2,134 matches
-
energie ca să mai pot să mă gândesc la sinucidere” (idem). Altundeva, totuși, se numește „un elev al lui Iov, dar un elev infidel” (III, 261), întrucât l-a urmat doar în strigăt, nu și în certitudinile ulterioare. Așadar, Cioran este „opusul unui om angajat”, dar este astfel printr-o alterare a identității, deopotrivă refundamentare a ei. Cât despre atacurile lui la adresa modernității, ele se datorează tocmai acestei ecuații. Modernitatea e această sterilitate pe care Cioran, cu tot orgoliul său recuperator, cu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
să mai rămânem o clipă la vârsta aceasta, a experiențelor teribile, când a început negarea de sine și fascinația autonimicirii, pentru a înțelege ce motivează, retrospectiv, nostalgia și ura. Cum știm, admirația de sine s-a transformat la Cioran în opusul ei. S-a petrecut același lucru și cu pasiunea pentru propria țară. Mărturisește într-un loc: „Am sfârșit aproape întotdeauna prin a adopta opiniile celor pe care-i combătusem. (Iron Guard, pe care am detestat-o la început, mi-a
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
le-ar fi proiectat în esență. Iată: „Dintotdeauna, raporturile mele cu țara mea au fost doar negative, adică o fac răspunzătoare de toate slăbiciunile și de toate eșecurile mele” (III, 329). Numai că, așa cum știm, orice defect se transformă în opusul său. Continuă Cioran: „Ea m-a ajutat să nu mă realizez, mi-a favorizat cusururile, e cauza degringoladei mele” (idem). Dacă la mijloc nu e decât o invenție, o scuză oarecare?! Cioran însuși recunoaște: „Greșesc fără îndoială gândind așa. Dar
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
sunt chiar ceea ce sunt: o înfrângere, dovadă a faptului că Cioran nu s-a putut rupe cu totul de viziunea comună a ratării ca neîmplinire. Dar printr-o retorică în care își angajează ființa, sensul neîmplinirii se schimbă: totul devine opusul său. Este motivul pentru care, mai mult decât să se descopere pe sine, Cioran se construiește pe sine. Și se construiește mereu ca fiind celălalt, altul. E ca și cum, uitându-se în oglindă, ar face eforturi disperate să vadă pe altcineva
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
management public le poate avea asupra practicilor de corupție. În contextul descentralizării competențelor și resurselor financiare către autoritățile locale, propunem o atitudine activă privind integritatea la nivelul autorităților locale. Vom începe cu o discuție generală despre ce înseamnă integritatea și opusul ei, corupția, pentru a circumscrie mai bine legătura dintre abordarea birocratică a administrației publice și o anumită definiție a corupției, cea legalistă. Vom prezenta tipurile de corupție din administrația publică din România și modul cum (nu) face față administrația publică
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
în sectorul public are rolul de a susține dezvoltarea locală prin alocarea eficientă a resurselor, de a consolida încrederea cetățenilor în administrație, de a preveni cinismul în rândul funcționarilor publici și al politicienilor. Integritatea este de multe ori definită prin opusul ei. Identificăm mult mai ușor un comportament necorespunzător decât unul corect. Din acest punct de vedere, Huberts (1998) notează zece tipuri de comportamente lipsite de integritate, de la un comportament necorespunzător în viața personală/familială (violență domestică, alcoolism etc.) până la corupție
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
valori politice este o chestiune tehnică. Pe linia acestui model, corupția este un comportament patologic în cadrul structurii birocratice care trebuie să fie eliminat pentru „a preveni dezintegrarea structurii birocratice”. Corupția, prin natura sa, eludează regulile, caracterul impersonal și imparțial, fiind opusul birocrației. Chiar Weber spune: „Aproprierea poziției oficiale de către birocrat este total absentă” (1947, p. 325). Având în vedere faptul că acesta este un tip ideal, se poate argumenta că experiența corupției în cadrul unei organizări de tip birocratic e cauzată de
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
a meritat să ne întâlnim pentru că e plăcut să ne suprindem unul pe altul, pentru că ne-am tulburat și ne-am incitat.Pentru că extremele se atrag. Pentru că eu nu vreau să învăț decât ce știu deja, în timp ce dumneavostră sunteți exact opusul.Pentru că am învățat (ceea ce simțeam): că nu contează forma, ci forța. Pentru că nu ați avut niciodată gusturi discutabile. Pentru că ați știut să căutați și să-mi arătați cum se caută în interior. Pentru că am râs mereu împreună de teatrul "sărac
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
orice interogație de acest tip și prin aceasta, să fie astfel, aneantizată orice morală elementară? Elie Wiesel și alături de el, în cărți sau mărturii, supraviețuitori precum Oliver Lustig, Liviu Beris, Matei Gall sau Norman Manea a (au) găsit explicația fundamentală: "opusul iubirii nu este ura, este indiferența". În fine, atunci când tinerii vădesc în chip constant atitudini de indiferență contaminate cu cinism folosind expresia whatever "ce-o fi o fi", acest fapt semnalează și o anumită derută, o lăsare pe seama hazardului și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
clipă înainte de a se prăbuși sau peretele unei închisori? Inutil să căutăm un răspuns tranșant, poate fi și așa, și așa. Ana lui Alexa Visarion înaintează prin sugestii-perechi, duale, prin așternerea întregului câmp la dispoziția unor idei ce cheamă imediat opusul: profan-sacru, constrângere libertate, înălțare prăbușire, singurătate comuniune, speranță deziluzie etc. Cum sunt ele puse în mișcare în curgerea fatalmente mediată de concretețea imaginii cinematografice? Printr-o accentuare derutantă a unuia dintre cele două elemente contras tante. Un exemplu paradigmatic: începutul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și "teoriile prescriptive" sau "normative", "care urmăresc elaborarea coerentă, sistematică a condițiilor și criteriilor cunoașterii obiective, pe baza unui model ideal al cunoașterii" -, M. Flonta notează că "descrierea" la care recurge prima categorie de teorii nu trebuie înțeleasă "ca ceva opus <<explicației>>", fiindcă "o descriere teoretică înseamnă, totodată, <<explicație>> și <<înțelegere>>" (s.n. Imagini ale științei, pp. 44-45). 165 W. Dilthey, Einleitung..., p. 17. 166 Ibid., pp. 10-11. 167 Erich Becher, Geisteswissenschaften und Naturwissenschaften. Untersuchungen zur Theorie und Einteilung der Realwissenschaften, München
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cosmică. Dintr-o asemenea completare avea de profitat însăși rațiunea, devenită cu timpul dialectică, din statică, așa cum se arăta încă în luminism" (s.n. Existența romantică, p. 12). E. Spranger evidențiază și el metamorfozele iluminismului, care "s-a transformat chiar în opusul său, dar de murit, n-a murit niciodată": "Tocmai raționalismul berlinez este leagănul nemijlocit al romantismului" (Wilhelm von Humboldt..., p. 40). O altă dovadă a deschiderii iluminismului către romantism (fie el și în ipostaza de "iluminism istorist", cum îl numește
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
creează, peste tot și în orice timp istoric, conflicte și probleme spre deosebire de ceea ce vechii greci înțelegeau prin acest concept (estompare a conflictelor și rezolvare a problemelor cel puțin până în secolul al V-lea î. Hr., când politica greacă se transformă în opusul ei)? De ce societatea modernă se lasă condusă de raportul mutual politică-război? De ce politica de azi nu poate fi politică în semnificația ei originară, aceea prezentă în Grecia antică? Țesătura scriiturii foucauldiene nu este atât de dificilă precum pare la o
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în perioada antică ca o formă de gestionare a vieții sociale, a vieții dintr-un oraș, iar ea se află în punctul de întâlnire dintre sine, suflete și deciziile care le privesc pe acestea! Epoca modernă a dus la exact opusul ideii de politică: dispreț față de sine; dispreț față de sinele celorlalți; ignorarea preocupărilor spirituale și culturale; clivaj social-politic; sărăcire a generațiilor și îndoctrinare intelectualist-politică. Politica din ultimele două secole s-a dovedit o "antipolitică", adică o mașină distructivă a statului modern
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
său de editor, ce s-a delimitat totuși, dar cu eleganță, de C. Botez, I. Scurtu și chiar de G. Ibrăileanu, ca să nu mai vorbim de lecțiunea acidului I. Crețu. Jurnalul său de eminescolog este o veritabilă enciclopedie eminesciană, un opus al colocviilor cu edițiile antecesorilor și criticii săi, inclusiv cu încruntatul analist I. E. Torouțiu. Armonizarea variantelor de până la el a fost lucrarea de căpătâi a lui Perpessicius, cel ce a reușit să standardizeze lecțiunea poeziei eminesciene, împăcând și unificând un
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
o carte unică atât prin miza ei tematică, cât și prin abordarea interdisciplinară, menită să tulbure multe instanțe critice încremenite în judecățile lor comode, partizane sau ex-cathedra. Este vorba de Cioran în oglindă încercare de psihanaliză (Editura Trei, 2003), un opus pilduitor fie prin impostația științifică (psihobiografia) și seriozitatea lecturilor (peste 200 de surse consultate, între care, spre mirarea noastră, n-am găsit volumul Martei Petreu " Un trecut deocheat sau Schimbarea la față a României"), fie prin calitate scriiturii, ca să nu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
temporar o "sensibilitate" cinică, precum a Adei Razu, pe de o parte, iar pe de alta să introducă o temă foarte productivă în discursul romanului. "Tratat" ca obiect, personajul va fi destinat unei traiectorii metaforice consecvente, aceea care include și opusul, natura dematerializării treptate a corpului (în chiar viziunea lui Maxențiu). Pe acest versant al semnificării, imaginea personajului se construiește cu mijloace poetice, între care domină metafora obsedantă a îngerului (dematerializare, plutire, zbor asociate), trecută printr-un stadiu intermediar, cînd nu
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
mișcările lui ușoare, de acel vid căscat sub plastronul cămășii, care îi ventila așa de bine răsuflarea." "Dizolvat" de izbucnirea sîngelui purificator, Maxențiu se trezește într-o nouă viață, pe care o contemplă cu evlavie. El însuși devine simplă "transparență", opusul corpului material pe care-l suprimă în imaginație, opusul reificării simbolice prin care îl condamnă plastic și explicit Ada Razu. Caracterul spiritual al transformării nu lasă nici o umbră de îndoială. În beatitudinea unei memorii transfiguratoare, ce purifică și salvează trecutul
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
cămășii, care îi ventila așa de bine răsuflarea." "Dizolvat" de izbucnirea sîngelui purificator, Maxențiu se trezește într-o nouă viață, pe care o contemplă cu evlavie. El însuși devine simplă "transparență", opusul corpului material pe care-l suprimă în imaginație, opusul reificării simbolice prin care îl condamnă plastic și explicit Ada Razu. Caracterul spiritual al transformării nu lasă nici o umbră de îndoială. În beatitudinea unei memorii transfiguratoare, ce purifică și salvează trecutul de accidentele neconvenabile, întîlnirea lui Maxențiu cu Elena Drăgănescu
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
în hazul de necaz al sincerității cu sine a românului. Așadar, ...viceversa, cum ar veni. "Caragialești" se trezesc situațiile de viață, verbiajul, vidul gîndirii, impostura demagogică, fatalitatea, viceversa, amorul fără glorie, angel radios, propensiunea belicoasă... lesne reversibilă (firește că în:) opusul ei. "Republicanii" de la Ploiești și de aiurea, "boborul", rromânii verzi, revoluția, reacțiunea, dar și Piața Independenții ca etern reper al schimbării de umoare, al concilierii contrariilor au devenit, vai, emblemele liber consimțite ale imaginii despre sine a românilor. Nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
lui Blaga, presupune ca fiecare lucru să tindă către partea sa de increat; 13. Creatorul de mituri poetul este creatorul de mituri, de imagini trans-semnificative; 14. Dorința de pierdere în anonimat, regresiunea spre originar, transcendentul, apocalipticul, gustul stihialului, vizionarismul poetic opus structuralismului; 15. Aspirații supra-individuale ale eului: dionisiacul (în Poemele luminii), panismul (în Pașii profetului), exhatologia expresionistă (În marea trecere); 16. Cosmicismul intact (natura, oamenii, elementele, divinitatea); 17. Elanuri titanice, în stare să cucerească cerul, pământul, să stăpânească timpul și spațiul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
stările de spirit se fac vizibile; imaginea devine emblemă, iar sentimentele pot fi vizualizate prin "necuvinte", care au "o bază gnoseologică și antologică". "Lupta cu cinci elemente antiterestre" devine o luptă a celor cinci simțuri, în timp ce un lucru trece în opusul lui, prin trecerea cuvântului în necuvânt. În prima parte a creaței nichita-stănesciene remarcăm o stare de jubilație în fața spectacolului lumii. Poezia copilăriei, a timpului originar, a universului adamic se relevă simbolic (Cristian Moraru), are loc asumarea unei ipostaze demiurgice, corpul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Este o plantă care nu are decât un singur ciclu de viață (germinare, înflorire, formarea semințelor și moarteă, care se consumă în general între primăvară și toamnă. Alcalin: Se referă la solul al cărui pH este mai mare de 7. Opusul acestui termen este acid. Un sol alcalin este în general bogat în calcar (vezi „pH”Ă. Amesteca: Un sol se amestecă prin încorporarea unor substanțe care îl fac mai puțin compact, cum ar fi nisipul sau perlita. Ameliorator: Substanță încorporată
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
solid. Butaș: Partea unei plante care se prelevează în scopul de a face din ea o plantă autonomă (vezi „Butășirea”Ă. Caduc: Se spune despre o plantă care își pierde frunzele în fiecare an, toamna, generând altele noi, primăvara. Este opusul lui persistent. Cadru: Se spune despre un adăpost cu o structură neîncălzită care protejează totuși plantele de frig și de vânt. Căli: vezi „Aclimatizare”. Câmp deschis: Sintagma este utilizată pentru tipul de plantație în care semințele sunt semănate direct în
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
atunci când o mlădiță sau o ramură tânără își modifică membranele și trece din stare erbacee în stare lemnoasă. Acest proces are loc spre sfârșitul lunii august. Lemnoasă: Planta ale cărei tulpini și ramuri capătă consistența lemnului pe măsură ce se dezvoltă; este opusul lui erbacee. Trecerea unei plante de la stadiul ierbos la cel lemnos se numește lemnificare. Materie organică: Materia organică este produsul obținut prin descompunerea materiei vii (vegetală sau animalăă, care produce humus. Mraniță: Amestec de pământ vegetal, nisip și turbă în
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]