1,898 matches
-
fi fericiți sau nefericiți, dar soarta celor care aparțin istoriei universale, ,,chemați de a fi mandatarii spiritului universal”, ,,n-a fost prea fericită”, întrucăt ,,n-au avut plăcerile unui trai liniștit, întreaga lor viață n-a fost decăt muncă și osteneală”, iar odată ce șiau atins scopul, ,,ei cad ca tecile uscate ale unei semințe”. În concluzie, filosoful afirma: ,, Fericit este acela care și-a croit soarta conform caracterului său propriu, voinței și bunului său plac, bucurăndu-se astfel de existența sa. Istoria
Demnitatea de a fi fericit. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Andreea Doman () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2303]
-
sau șase impozite nou-nouțe și cele mai benigne de pe lume. Veți vedea ce plăcere e să le plătești. Dar atunci un strigăt mare se ridică: Hei! Hei! Ce mare merit de a face ceva când ai resurse! Nu ar merita osteneala să se numească stat. Departe de a ne impune noi taxe, vă somăm să le retrageți pe cele vechi. Suprimați: Impozitul pe sare; Impozitul pe băuturi; Impozitul pe litere; Accizele; Patentele; Prestațiile. În mijlocul acestui tumult, și după ce țara și-a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
imediat, tocmai pentru că nu îndeplinește condițille puțin cam contradictorii ale programului. Trebuie să o spun? Mi-e teamă să nu fim, în această privință, păcăliți de una dintre cele mai bizare iluzii care au capturat spiritul uman. Omului îi repugnă Osteneala, Suferința. Și totuși el este condamnat de natură la Suferință și Privațiune, dacă nu-și ia Osteneala Muncii. Nu are deci decât alegerea între aceste două rele. Cum să facem pentru a le evita pe amândouă? Nu s-a gasit
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
teamă să nu fim, în această privință, păcăliți de una dintre cele mai bizare iluzii care au capturat spiritul uman. Omului îi repugnă Osteneala, Suferința. Și totuși el este condamnat de natură la Suferință și Privațiune, dacă nu-și ia Osteneala Muncii. Nu are deci decât alegerea între aceste două rele. Cum să facem pentru a le evita pe amândouă? Nu s-a gasit până astăzi și nu se va găsi niciodată decât un singur mijloc: a te bucura de munca
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
decât alegerea între aceste două rele. Cum să facem pentru a le evita pe amândouă? Nu s-a gasit până astăzi și nu se va găsi niciodată decât un singur mijloc: a te bucura de munca celuilalt; a face astfel încât Osteneala și Suferința să nu incumbe fiecăruia după proporția naturală, ci ca toată osteneala să fie pentru unii și toate satisfacțiile pentru alții. De aici sclavia, tot de aici spolierea, orice formă ia aceasta: războaie, imposturi, violențe, restricții, fraude etc., abuzuri
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
pe amândouă? Nu s-a gasit până astăzi și nu se va găsi niciodată decât un singur mijloc: a te bucura de munca celuilalt; a face astfel încât Osteneala și Suferința să nu incumbe fiecăruia după proporția naturală, ci ca toată osteneala să fie pentru unii și toate satisfacțiile pentru alții. De aici sclavia, tot de aici spolierea, orice formă ia aceasta: războaie, imposturi, violențe, restricții, fraude etc., abuzuri monstruoase dar consecvente cu gândirea care le-a dat naștere. Trebuie să urâm
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
apăra bunul nostru, face ca Spolierea directă și naivă să nu fie ușoară. Un lucru a rămas totuși. Această înclinație primitivă pe care o poartă în ei toți oamenii de a împărți pe din două lotul complex al vieții, aruncând Osteneala asupra celuilalt și păstrând pentru ei înșiși Satisfacția. Rămâne de văzut sub ce formă nouă se manifestă această tristă tendință. Opresorul nu mai acționează direct cu propriile forțe asupra oprimatului. Nu, conștiința noastră a devenit mult prea meticuloasă pentru asta
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
înșiși, ei sunt forțați să recurgă la intermediari, funcționari sau negustori. Să remarcăm totuși că acest prim mijloc ar fi cel mai natural. În fond, e datoria celui căruia îi este foame să meargă să își caute grâul. Este o osteneală în ceea ce îl privește; un serviciu pe care și-l datorează sieși. Dacă altcineva, cu orice titlu ar realiza acest lucru, îi face acest serviciu și își ia asupra sa această osteneală, acest altcineva are dreptul la o compensație. Afirm
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
să meargă să își caute grâul. Este o osteneală în ceea ce îl privește; un serviciu pe care și-l datorează sieși. Dacă altcineva, cu orice titlu ar realiza acest lucru, îi face acest serviciu și își ia asupra sa această osteneală, acest altcineva are dreptul la o compensație. Afirm aceste lucruri pentru a constata că serviciile intermediarilor conțin în sine principiul remunerării. Oricum ar sta lucrurile, deoarece trebuie să recurgem la ceea ce socialiștii numesc un parazit, care este parazitul mai puțin
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
o a doua persoană, țesutul o a treia persoană, de ce prima ar fi văzută ca fiind mai parazită decât celelalte două? Nu trebuie oare ca transportul să aibă loc? Cel care îl face, nu consacră în această activitate timp și osteneală? Nu realizează economisiri pentru asociații săi? Aceștia din urmă fac mai mult sau altceva decât face el? Nu sunt cu toții supuși, în ce privește remunerația, adică în ce privește partajul produsului, legii prețului descrescător? Nu se operează această separație a muncii și nu sunt
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
voi bucura în dulcea recreere de a vedea marele nostru popor păcălit în mod rușinos. Chestia asta îl va învăța să se proclame fără încetare precursorul și promotorul oricărui progres în Europa. Oh! toată treabă ar fi picantă și merită osteneala de a fi încercată. Deci, domnul Prohibant se duse la fabrica de făcut legi. Cu altă ocazie poate voi povesti istoria demersurilor sale nevăzute; astăzi nu vreau să vorbesc decât de demersurile sale ostentative. A făcut să triumfe pe lîngă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
se afirma că Jacques Bonhomme nu ar fi făcut nimic cu aceste monede de o sută de parale pe care le-a câștigat cinstit și pe care impozitul i le-a răpit, o aserțiune absurdă, căci dacă și-a dat osteneala să le câștige înseamnă că spera să aibă satisfacția de a se servi de ele. Și-ar fi refăcut împrejmuirile grădinii sale și nu mai poate să le refacă, este ceea ce nu se vede. Și-ar fi îngrășat câmpul și
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
francez pentru toți oprimații de pe suprafața globului. Încă o dată, cine nu ar dori să vadă toate aceste binefaceri curgând în lume din lege ca dintr-un izvor inepuizabil? Cine nu ar fi fericit să vadă statul luând asupra sa toată osteneala, toată prevederea, toată responsabilitatea, toată datoria, toate activitățile laborioase și grele pe care Providența, ale cărei proiecte sunt impenetrabile, le-a pus în sarcina umanității și rezervând indivizilor din care se compune umanitatea partea atrăgătoare și facilă, satisfacțiile, bucuriile, certitudinea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
aceasta constă întregul secret. Cele două școli se deosebesc în același fel în care se deosebesc cei doi chimiști despre care tocmai v-am vorbit; unul vede partea și celălalt ansamblul. De pildă, când socialiștii vor dori să își dea osteneala să urmărească până la capăt, adică până la consumator, în loc să se oprească la cumpărător, efectele concurenței, ei vor vedea cum concurența este cel mai puternic agent egalitar și progresiv, fie că vine din interior, fie că vine din exterior. Și deoarece economia
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
verse bani. Din ce în ce mai bine. Și pentru asta mă gândesc la două decrete în care numerarul nu va fi nici măcar menționat. Este un plan foarte bine conceput! Este nou? Ma voi duce să iau un brevet de invenție. Nu vă dați osteneala; prioritatea vă va fi contestată. Dar fiți atent la un lucru. Care anume? V-am făcut rege atotputernic. Înțeleg că veți împiedica supușii dumneavoastră să cumpere produse străine. Va fi de ajuns să interziceți intrarea. Treizeci sau patruzeci de mii
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
contra muncii dumneavoastră, sunteți în măsură să reclamați doar munca unei alte persoane. Și atunci când veți face acest lucru, evoluția economică va fi împlinită în ceea ce vă privește, deoarece doar atunci veți obține, printr-o satisfacție reală, adevărata recompensă a ostenelii dumneavoastră. Ideea de troc implică un serviciu oferit și un serviciu primit. De ce nu ar fi la fel în ceea ce privește ideea de schimb, care nu este decât un troc în dublă partidă? Și aici sunt două remarci de făcut; mai întâi
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
indirect, dacă ei își fac rău își fac rău lor înșiși. Înclinația acestor oameni va fi întotdeauna să meargă în deșerturi îndepărtate pentru a urmări realizarea visului lor. Oricine a reflectat asupra acestor chestiuni știe că nefericiții vor pieri de pe urma ostenelii, victime ale propriilor iluzii. În zilele noastre, comunitățile de acest tip au dat himericului lor Elizeu numele de Icaria, ca și cum ar fi avut tristul presentiment al deznodământului îngrozitor către care alunecă. Ar trebui să ne văităm în privința orbirii lor, ar
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și fecunde asociații, cel puțin nu am înțeles deloc importanța sa. Nu vedeam în chestiunea corn laws decât o chestiune în întregime specifică Angliei și traducătorii jurnalelor englezești nu credeau, prin urmare, că dările de seamă ale ședințelor Ligii merită osteneala de a fi livrate publicului francez. Bastiat, care avea o altă apreciere a importanței marii mișcări liberale suscitate de Ligă, nu putea concepea o astfel de trecere sub tăcere. Nu putea să înțeleagă că publicul francez se preocupa atât de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
care îl posedă lucrătorii, fie în mod izolat, fie în mod concertat, de a refuza să își ofere munca și a demonstrat că, împiedicându-i să uzeze de acest drept, se intervenea împotriva lor în dezbaterea privind salariile. Dar, vai!, osteneala sa a fost în van. Există astăzi oameni care văd socialism în ameliorările cele mai utile, în rectificarea celor mai juste plângeri. Nu am putea jura că pentru astfel de oameni Bastiat însuși, reclamând abrograrea vechilor și inechitabilelor noastre legi
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
bine. Vadă acum însăși d-sa dacă observarea făcută de noi dumineca trecută relativă la d-sa n-a fost justă. În ce privește rolul Leonaș vom zice numai că actorul ce l-a jucat să-și dea pentru viitor mai multă osteneală în memorarea rolului și în pronunțarea cuvintelor, căci greșește adeseori. În rezumat, reprezentația de marți sara a fost bine primită de publicul ce au asistat, iar la oarele 10 s-a sfârșit în aplauze. - Cu această ocaziune nu găsim de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
așa puind Domnul de an luat înscris toate câte trebuia fiștecare lucru, madem cu prețul ei, au priimit Domnul ca să, cheltuiască o sumă de bani să facă acele toate câte trebuiesc, grăind și cu meșterii ce să le deie pentru osteneală și munca lor, făcându - i de au scris și au venit și alții, aducându - le toate meșteșugurile. Atunci au pus Domnul de au cumpărat acele mori de la Chipărești, și au orânduit boieri credincioși {EminescuOpIX 219} a Măriei Sale, dându - le și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
orașul nostru, ni se pare totuși că împărțitorii umblă peste măsură de încet. De asemene corespondența de afară se împarte neregulat și cu întîrziere, mai ales prin mahalale mai depărtate de centru. Rar se întîmplă ca împărțitorul să-și dea osteneală a duce sara scrisorile și jurnalele sosite cu trenul de la 1 1/2 oare, ci le lasă pe a doua zi, spre a-și scuti o cursă. Rugăm pe onor. direcțiunea poștelor să ieie în această privire măsuri aspre, căci
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cultură. Când cineva nu s-a împrietenit nici măcar cu gramatica românească, să nu cuteze a scrie poezii și novele. Toată această întîmpinare o scriem presupuind că discutăm c-un domn R. Cu "Curierul intereselor" nu ne-am fi dat această osteneală, căci pentru redactorul acelui ziar orișice abstracțiune e dincolo de sfera priceperei sale. Redactorul "Curierului intereselor" joacă în presa română rolul lui Achmed Kaisserli Pașa. Acesta era singurul ministru în Europa care nu știa citi și scrie, iar d. Balassan e
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
onoarea a mă alătura ar profesa cosmopolitismul ar trebui ca tot ce-am scris și vorbit cu să fie scris și vorbit în sens cosmopolit. Am scris puțin și tocmai de-aceea rog de iertare pe cititor dacă-i dau osteneala de-a se familiariza cu scrierile a căror cuprins mi-au adus numirea de cosmopolit. În articolul "Ecuilibrul", publicat m Federațiunea (no. 38 și 39 - mai 1870), am susținut autonomia Transilvaniei, fărâmarea dualismului, a unei forme ce contrazice naturei obiective
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Cremene. Relele sistemului de azi sînt: 1) Amploiații nu sânt speciali, pentru c-au ocupat posturi în cele mai deosebite ramuri ale mecanismului administrativ. 2) Prin destituiri și reintegrări pe câte două luni devin neonești, căci cine-și va da osteneala de-a rămânea om de treabă când știe că bunul plac al ministrului sau al comitetelor de partid îl zvârle mâni pe uliță oricât de bun ar fi. 3) Înmulțirea clasei proletarilor condeiului, căci la venirea fiecărei nuanțe nouă se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]