2,568 matches
-
pe de altă parte, cuvântul vrea să desemneze o problemă dificilă, care rămâne de rezolvat. Pentru prima semnificație, el a propus denumirea de "matrice disciplinară"; disciplinară pentru că se referă la patrimoniul unei discipline particulare; matrice, pentru că e vorba de o ordonare a diverselor ipoteze, teorii și metode 2. Kuhn face o distincție între paradigme în sensul larg al cuvântului, de matrice, și micile paradigme, pe care el le numește "teme" ("exemplars"). Majoritatea sociologilor științei consideră că această distincție este puțin pertinentă
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
filosofia originară nu se mai poate recunoaște în totalitatea științelor de azi. Theodor Codreanu procedează riguros și metodic. Cartea sa nu este destinată lecturii, ci conspectului, trebuie adică citită cu creionul în mână și cu teancuri de fișe pregătite pentru ordonarea ideilor Autorul pătrunde în hățișul filosofiei, ideile circulă alert de la vechii greci la Schopenhauer, de la Kant la Hegel, de la filosofia extrem orientală la Heidegger, spre a demonstra falsitatea ca imagine a imobilismului eminescian în conceptele kantiene, depășite de cunoașterea budismului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
constatării tehnico-stiintifice ori medico-legale, sau efectuarea unei expertize. ... (3) Când refacerea sau completarea constatării tehnico-stiintifice ori medico-legale este dispusă de instanța de judecată, raportul se trimite procurorului, pentru că acesta să ia măsuri în vederea completării sau refacerii lui. ... Secțiunea X Expertizele Ordonarea efectuării expertizei Articolul 116 Când pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări ale cauzei, în vederea aflării adevărului, sunt necesare cunoștințele unui expert, organul de urmărire penală ori instanță de judecată dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei expertize. Expertiză obligatorie
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106246_a_107575]
-
licențiat. ... (4) În cadrul acțiunii în contrafacere pornite de titularul brevetului pentru soi, licențiatul poate solicita despăgubiri pentru repararea prejudiciului. ... Capitolul XI Măsuri asigurătorii și probe Articolul 45 Măsuri asigurătorii, probe (1) Titularul brevetului pentru soi poate solicita instanței judecătorești: ... a) ordonarea unor măsuri asigurătorii, atunci când există un risc de încălcare a drepturilor decurgând din brevetul pentru soi și dacă această încălcare riscă să cauzeze un prejudiciu ireparabil și există un risc de distrugere a elementelor de probă; ... b) ordonarea, imediat după
LEGE nr. 255 din 30 decembrie 1998 (*republicată*) privind protecţia noilor soiuri de plante*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122674_a_124003]
-
judecătorești: ... a) ordonarea unor măsuri asigurătorii, atunci când există un risc de încălcare a drepturilor decurgând din brevetul pentru soi și dacă această încălcare riscă să cauzeze un prejudiciu ireparabil și există un risc de distrugere a elementelor de probă; ... b) ordonarea, imediat după urmărire, a unor măsuri privind încetarea faptelor de încălcare a drepturilor decurgând din brevetul pentru soi, săvârșite de o terță persoană cu ocazia introducerii în circuitul comercial a unor mărfuri importante, care implică o atingere a acestor drepturi
LEGE nr. 255 din 30 decembrie 1998 (*republicată*) privind protecţia noilor soiuri de plante*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122674_a_124003]
-
după urmărire, a unor măsuri privind încetarea faptelor de încălcare a drepturilor decurgând din brevetul pentru soi, săvârșite de o terță persoană cu ocazia introducerii în circuitul comercial a unor mărfuri importante, care implică o atingere a acestor drepturi; ... c) ordonarea măsurii confiscării sau distrugerii materialului de înmulțire prevăzut la art. 43 alin. (2). ... (2) Instanța va putea dispune autorului încălcării drepturilor decurgând din brevetul pentru soi să informeze titularul asupra identității terților care au participat la producerea și distribuirea materialului
LEGE nr. 255 din 30 decembrie 1998 (*republicată*) privind protecţia noilor soiuri de plante*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122674_a_124003]
-
43 alin. (2). ... (2) Instanța va putea dispune autorului încălcării drepturilor decurgând din brevetul pentru soi să informeze titularul asupra identității terților care au participat la producerea și distribuirea materialului de înmulțire prevăzut la art. 43 alin. (2). ... (3) Pentru ordonarea măsurilor prevăzute la alin. (1) sunt aplicabile dispozițiile Codului de procedură civilă. ... (4) Când ordonă măsuri asigurătorii, instanța poate obliga reclamantul la plata unei cauțiuni, în suma stabilită de aceasta. ... (5) Instanța va putea cere reclamantului să furnizeze orice elemente
LEGE nr. 255 din 30 decembrie 1998 (*republicată*) privind protecţia noilor soiuri de plante*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122674_a_124003]
-
descompunerea exactă a activităților cuprinse într-o clasă CAEN. Precizam că o detaliere a claselor din CAEN se regăsește în Clasificarea produselor și serviciilor asociate activităților (CPSA), pe două niveluri (subclasa și subclasa elementară). * Utilizări în alte scopuri CAEN permite ordonarea informației economice pe baza unui limbaj comun ce prezintă un mare interes în numeroase domenii și utilizarea ei trebuie promovată. CAEN poate fi utilizată într-o serie de domenii care nu au legătură directă cu statistică: reglementările fiscale sau sociale
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
urcă, pfai, ce plin e! coroana mortuară peste gențile din boxă, Ploiești Tîrgoviște etajat și gol cu becurile gării, nasturi luminoși pe coloanele de cracare, sîngele din pămînt repornit scoate miros, mesaj identic la vînzătorul de bere-apă minerală-bere, dar cu ordonarea în lungul trenului, pe clienți, legăturile rîmei cu presa, ziare împăturite, stau de fumat o țigară, culisele pregătite din capul ei, de ce nu rîd sfinții? vereșteanul o agață și pe îndoliată, are mers de personal, e trenul lui P...! sar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
roșu care străbate epopeea colectivă a poporului român. II. Discursul polifonic (post-1998). În jurul anului 2000, metastructura istoriei românești pare să își fi terminat cariera. Reformele succesive ale programelor școlare destructurează organizarea cronologică a trecutului, propunând principiul tematic ca mod de ordonare a istoriei românești. Manualele publicate după această dată fie nu mai conțin niciun sistem de clasificare periodică a istoriei, fie abandonează relatarea cronologică a evenimentelor în favoarea unei structurări tematice a materiei. Pare să se producă ceea ce F. Jameson (1991, p.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
noastre ulterioare" (Southgate, 2001, p. 122). Totuși, toate aceste caveat-uri metodologice nu i-a împiedicat pe aventurierii în realitatea consumată a trecutului să folosească periodizarea ca un instrument standard din trusa lor de scule intelectuale. Multitudinea de modalități de sistematizare, ordonare și categorizare a istoriei arată că realitatea trecutul nu poate fi "decupată la încheieturi", din simplu motiv că aceasta pur și simplu nu are o structură articulară care să marcheze punctele în care continuitatea temporală să fie despicată. Spectrul întins
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în "formele" logicii simbolice / 322 4.9. Fenomenul în-ființării / 333 4.10. Cercul reducției judicative / 346 4.11. Re-condiționarea temporală a subiectului și predicatului: fenomenul celei de-a doua timporizări; individualul și universalul; saltul de la judecată la dictatura judicativului. Părtinire, ordonare și autorizare / 350 4.12. Punctul de întâlnire a dictaturii judicativului cu orizontul logos-ului întreg / 359 Capitolul 5. Resursele originare ale logos-ului și judicativul constitutiv / 365 5.1. Statutul judicativ al ideologiei / 365 5.2. Reluarea reducției judicative
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dictaturii judicativului cu orizontul logos-ului întreg / 359 Capitolul 5. Resursele originare ale logos-ului și judicativul constitutiv / 365 5.1. Statutul judicativ al ideologiei / 365 5.2. Reluarea reducției judicative pornind de la fenomenul celei de-a doua timporizări. Părtinire, ordonare și autorizare ideologică / 375 5.2.1. Structura "formei" ideologie / 377 5.2.2. Preeminența celei de-a doua timporizări / 380 5.2.3. Reducția celor trei acte la timp / 381 5.2.4. Saltul de la ontologic la pragmatic / 382
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pentru discuția noastră de până aici și atât de important pentru proiectul critic al lui Kant. Privindu-le după ambele tipuri de criterii, cele două logici se află, până la urmă, într-o diferență radicală: logica generală are un rol de ordonare a unor elemente "logice" în structuri mai mult sau mai puțin complexe, fără a interveni în vreun fel în constituirea acestor elemente; dimpotrivă, logica transcendentală are tocmai acest rol de constituire a tuturor elementelor care structurează cunoașterea și gândirea. Logica
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fi date în experiență, în mod necesar obiectiv."149 Mișcarea aceasta a timpului între condiția sa strict subiectivă și cea obiectivă aruncă lumină asupra funcției sale constitutive pentru fenomen: el este în însăși structura acestuia, este condiția sa "formală" (de ordonare a diversului sensibil al unui fenomen în anumite raporturi 150). Într-o asemenea poziție, el este necesarmente obiectiv: se află în chiar structura fenomenului. Dar, pe de altă parte, el este, mai general, o "condiție subiectivă" (omenească) a intuiției sensibile
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
operațiunile proprii relației de corespondență dintre "ceea ce spune o enunțare" (sensul său) și "faptul la care aceasta se referă" (semnificația sa; referința), apoi operațiunile formale corespunzătoare regulilor de corectitudine, funcțiilor de adevăr, ambele rânduri de operații fiind esențiale pentru acreditarea (ordonarea, autorizarea) producțiilor judicative ale conștiinței (sensibilității, gândirii etc.) și pentru promovarea lor "publică". Există aici o altă încrengătură de fapte care se specifică în orizontul dictaturii judicativului, diferită, așadar, de cea constituită din elementele judecății, ale judicativului, care constituie cele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judicativului, esență aflată sub semnul unui fenomen despre care încă nu am luat cunoștință, fenomenul celei de-a doua timporizări a elementelor judecății, fenomen care scoate la iveală, odată cu sine, și sensul universal (în orizont judicativ) al actelor de părtinire, ordonare și autorizare, acte prin care judecata își lărgește aria de constituire a obiectelor judicative cu mult dincolo de pozițiile "logice" din structurile sale formală și alethică, nu însă dincolo de orizontul pe care chiar aceste structuri îl taie în lumea vieții, orizont
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
regândit, adică reconstituit, în așa fel încât el să devină un sens întemeiat în cadrul reducției judicativului. 4.11. Re-condiționarea temporală a subiectului și predicatului: fenomenul celei de-a doua timporizări; individualul și universalul; saltul de la judecată la dictatura judicativului. Părtinire, ordonare și autorizare Timpul este a priori-ul universal și originar al judicativului, s-a spus de mai multe ori în această lucrare (și se va mai spune); dar el este, cum bine știm, element al aspectului alethic al judecății. Prima
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
plan mai vast, pe care deja l-am numit "judicativ", chiar "dictatură a judicativului". Actele constitutive ale recondiționării temporale a celor două "poziții" din judecată, S și P, sunt: (1) părtinirea (împărțirea funcțiilor "logice", dar, în consecință, și ontologice); (2) ordonarea (așezarea ierarhică a funcțiilor logice și a "demnităților" ontologice); (3) autorizarea (supunerea față de "autorități" și acreditarea faptelor "bune" sau "bine formate"). Toate aceste acte au un evident rost pragmatic, spre deosebire de actele aparținând primei timporizări a subiectului și predicatului, preponderent "sintactice
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
amestec al sensurilor logice ar conduce către necunoaștere. Urmările propriu-zis pragmatice, așadar de sens "public", vor fi cercetate mai târziu, anume atunci când va fi tematizată, în contextul reluării reducției judicative a dictaturii judicativului, ideologia, ipostaza desăvârșită a dictaturii judicativului. 2. Ordonarea. Nici sensurile ontologice, nici cele logice nu sunt indiferente față de o anume ordine. Dar nu este vorba despre o ordine oarecare, ci despre una esențial ierarhică. Astfel, sensul ontologic de substanță primă este înaintea celui de însușire. Într-un fel
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Doar din spontaneitatea logos-ului, am putea răspunde acum, care, din partea sa non-formală cea care a generat toată ordinea judicativ-constitutivă -, trece în unele evenimente de gândire, rostire, făptuire. Implicațiile publice ale autorizării vor fi cercetate odată cu cele aparținând părtinirii și ordonării, adică atunci când va fi tematizată ideologia. 4.12. Punctul de întâlnire a dictaturii judicativului cu orizontul logos-ului întreg Părtinirea, ordonarea și autorizarea, deși recunoscute prin cea de-a doua timporizare a subiectului și predicatului, ca fiind, așadar, legate direct
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în unele evenimente de gândire, rostire, făptuire. Implicațiile publice ale autorizării vor fi cercetate odată cu cele aparținând părtinirii și ordonării, adică atunci când va fi tematizată ideologia. 4.12. Punctul de întâlnire a dictaturii judicativului cu orizontul logos-ului întreg Părtinirea, ordonarea și autorizarea, deși recunoscute prin cea de-a doua timporizare a subiectului și predicatului, ca fiind, așadar, legate direct de judecată, semnifică mai degrabă în spațiul mai larg al judicativului; ele sunt actele constitutive ale dictaturii judicativului, însă nu doar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prin fiecare act de gândire, rostire, făptuire. Ele sunt, de fapt, acte de re-timporizare, cu valabilitate pentru condiția strict formală a judicativului, dar, totodată, fundamente solide pentru actele de autorizare din orizontul dictaturii judicativului. Părtinirea (împărțirea funcțiilor "logice" și ontologice), ordonarea (așezarea ierarhică a funcțiilor logice și a "demnităților" ontologice) și autorizarea (supunerea față de "autorități" și acreditarea gândurilor, rostirilor și făptuirilor "bune", "reale", "bine formate") sunt înseși formele "raționalității dominante" în "lume". Din ele au rezultat, prin accentuarea rolului reglator al
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a unui dincolo de acest orizont. Desigur, în contextul de față trebuie să ne limităm la indicarea formală a acestor fenomene, descinse prin retimporizare judicativă, urmând ca la capitolul despre ideologie ele să fie descrise și puse în sensul propriu. Părtinirea, ordonarea și autorizarea ne întorc către timp, fiindcă sunt ele însele timp; mai bine zis, faptele noastre sunt timp trecut în aceste forme ale "raționalității lumii". Întoarcerea la timp este o metaforă: în fond, nu s-a plecat niciodată din timp
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în spațiul public, despre care a fost vorba legat de a doua timporizare a elementelor judecății în faza anterioară a operării reducției judicative a dictaturii judicativului. Este vorba despre: părtinire, ca împărțire a funcțiilor logice și ontologice în orizontul judicativului, ordonare, ca așezare ierarhică a funcțiilor logice și a demnităților ontologice, autorizare, ca supunere față de "autorități" și ca acreditare a gândurilor, rostirilor și făptuirilor "bune". Din această perspectivă, ideologia reprezintă însăși aplicația "finală" a judicativului constitutiv, ipostaza funcțională desăvârșită a dictaturii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]