1,549 matches
-
fost cel dintâi parașutist care a ajuns la Canalul de Suez, fiind decorat pentru această acțiune cu medalia pentru serviciu deosebit. În 1974 a devenit comandantul forței de infanterie și parașutiști. A planificat și comandat Operația Entebbe de salvare a ostaticilor israelieni de pe un avion Air France deturnat spre Uganda de teroriști germani,aflați în slujba unei organizații teroriste palestinene și care beneficiaseră de complicitatea președintelui ugandez Idi Amin. În această operație a căzut comandantul unității de asalt, Yonatan Netanyahu, fratele
Dan Shomron () [Corola-website/Science/310176_a_311505]
-
În această operație a căzut comandantul unității de asalt, Yonatan Netanyahu, fratele viitorului premier israelian Binyamin Netanyahu. Întrebat fiind care a fost momentul pe care l-a ținut cel mai mult în minte despre Operația Entebbe, Shomron a spus "„Atunci cand ostaticii au urcat în avionul venit să-i evacueze și fiecare a verificat dacă toți membrii familiei erau prezenți. Această a fost momentul cel mai tare, pe care nu pot să-l uit. Shomron a fost, de asemenea, însărcinat cu evacuarea
Dan Shomron () [Corola-website/Science/310176_a_311505]
-
făcut și el, o carieră militară notabilă. Ashkenazi a servit între anii 1972-1988 în Brigada Golani. În rândurile ei a participat la Războiul de Yom Kipur, pe frontul din Sinai, apoi în iulie 1976 la Operația Entebbe de salvare a ostaticilor israelieni capturați de un comando terorist germano-palestinian în Uganda. A fost rănit în timpul participării sale active în Operația Litani în sudul Libanului și și-a întrerupt pentru doi ani serviciul militar. Ulterior a fost adjunct al comandantului brigăzii Golani, în
Gabi Ashkenazi () [Corola-website/Science/310175_a_311504]
-
ani Hanatul Tabriz făcea parte din Hanatul Urmia. După unirea unei serii de hanate din Azerbaidjan, Fatali han și-a propus extinderea puterii asupra întregii Transcaucazii. Acesta și-a trimis solii în Kahetia. Hanatele İrəvan (Erevan) și Karabah care pretindeau ostatici în semn de supunere. Totuși, solii au primit refuz. Au început acțiunile militare. În primăvara anului 1751 un detașament mare al armatelor hanatului Urmia s-a îndreptat spre cetatea İrəvan pe care a asediat-o. Totuși, pește puțin timp, urmieni
Hanatul Urmia () [Corola-website/Science/309218_a_310547]
-
din Hanatul Urmia nu au reușit să cucerească cetatea întărită Sușa, însă, deoarece blocada îndelungată a epuizat rezervele celor care se apărau, Panah Ali han din Karabah a hotărât formal să se supună lui Fatali han Afșar, dând acestuia că ostatic pe fiul său Ibrahim han. Fatali han Afșar a reușit să obțină recunoașterea puterii sale din partea Hanatului Talıș și sultanatului Qutqașın. În perioada aceasta Hanatul Urmia demult ieșise din cadrul unui stat feodal mic azer și cuprindea tot Azerbaidjanul de Sud
Hanatul Urmia () [Corola-website/Science/309218_a_310547]
-
împotriva armenilor din Nagorno-Karabah. Totuși, Grupul din Minsk a menționat că capturarea Ağdamului nu poate fi justificată ca tactică de autoapărare, fiindcă orașul nu reprezenta o amenințare militară serioasă pentru regiunea Nagorno-Karabah. În perioada ocupării Ağdamului, forțele armene au luat ostatici, au produs incendii și au evacuat forțat civilii. Populația supraviețuitoare a migrat spre est. Orașul încă este folosit ca zonă tampon de către Forțele Armate ale Armeniei, ceea ce înseamnă că Ağdamul rămâne nelocuit și în decădere și că nu se poate
Ağdam () [Corola-website/Science/309264_a_310593]
-
condițiilor grele de trai din munții Greciei. Existau riscuri mari și pentru grecii de rând. Atacurile insurgenților erau urmate de represaliile forțelor germane de ocupație. Numeroase sate au fost arse iar locuitorii lor masacrați. Germanii au reluat politica luării de ostatici și au stabilit „cote” prin care era determinat numărul de civili sau ostatici care urmau să fie executați ca răspuns la uciderea sau rănirea soldaților germani.
Rezistența greacă () [Corola-website/Science/310720_a_312049]
-
de rând. Atacurile insurgenților erau urmate de represaliile forțelor germane de ocupație. Numeroase sate au fost arse iar locuitorii lor masacrați. Germanii au reluat politica luării de ostatici și au stabilit „cote” prin care era determinat numărul de civili sau ostatici care urmau să fie executați ca răspuns la uciderea sau rănirea soldaților germani.
Rezistența greacă () [Corola-website/Science/310720_a_312049]
-
condus sub numele de Theodoric s-a născut pe malurile lacului Neusiedl la un an după ce ostrogoții au detronat aproape un secol de dominație a Hunilor. Fiul regelui Theodemir și al Erelievei, Theodoric a mers la Constantinopol tânăr fiind ca ostatic pentru a securiza conformarea ostrogoților cu tratatul semnat de Theodemir cu împăratul bizantin Leon. A trăit la curtea Constantinopolului pentru mulți ani și a învățat multe despre administrația și tacticile militare romane, care i-au servit bine când a devenit
Theodoric cel Mare () [Corola-website/Science/308969_a_310298]
-
încerce primul test. Înainte de asta contemplează dacă s-ar transforma într-un ucigaș, logica preluînd însă repede controlul, nefiind convins de puterile carnetului. Chiar după ce observă o miraculoasă coincidență, așa cum o consideră, între scrierea numelui unei persoane ce luase cîțiva ostatici, și moartea lui în timpul descris de carnet, aparent chiar de un infarct, trece prin stadiul negării și nu este încă convins de acest lucru. Mai mult, personalitatea i se întărește și începe să vadă posibile ,victime" în mai multe locuri
Light Yagami () [Corola-website/Science/309871_a_311200]
-
otomane, în afara lui Mehmed, iar Mehmed acceptase să-i plătească, în continuare, o rentă pentru întreținere. Constantin s-a plâns că renta era insuficientă și că ar trebui dublată. Și a insinuat, imprudent, că în persoana lui Orhan avea un ostatic, un pretendent la sultanat, pe care se putea simți tentat să-l elibereze. Jocul acesta se mai jucase și înainte. Tatăl lui Constantin, Manuel al II-lea, îl jucase cu succes schimbător. Dar era primejdios. Mesajul a fost primit la
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
a primit numele de "Anna" / "Ana". La cererea împăratului, Agnès s-a căsătorit cu prințul Bela, fiul regelui Géza al II-lea și frate al regelui Ștefan al III-lea, care primise, la curtea bizantină numele de "Alexios". Alexios era ostatic la curtea bizantină a bazileului Manuel I Comnenul. Alexios, în timpul cât a trăit în Constantinopol, și-a însușit cultura bizantiană. Manuel I Comnen nu avea fii la vremea respectivă, ci doar fiice și îl crescuse pe "Bela" ca pe urmașul
Ana de Châtillon () [Corola-website/Science/305024_a_306353]
-
era cumnată a regelui Eric al II-lea al Danemarcei, și a lui Knud Lavard, rege al Obodriților. Béla a fost crescut la curtea lui Manuel I Comnen, trimis fiind de fratele său mai mare Ștefan al III-lea, în calitate de ostatic. Béla, în timpul cât a trăit in Constantinopol, și-a însușit cultura bizantiană. Întrucât Manuel I Comnen nu avea fii la vremea respectivă, ci doar fiice, l-a crescut pe Béla ca pe urmașul său la tron. La curtea bizantină, Béla
Béla al III-lea () [Corola-website/Science/305021_a_306350]
-
fost înfrântă, iar comunarzii au încetat orice ofensivă. Între timp, izbucnise un război civil în Paris: au avut loc încercări de conciliere, intervenind și intelectuali francezi, dar fără success, astfel, pozițiile s-au radicalizat. Comuna din Paris a folosit legea ostaticilor prin care capturau personae suspectate a fi opozanți-înalți funcționari, clerici, chiar și arhiepiscopul Parisului. Pe 20-28 mai 1871, guvernul de la Versailles conduce o ofensivă împotriva Parisului. Au loc lupte de stradă, sunt impuse barricade. Dar datorită sistematizării și modernizării, pericolul
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
rezistență hotărâtă, dar slab echipată. În cele din urmă, comunarzii au fost înfrânți. Când armata a intrat în Paris, luptele de barricade au început după ce forturile au fost învinse. În cursul “Săptămânii Sângeroase”, comunarzii au executat sumar o serie de ostatici, chiar și pe arhiepiscopul Parisului. 17-20 000 de parizieni ostatici au fost uciși. Garda Națională a fost desființată, iar rebelii au fost condamnați sau expulzați. Economia era la pământ, nu exista autoritate, teritoriile erau ocupate, iar parizienii erau supuși asediului
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
au fost înfrânți. Când armata a intrat în Paris, luptele de barricade au început după ce forturile au fost învinse. În cursul “Săptămânii Sângeroase”, comunarzii au executat sumar o serie de ostatici, chiar și pe arhiepiscopul Parisului. 17-20 000 de parizieni ostatici au fost uciși. Garda Națională a fost desființată, iar rebelii au fost condamnați sau expulzați. Economia era la pământ, nu exista autoritate, teritoriile erau ocupate, iar parizienii erau supuși asediului și foametei. Replici ale Comunei au avut loc la Lyon
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
criticată de mulți, fiind interpretată ca o încercare de a minimaliza responsabilitea celor aflați atunci la cârma țării. În timpul președinției sale, a avut loc și Operația Entebbe din anul 1976, de eliberare de către o unitate de elită a armatei a ostaticilor israelieni ce fuseseră luați cu avionul francez la al cărui bord se aflau și duși în Uganda de un grup de teroriști germani și arabi palestineni.De asemenea, perioada președinției sale a fost marcată în primăvara 1977 de alegerile care
Efraim Kațir () [Corola-website/Science/306050_a_307379]
-
pentru a lua parte la lupte, iar după încheierea ostilităților s-a intors în Statele Unite. În anul 1976, fratele său mai mare, Yonatan Netanyahu, devenit comandant al forțelor de comando, a fost ucis în cursul Operației Entebbe de salvare a ostaticilor israelieni și evrei de pe avionul Air France ce fusese răpit și silit sa aterizeze în Uganda de către un grup de militanți extremiști arabi și germani aflați în slujba organizației arabe Frontul Popular de Eliberare a Palestinei. Întors în Israel în
Beniamin Netaniahu () [Corola-website/Science/306043_a_307372]
-
și alungați în munți. Ca răspuns, luptătorii ceceni au lansat o serie de atacuri teroriste pe pământ rusesc. Cel mai ucigător dintre aceste atacuri, condus de comandantul militar și mai apoi de prim-ministrul cecen Șamil Basaev, a fost Criza ostaticilor de la spitalul din Budionnovsk din iunie 1995. Unitatea militară condusă de Șamil Basaev a preluat controlul, pentru mai multe zile, asupra spitalului și a celor 1.600 de oameni aflați în el la acea oră. În timpul luptelor, 129 de oameni
Istoria Ceceniei () [Corola-website/Science/304854_a_306183]
-
În timpul luptelor, 129 de oameni au fost uciși și 415 răniți. Deși nu a reușit să obțină ce a dorit, anume încetarea războiului din Cecenia, Basaev și oamenii lui au reușit să se retragă înapoi în bazele lor sub acoperirea ostaticilor. Basaev a fost propulsat peste noapte de media rusească în rolul celui mai faimos erou național cecen. Încercând să rivalizeze cu Basaev și cu "succesul" lui, ginerele lui Dudaev, Salman Raduev, a condus un raid similar împotriva spitalului din Kizlar
Istoria Ceceniei () [Corola-website/Science/304854_a_306183]
-
noapte de media rusească în rolul celui mai faimos erou național cecen. Încercând să rivalizeze cu Basaev și cu "succesul" lui, ginerele lui Dudaev, Salman Raduev, a condus un raid similar împotriva spitalului din Kizlar în ianuarie 1996. 76 de ostatici și milițieni și cei mai mulți dintre cei 300 de luptători ai lui Raduev au murit în acea criză a ostaticilor. Guvernul rus, temându-se de prezentările negative din presa rusă și dorind o încheiere rapidă a luptelor, a oprit înaintarea trupelor
Istoria Ceceniei () [Corola-website/Science/304854_a_306183]
-
succesul" lui, ginerele lui Dudaev, Salman Raduev, a condus un raid similar împotriva spitalului din Kizlar în ianuarie 1996. 76 de ostatici și milițieni și cei mai mulți dintre cei 300 de luptători ai lui Raduev au murit în acea criză a ostaticilor. Guvernul rus, temându-se de prezentările negative din presa rusă și dorind o încheiere rapidă a luptelor, a oprit înaintarea trupelor rusești și a început o lungă serie de tratative sterile cu separatiștii. Cea mai mare parte a trupelor rusești
Istoria Ceceniei () [Corola-website/Science/304854_a_306183]
-
atacuri teroriste chiar în Rusia, făcându-l pe Vladimir Putin să asocieze, după atacurile de la 11 septembrie 2001, conflictul cecen cu războiul împotriva terorismului. . Aceste atacuri au luat forma unor atacuri sinucigașe, atacuri asupra stațiilor de metrou sau luarea de ostatici. Cele mai cunoscute au fost luarea de ostatici de la teatru din 23 octombrie 2003 și luarea de ostatici de la școala din Beslan. După un deceniu de război, Cecenia este în cea mai mare parte sub controlul guvernului central din Moscova
Istoria Ceceniei () [Corola-website/Science/304854_a_306183]
-
Vladimir Putin să asocieze, după atacurile de la 11 septembrie 2001, conflictul cecen cu războiul împotriva terorismului. . Aceste atacuri au luat forma unor atacuri sinucigașe, atacuri asupra stațiilor de metrou sau luarea de ostatici. Cele mai cunoscute au fost luarea de ostatici de la teatru din 23 octombrie 2003 și luarea de ostatici de la școala din Beslan. După un deceniu de război, Cecenia este în cea mai mare parte sub controlul guvernului central din Moscova și a forțelor sale militare. Pe 13 octombrie
Istoria Ceceniei () [Corola-website/Science/304854_a_306183]
-
conflictul cecen cu războiul împotriva terorismului. . Aceste atacuri au luat forma unor atacuri sinucigașe, atacuri asupra stațiilor de metrou sau luarea de ostatici. Cele mai cunoscute au fost luarea de ostatici de la teatru din 23 octombrie 2003 și luarea de ostatici de la școala din Beslan. După un deceniu de război, Cecenia este în cea mai mare parte sub controlul guvernului central din Moscova și a forțelor sale militare. Pe 13 octombrie 2005, clădiri din orașul Nalcik, considerate ca aparținând forțelor de
Istoria Ceceniei () [Corola-website/Science/304854_a_306183]