1,823 matches
-
întru Cristos. Augustin spune că e o sarcină măreață și mai grea ca oricare alta. Căci una este să-i înveți pe alții evanghelia, și alta să compui un elogiu al trandafirului sau al laurului. Vrea să spună Augustin că oratorul creștin nu-și poate atinge scopul doar cu ajutorul cuvintelor, oricât de iscusit le-ar potrivi<footnote Ibidem, 419. footnote>. Înainte de a vorbi, de a catehiza, de a predica, învățatul creștin trebuie să se reculeagă și să se roage. Se roagă
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
dobândite prin citirea, studierea și înțelegerea Bibliei. De aceea, scriitorii creștini greci și latini au încercat să exprime adevărurile de credință unui public educat nu numai după standardele și normele educației grecești, dar și corupt în mod divers prin discursurile oratorilor profani. Datorită importanței ce revenea adevărului și clarității, pe de o parte, și datorită faptului că în Biblie se întâlnesc multe pasaje în care este condamnată vorbirea elegantă, pe de altă parte, autorii creștini din primele secole care au pledat
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
pagână. De aceea, în cele ce urmează, ne propunem să evidențiem modul în care Ioan Hrisostom a exprimat adevărurile de credință unui public educat nu numai după standardele și normele educației grecești, dar și corupt în mod divers prin discursurile oratorilor profani. Sângeroaselor persecuții suferite de creștini din partea statului roman, se adăugau atacurile pe care aceștia le primeau din partea reprezentanților culturii contemporane și îndeosebi din partea retoricii sofiste. Retori precum Aelius Aristides, Fronto, medicul Galenus, Celsus, Porfir, Iulian Apostatul, Libanius, Symmachus ș.a.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
restaurată, harul Duhului este trimis, pescari vameși și făcători de corturi închid gurile filosofilor și limba retorilor este amuțită, tirania demonilor este nimicită” (ed. rom., 397; PG 55, col. 273). footnote> și că au fost lipsiți de viclenia și verbozitatea oratorilor păgâni<footnote Chrys., Hom. in I Cor., 5, 6 (ed. rom., 55-58; PG 61, col. 48); Laz., 3, 3 (ed. rom., 72-73; PG 48, col. 994). footnote>. Scriitorul antiohian, analizând afirmația apostolului neamurilor că ar fi „neiscusit în cuvânt”, răspundea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Isocarte, majestatea lui Demostene, gravitatea lui Tucidide, înălțimea lui Platon, atunci ar trebui să mi se pună înainte această mărturie a lui Pavel. Dar așa nu cer de la preot nici una dintre aceste însușiri. Nu cer nici podoaba căutată a cuvântărilor oratorilor păgâni și nici nu mă interesează cum îi sunt fraza și stilul. Să fie preotul sărac în cuvinte! Să-și aranjeze simplu și fără meșteșugire cuvintele în frază!”<footnote Chrys., Sac., 4, 6 (ed. rom., 141-142; PG 48, col. 670
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ideilor<footnote S. Caplat, Problema formei în predica Sfântului Ioan Gură de Aur, BOR, 7-8, 1965, 712. footnote>. Cu alte cuvinte, el cere să nu se dea întâietatea formei asupra fondului, stilului asupra ideilor, artificiului retoric față de conținutul învățăturii creștine. Oratorul creștin era împotriva formei goale, nu împotriva celei menite de a da expresie pregnantă învățăturilor creștine. În acest sens, oratorul creștin spunea: „Mă silesc din răsputeri să găsesc mijloacele mai potrivite care să fie spre folosul vostru și anume să
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cuvinte, el cere să nu se dea întâietatea formei asupra fondului, stilului asupra ideilor, artificiului retoric față de conținutul învățăturii creștine. Oratorul creștin era împotriva formei goale, nu împotriva celei menite de a da expresie pregnantă învățăturilor creștine. În acest sens, oratorul creștin spunea: „Mă silesc din răsputeri să găsesc mijloacele mai potrivite care să fie spre folosul vostru și anume să port multă grijă, ca să nu alunec la o frumoasă alcătuire a vorbelor, căci noi trebuie să întrebuințăm timpul nu cu
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
aplauze pentru mine sunt atunci când faceți ce vă spun. Degeaba ne adunăm aici dacă noi ascultăm predicile numai ca să avem distracție și apoi să plecăm acasă”<footnote S. Caplat, op. cit., 712. footnote>. Deși Ioan Hrisostom era plin de acuzații la adresa oratorilor contemporani și, în particular, a profesorului său, Libanius<footnote Chrys., Vid. , 2 (ed. rom., 149; PG 48, col. 601); Pan. Bab., 18 (ed. rom., 339; PG 50, col. 550 556). footnote>, totuși, credea că un anumit număr de artificii oratorice
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de a face un lucru oarecare. Arta persuasiunii, de pildă, nu se referă la o inspirație divină și misterioasă, ci la un set de strategii explicite, pe care le poți studia și apoi folosi, spre a deveni astfel un bun orator, o persoană capabilă să-i convingă pe ceilalți. Fac astfel de banale precizări pentru a lămuri dintru început de ce titlurile celor două cărți publicate de Editura Institutul European sînt inadecvate. Să nu ne închipuim că vom deprinde meșteșugul trădării (în caz că
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
de public, numai atunci verva lui se declanșa; pe Preda publicul îl inhiba, prefera să tacă sau, de era nevoie să spună ceva, spunea repede și fără strălucire. Nu era, vreau să spun, un om al spectacolului ; nu era deloc orator; retorica sa era săracă și nesigură; ideile lui aveau nevoie de un cadru de intimitate.Spiritul lui Preda se revelează, integral ,în opera lui.“ În două puncte mai ales mă despart de ceea ce se susține în carte în legătură cu Marin Preda
Reconstituirea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2424_a_3749]
-
fie așa cum publicul comod o dorește: o sursă de divertisment, aptă să sustragăatenția de la cenușiul vieții de zi cu zi. De filozofie academică, marele public nu pare a mai avea, cel puțin acum, prea multă nevoie. Dacă nu sunt buni oratori sau moderatori, dispuși la frecvente apariții publice, filozofii nu-și prea pot răspîndi cărțile și ideile. Dacă nu sunt buni compilatori, dacă în cărțile lor nu știu să coboare discursul la nivelul de înțelegere al cetățeanului de rînd, transformînd tratatul
Tîrgul de la Frankfurt - post festum Marginalii esențiale by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6767_a_8092]
-
apropierii, a degetului pus pe rană. Eu una m-am străduit să rămîn atentă la logica discursului, să-i urmăresc articulațiile fără a abdica din prea mult entuziasm de la rigorile criticii. Y Gasset este, astăzi cel puțin, citit retrospectiv, un orator înainte de toate, poate unul dintre ultimii mari oratori din tradiția occidentală. Calculat pătimaș (pînă la patetic), glacial rezervat dar și înflăcărat încrezător, neutru dar și răbufnitor implicat, autorul Revoltei maselor propune o abordare minimalistă și maximalistă totodată. Universitatea să ofere
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
m-am străduit să rămîn atentă la logica discursului, să-i urmăresc articulațiile fără a abdica din prea mult entuziasm de la rigorile criticii. Y Gasset este, astăzi cel puțin, citit retrospectiv, un orator înainte de toate, poate unul dintre ultimii mari oratori din tradiția occidentală. Calculat pătimaș (pînă la patetic), glacial rezervat dar și înflăcărat încrezător, neutru dar și răbufnitor implicat, autorul Revoltei maselor propune o abordare minimalistă și maximalistă totodată. Universitatea să ofere un minim necesar, dar pentru aceasta transformarea de
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
în această bătălie grea din 9 decembrie", a explicat Cezar Preda. Conflictul dintre cei doi PDL-iști nu pare a se stinge, din moment ce, miercuri, Sever Voinescu se întreabă pe Facebook cine este cel care îl atacă, din moment ce nici politician, nici orator și nici făcător de legi nu e. "E drept, am cunoscut și multă pleavă guralivă, golănași, zurbagii, făcători zgomotoși ai nimicului, dar mulțimea asta e atât de pestriță în memoria mea încât greu pot identifica chipuri. Vă rog să mă
Ce crede Paleologu despre contrele dintre Preda și Voinescu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39962_a_41287]
-
am scris mai de mult, și repet: Versuri să scrie Cărtărescu, sărac lipit. Ne întoarcem la Tacitus... Replica pe care i-o dă susținătorului artei oratorice, Aper, - poetul Maternus. Liniștit și surâzător, - citez - Maternus răspunse : ,Mă pregăteam să învinesc pe oratori tot atât de mult pe cât Aper i-a apărat: deoarce îmi închipuiam că, pronind de la elogiul acestora, va huli pe poeți (...) Iar pădurile, dumbrăvile și chiar singurătatea hulite de Aper îmi aduc plăcere, încât le socotesc printre cele mai de seamă binefaceri
Apărarea poeziei sau dilema câinelui by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12560_a_13885]
-
în versuri. Căci folosirea acestei elocvențe lacome și stropite de sânge este de recentă dată, fiind fructul unor moravuri stricate, inventate, precum te exprimai tu, Aper, pentru a fi întrebuințată ca o armă(...) De altfel, secolul acela fericit... nu cunoștea oratori și crime, avea însă din belșug poeți și oameni inspirați, pentru a slăvi fapte bune, iar nu pentru a lua apărarea fărădelegilor (...) Dacă toate acestea ți se par basme și poezie, îmi vei îngădui, de bună seamă, Aper, lucrul următor
Apărarea poeziei sau dilema câinelui by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12560_a_13885]
-
și nici o operă a lui Asinius sau Messalla nu este atât de cunoscută ca Medeea lui Ovidius...Însăși soarta poeților inspirați și fericitra lor conviețuire cu Muzele mi-ar fi teamă să le pun alături de neliniștea și viața frământată a oratorilor. Fără îndoială, luptele și primejdiile îi înalță la consulat; mie îmi place mai mult singurătatea tihnită și retrasă a lui Virgilius... Dialogul se încinge. După Aper și Maternus. Messalla și Secundus ies și ei în arenă. Totul se termină însă
Apărarea poeziei sau dilema câinelui by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12560_a_13885]
-
profesionistă a autorului, la fel ca în cazul altor cărți ale domniei sale, nu aduce nimic (esențial) nou, nedescoperit, necercetat sau nedezbătut. Este știut faptul, dar foarte puțin afirmat, că Lucian Boia, pe cît de strălucit este ca gînditor/analist și orator, pe atît de bun se arată în calitatea de compilator de informații. Distinsul profesor de la Universitatea din București are acel geniu de a căuta exact acolo unde trebuie, de a găsi și mixa laolaltă ingredientele unei cărți reușite. Mai mult
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7169_a_8494]
-
în județ, fief-ul șefului său, mare elector, profesorul de matematici Cezar Spineanu, denumit de adversarul mucalit Miraboul dâmbovițenilor. Vorbind sătenilor, tata promitea ridicarea păturii țărănești. "- Mie mi-a și ridicat-o!" se auzise o voce din popor. "- Cine?" întrebase oratorul, interlocat. "- Priciptorul", fusese răspunsul. Practicând cele mai felurite forme de spoliațiune și jaf, oficialitățile comuniste își făceau pe alte căi plinul și cu asemenea strictețe, încât aveau de unde destina sectorului de investiții 30% din P.I.B., cu creșteri anuale între 11-14
Mic bilanț de ocazie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17119_a_18444]
-
iarna lui 1997 l-am văzut la San Francisco, într-un peisaj identic, cu inși așezați direct pe podea, imediat în fața vorbitorului, înghesuiți în pragul ușii, chiar dacă sala gazdă era o uriașă ballroom dintr-un mare hotel. Greenblatt e un orator fascinant, deși charisma lui e neobișnuită pentru un vorbitor iar elocința lui pare nelalocul ei în contextul comunicării orale: o voce blîndă, aproape slabă, figura calmă dar de o expresivitate atît de accentuată încît pe chip i se citesc limpede
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
la cântat. Bucuria colaborării cu interpreți cărora le place caligrafia mea muzicală în manuscris este foarte prețioasă și pot spune că aproape în fiecare zi am din nou această bucurie. Deci de la piese solo la piese de anvergură - opere, balet, oratorii - de data aceasta comandate, am răspuns pozitiv și cu convingere la cererile apărute. Mai ales în cazul instituțiilor mari este foarte important să predai materialul la timp și să răspunzi corespunzător comenzilor primite. B.T.: Am intrat astfel ferm pe tărâmul
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
zădărnicească orice anchetă. Mai mult, Verres însuși îi sfida pe acuzatorii săi, afirmând că el se bucura de sprijinul unei personalități politice foarte influente și că pe această bază spoliase provincia. Cine va fi fost acea personalitate, nu știm; poate oratorul Hortensius despre care va fi vorba mai încolo. Dar, omul nostru declara public că nu se teme de completele de judecată, deoarece "el și-a împărțit în așa fel cei trei ani, cât a fost guvernatorul Siciliei, încât câștigul realizat
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
puneau, cu toate amenințările la care a fost supus el și-a dus la bun sfârșit ancheta și strângerea probelor. Dar Verres trebuie să se fi considerat în și mai mare siguranță când la 27 iulie 70 avocatul său, faimosul orator Hortensius, a fost ales consul pentru următorul an. La Roma cei doi consuli, pentru toate magistraturile funcționa principiul colegialității, aveau puterile pe care azi le au cumulate un președinte de stat și un prim ministru. La comunicarea rezultatului alegerilor Hortensius
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
ținut 87 de cuvântări și a trecut astfel pe primul loc în topul celor mai vorbăreți eurodeputați români. Asta după ce, în 2010, s-a situat pe locul al doilea, informează Realitatea.net. Deși în țară este cunoscut pentru talentul de orator, Corneliu Vadim Tudor este eurodeputatul român cu cele mai puține discursuri susținute în Parlamentul European. Doar cinci, de la începutul acestui an. Iar din 2009 până în prezent a cuvântat doar de... 15 ori. Opt eurodeputați au o prezență de 100% în
Elena Băsescu europarlamentarul român cu cele mai multe discursuri în Parlamentul European () [Corola-journal/Journalistic/48062_a_49387]
-
care s-ar zice că nu merită alt tratament decît un astfel de oprobriu visceral: ,statuia care vomită/ lobotomizată din greșeală/ primind scuze într-un plic cu antetul revoluției/ și scoasă pe-un afet de tun în piața televiziunii unde/ oratori cîrpaci senatori își varsă zilnic lăturile minților/ iar cîțiva orbi fac găuri cu bastonul/ și sădesc flori ale căror culori nu le văd niciodată/ Se decretează amnistia generală/ dar primăvara e întotdeauna o ocazie/ cînd pomii de pe marile bulevarde se
Nedreptățitul Abăluță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10784_a_12109]