, pe pace, că au grijă ăi de la Salvare, ca să-i fure, opinează și Boss. Paște, tu, murgule! Adio, pleașcă! Ochiu', prazu' și la revedere! Păi, odată, s-au făcutără Sile și cu Pale pastă, la birt, la Petre, unde și-a rupt și mâna Botîncur, la o combinație en-gross, mișto... Nu știți
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
-și în petic, după ce se regrupează cu toții, pe trotuar. Acu', ce facem...? Ne descurcăm prin propriile forțe, fără ajutor, chit că nu va fi un ceremonial tipic. Non esse consuetudinem populi Romani accipere ab hoste armato condicionem! Nu ne predăm! opinează Bursucul. Întocmai! întărește Îngerul. Nu renunțăm. Vom intra în biserică, folosindu-ne de cheia pontoarcă pe care-ați luat-o din ușa bucătăriei de vară, când ați fugit pe străzi, iar Taina botezului se va săvârși atunci, cu voia Domnului
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
acreală. își bănuie soția că a vrut să își pună surioara la punct. Dar lui personal, intervenția Margutei nu i s-a părut în niciun fel deplasată. Ca vechi educator, nu este adeptul severității cu orice preț, iar ca bărbat opinează că tinerelor fete un grăunte de neastâmpăr frivol le stă bine, mergând mână în mână cu naivitatea lor, cu prospețimea... Sigur, devotamentul Sophiei pentru surioara mai mică nu poate fi pus la îndoială, însă comportarea ei lasă de dorit, câteodată
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
așez jos până la consultații. . . Acum, pe seară, doar nițel. Mini deschise gura să întrebe dacă nu o ajută nepoata, dar Lina o preveni: - Bine cel puțin că grija doctorului o are Sia! - Ii rămâne, cred, timp. Doctorul pare destul de bine! opina Mini. - Acuma da, e mai bine. Dar ce accese de gută a avut! Nu mai era de trăit! De-o săptămână parcă i-a luat cu mina. Norocul Siei! Are mai puțin de lucru. - E de mult nepoata la voi
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
de ea pentru a-i da altă situație decât aceea de haimana, cum îl chema Maxențiu, cu un ultim act de autoritate. Cercetând pe Lică, Ada aflase cu bucurie că era unchiul înfumuratei doamne Hallipa-Drăgănescu. Comunicase noutatea lui Maxențiu, ce opinase că fiecare familie are haimanaua ei. Dacă Lică ar fi avut însă raporturi de familie cu Drăgăneștii, lucrul s-ar fi schimbat. Ada știa că în curând lumea va vorbi de ea și de stahlmaistrul ei. Mai știa că o
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
întinsese mina liberă lui Marcian, foarte alarmat, sub aparențe calme: - M-am prostit de tot, declarase Elena. Nu vroise însă să consulte un doctor. Drăgănescu, din inițiativă proprie, cercetase un ilustru practician. - Cauzele! Fără cauze și fără pacientă nu pot opina nimic. - Presupune, doctore, că pacienta însăși nu știe cauzele! . .. Ge sfaturi ai putea da? Doctorul clătinase din cap și prescrisese liniște și mulțumire, ceea ce nu lipsea Elenei. Drăgănescu, în îngrijorarea lui, se gândea că poate boala lui Maxențiu o impresiona
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
si primejdios. Fata trebuia dusă la spital și operată. Avea nevoie de un mamoș și de o 'mamă! Lina își ghemuise mușchii feței si refuzase. - La mine la spital, nu! ... S-o ducă amantul unde o ști. - Știi. . . băieți tineri! opinase Rim smerit, și la plural, despre coi doi gemeni, gazdele Siei. Știa că Lina cunoștea acum ascunzătoarea. - Tineri . . . bătrâni... îi privește. - Dar n-o s-o lăsăm să moară! milogise Rim a treia zi, tot zadarnic. - Nu mi se cade mie
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
era aglomerată de trăsuri și automobile. Slujea un arhimandrit. Aducîndu-și aminte că așa se obicinuia la Tecuci pentru fete, Lina angajase muzica militară, sosită din vreme, ce se odihnea acum, înapoia bisericei. După consultări cu Elena și Nory, care amândouă opinase pentru serviciul însoțit de cor, convenise și cu "Gîntarea", ce se alăturase corului permanent al bisericei. Un zel postum descleștat de cuvântul, probabil energic, al lui Lică, urma îndărătniciei. Era poate și sentimentul compensației după legea de a da cui
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]