1,360 matches
-
județului. În acest județ, râul străbate sectoare cu pantă mai accentuată (Pojorâta, Prisaca) și sectoare unde panta scade la mai puțin de 3 m/km. Odată cu ieșirea din munți, cursul Moldovei se ramifică în depresiunile intramontane, formând grinduri, praguri și ostroave . Pe teritoriul județului Iași, Moldova curge pe o lungime de 30 km, având un debit mediu de 31,1 m³/s. Râul primește afluenți și de partea stângă și de partea dreaptă, printre cei mai importanți menționăm râurile Humor (la
Râul Moldova () [Corola-website/Science/302436_a_303765]
-
să spună dacă doreau sau nu să fie încorporați în Ungaria. Delegația cehoslovacă a oferit Ungariei crearea unui teritoriu maghiar autonom în cadrul Slovaciei, dar Kánya a caracterizat această propunere ca pe o "glumă". Cehoslovacia a oferit, apoi, cedarea fâșiei Žitný ostrov (în maghiară: "Csallóköz", cu o suprafață de 1838 km² și 105.418 locuitori), crearea unui port liber în orașul Komárno (Komarom - în limba slovacă) , și un schimb de populații în restul regiunilor de frontieră. Deoarece Ungaria a refuzat și această
Primul dictat de la Viena () [Corola-website/Science/304131_a_305460]
-
Câmpia Română, în Dobrogea și în estul Moldovei. Grosimea stratului de loess crește de la vest la est, de la câțiva metri în Oltenia, la 20-30 de metri în Estul Bărăganului și până la 60 de metri pe malul drept al Dunării de la Ostrov. Natura rocii subiacente influențeaza condiția de circulație a apei de infiltrație. Loessul de Oltenia și din Câmpia Română acoperă straturi de pietriș deasupra unor depozite levantine, pe când în Dobrogea este așternut peste calcar samatic sau argilă aptiană, iar în Moldova
Loess () [Corola-website/Science/304243_a_305572]
-
, cunoscută și sub numele de Balta Borcea este o insulă aflată pe cursul inferior al Dunării, divizată între județele Ialomița și Călărași. Este o luncă amenajată înconjurată de două brațe ale Dunării: "Brațul Borcea" (la vest) și "Brațul Ostrov" (sau "Dunărea Veche", la est). are o suprafață de 831,3 km². Ea are o lungime de 94 km între orașele Călărași și Hârșova și o lățime de 4-12,5 km. Altitudinea medie a Bălții Ialomiței este de 10-17 metri
Balta Ialomiței () [Corola-website/Science/303939_a_305268]
-
interior trei camere. Scările turnului sunt verticale și anevoioase. În ultimele două încăperi, cele mai de sus, locuiau odinioară călugării. În interiorul bisericii se află o pictură făcută în jurul anului 1350 de acelasi pictor Ștefan, care a pictat și Bisericile din Ostrov și Densuș.
Mănăstirea Cetatea Colț () [Corola-website/Science/312413_a_313742]
-
(sau " Illa de l'Aire" în catalana), este un ostrov situat în largul coastei de sud-est a Insulei Menorca din (Insulele Baleare), mai exact în față cu Punta Prima și Sân Luis. Are suprafață totală este de 34 hectare și perimetrul sau ajunge la 3.300 m. Punctul maxim se
Insula Aerului () [Corola-website/Science/312927_a_314256]
-
și Sân Luis. Are suprafață totală este de 34 hectare și perimetrul sau ajunge la 3.300 m. Punctul maxim se ridică la 15 metri deasupra nivelului mării și construcția cea mai importantă este un far de semnalizare. În acest ostrov se gaseste una dintre subspeciile de șopîrlă endemica Podarcis lilfordi (Günther, 1874), mai bine cunoscută că "sargantana negră" în insula Menorca, care îndepărtată de mediul ei își schimbă culoarea închisă în verdele tipic al șopârlelor normale.
Insula Aerului () [Corola-website/Science/312927_a_314256]
-
consolidare a apărării zonei a fost ușurată de faptul că bizantinii au refăcut construcțiile din perioada de glorie a Imperiului Roman, trebuie spus că noii stăpâni ai zonei au construit fortificații noi, ca cea de la Păcuiul lui Soare, într-un ostrov dunărean la circa 20 km în aval de Silistra - punct naval avansat pentru apărarea Dorostolon-ului, zidit de bizantini după tehnici constructiv-arhitecturale specifice lor. În primele decenii de existență, cetatea de la Păcuiul lui Soare a avut rosturi pur militare. Probabil că
Ioan I Tzimiskes () [Corola-website/Science/309633_a_310962]
-
laureați de premiu Nobel (printre care Orhan Pamuk), Catherine Deneuve, Harvey Keitel, Robert de Niro, Quentin Tarantino, Johnny Depp, Julio Iglesias, Marie-France Ionesco, Emir Kusturica etc. A realizat 4 filme documentare (regizor și scenarist) - "Irak- stelele deșertului", "Musca din Periprava", "Ostrovul meu " (film comandat de WWF) și " Punem pariu că-i vară" (Premiul APTR). A regizat : videoclipul piesei "Curcubeu" (Bere Gratis), videoclipul piesei "The wizdiz song" (Taxi), Festivalul Internațional de pirotehnie muzicală, spectacolul "Răzvan Mazilu&friends" la Opera Română, emisiunile "Punem
Mihaela Rădulescu () [Corola-website/Science/308842_a_310171]
-
Antiqua et Archaeologica,V, 1998, p. 232-236. 25.S.A.Luca, Așezări neolitice pe valea Mureșului (I). Habitatul turdasean de la Orastie-Dealul Pemilor, în Studia Antiqua et Archaeologica,V, 1998, p. 221-225 (în colaborare cu V.Cotiuga). 26.P.Roman, Al.Paunescu, Ostrovul Corbului, București, 1996, în Studia Antiqua et Archaeologica, VI, 1999, p. 193-196.
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
și Lipnița (reședința). Comuna Lipnița, situată în sud-vestul județului la o distanță de 104 km de municipiul Constanța și la 40 km de Călărași. Are următoarele vecinătăți: la nord-est comuna Oltina și orașul Băneasa, la sud-est Bulgaria, la sud-vest comuna Ostrov. Are o suprafață totală de 18,411 km² și o populație de 3.793 locuitori (2002). Comuna Lipnița este așezată într-o zonă deluroasă, cu relief de podiș caracteristic platformei Dobrogei dunărene. Rețeaua hidrografică a comunei este reprezentată de fluviul
Comuna Lipnița, Constanța () [Corola-website/Science/310375_a_311704]
-
componența comunei sunt șapte sate: Lipnița - satul de reședință, Canlia, Carvăn, Coslugea, Cuiugiuc, Goruni și Izvoarele. Față de reședinta comunei, celelalte localități componente se găsesc la o distanță cuprinsă între 5 km (satul Goruni) și 16 km (satul Cuiugiuc). Drumul național Ostrov - Constanța DN3 asigură legătura cu municipiul Constanța. Cea mai apropiată stație feroviară este la Cobadin, situată la 64 km. Comuna are o economie agrară și dispune de o suprafață agricolă de 13.928 ha, din care 9.234 ha suprafață
Comuna Lipnița, Constanța () [Corola-website/Science/310375_a_311704]
-
1876); și conacul Ion Barbu Arion (1900), fosta primărie, ultimele trei din satul Răsuceni. Celălalt obiectiv, clasificat ca monument memorial sau funerar, este cimitirul vechi cu cruci de piatră datând din secolele al XVIII-lea-al XIX-lea, aflat „la Ostrov” în zona satului Cucuruzu.
Comuna Răsuceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310498_a_311827]
-
din dreptul localității Găești. În cuprinsul ei Argeșul meandrează și exercită o puternică acțiune de eroziune laterală în depozitele de pietrișuri și nisipuri ușor fiabile. Panta hidraulică mică a determinat schimbarea permanentă a traseului de curgere, astfel încât albia prezintă numeroase ostroave și albii părăsite. Pe toată zona de câmpie a râului, începând de la suprafață și până la adâncimea de 20-25 m se găsește un complex aluvionar de vârstă cuaternară constituit din pietrișuri cu nisip (balast) în care sunt intercalate lentile groase de
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
Zalucea, adică după vechile denumiri ale fostelor sătișoare. Mai există și mahalaua Bordei, a cărei etimologie vine de la un prim bordei, probabil, care a fost cândva așezat aici. Se știe, însă, că au mai fost aici 2 cătune - Ștefănești și Ostrov, unde oamenii primiseră pământ. Ștefăneștii chiar porniseră destul de ascendent, avea deja 14-16 case, Ostrovul numai 4-5, dar au fost strămutate în Drepcăuți. Ștefăneștii se numeau astfel pentru că prima locuință aici și-a făcut-o un oarecare Ștefan, deși oamenii îi
Drepcăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305137_a_306466]
-
cărei etimologie vine de la un prim bordei, probabil, care a fost cândva așezat aici. Se știe, însă, că au mai fost aici 2 cătune - Ștefănești și Ostrov, unde oamenii primiseră pământ. Ștefăneștii chiar porniseră destul de ascendent, avea deja 14-16 case, Ostrovul numai 4-5, dar au fost strămutate în Drepcăuți. Ștefăneștii se numeau astfel pentru că prima locuință aici și-a făcut-o un oarecare Ștefan, deși oamenii îi mai ziceau Copaci, pentru că era aici un pâlc de copaci. Ostrov, de asemenea, în
Drepcăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305137_a_306466]
-
deja 14-16 case, Ostrovul numai 4-5, dar au fost strămutate în Drepcăuți. Ștefăneștii se numeau astfel pentru că prima locuință aici și-a făcut-o un oarecare Ștefan, deși oamenii îi mai ziceau Copaci, pentru că era aici un pâlc de copaci. Ostrov, de asemenea, în limba vorbită se folosea, deoarece se afla pe locul numit Ostrov. Așezări omenești, însă, au fost pe aceste locuri și mai înainte. În împrejurimile satului se află 8 movile funerare, rămase de la migratorii asiatici. Cea mai înaltă
Drepcăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305137_a_306466]
-
numeau astfel pentru că prima locuință aici și-a făcut-o un oarecare Ștefan, deși oamenii îi mai ziceau Copaci, pentru că era aici un pâlc de copaci. Ostrov, de asemenea, în limba vorbită se folosea, deoarece se afla pe locul numit Ostrov. Așezări omenești, însă, au fost pe aceste locuri și mai înainte. În împrejurimile satului se află 8 movile funerare, rămase de la migratorii asiatici. Cea mai înaltă, de 9 m. și cu un diametru de 50 m. se află la marginea
Drepcăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305137_a_306466]
-
se află încă o movilă de 3 m. înălțime și un diametru de 25 m. Încă 2 movile de 3 m. înălțime și diametrul de 20-25 m. se află la nord-estul și sud-estul satului, pe locurile La Kent și Pe Ostrov. O movilă de 4 m. înălțime se află la marginea de sud a localității, la Cadâr. Ea are un diametru de 25 m. Încă 3 movile de 2 m. înălțime și un diametru de 20 m. se înalță la nordul
Drepcăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305137_a_306466]
-
cultură teologică. Sfântul Calinic a fost un neobosit organizator, constructor și restaurator de biserici. În mai puțin de doi ani a reușit să ducă la bun sfârșit lucrările de restaurare și de pictură ale bisericii cu hramul Sfântul Nicolae de pe ostrovul mare de la Cernica. Pentru calitățile sale, mitropolitul Dionisie Lupu l-a cinstit pe 9 aprilie 1820 pe starețul Calinic cu vrednicia de arhimandrit. Poate cea mai importantă ctitorie a sa a fost biserica cu hramul Sfântului Gheorghe-Purtătorul de Biruință, zidită
Sfântul Calinic de la Cernica () [Corola-website/Science/306137_a_307466]
-
subterană de la Gura Apei are o putere de 335 MW. După ieșirea Râului Mare din munți, cursul acestuia prin Țara Hațegului a fost regularizat, fiind realizate mai multe baraje de mici dimensiuni, cu lacurile de acumulare aferente, în apropierea localităților Ostrov, Sânpetru și Sântămăria Orlea. Amenajarea hidroenergetică Râu Mare-Retezat a fost una dintre marile lucrări hidroenergetice realizate în România în perioada regimului comunist. Centrul acestuia a fost colonia Brazi, situată chiar la ieșirea Râului Mare din munte. Filmul „Un petic de
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
restrâns care să concentreze atât de multe lucruri de văzut și admirat.” (Adrian Andrei Rusu) „Cercetările privind formarea poporului și limbii române, ca și începuturile vieții statale românești, au în Țara Hațegului semnificații aparte.” (Radu Popa) „Bisericile de la Sântămăria Orlea, Ostrov, Colț, Strei și mai ales cea de la Densuș depășesc ca importanță spirituală mănăstirile Moldovei, pentru că atestă vechimea credinței ortodoxe pe meleagurile românești.” (Dorin Alicu) „Adevărată capodoperă a naturii” (Ion Conea) „Una din cele mai frumoase priveliști de poesie ale pământului
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
Munții Dobrogei. Cel mai înalt pisc este Vârful Țuțuiatul, având 467 m. Acești munți reprezintă martorul rezidual cel mai evident al orogenezei hercinice de la sfârșitul Paleozoicului cu aspect de inselberg (munte insula). Ei ocupă colțul de nord-vest, ridicându-se deasupra Ostrovului Brăilei cu peste 300-400 m și se prelungesc sub forma unei culmi înguste deluroase (numită Pintenul Bugeacului) până în apropiere de Galați. Spre sud-est sunt separați de Podișul Babadagului prin Pasul Iaila sau Carapelit. La vest sunt flancați de Ostrovul Brăilei
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
deasupra Ostrovului Brăilei cu peste 300-400 m și se prelungesc sub forma unei culmi înguste deluroase (numită Pintenul Bugeacului) până în apropiere de Galați. Spre sud-est sunt separați de Podișul Babadagului prin Pasul Iaila sau Carapelit. La vest sunt flancați de Ostrovul Brăilei, spre care cad în trepte, iar la sud-est ei depășesc valea largă a Tăiței și ajung până în valea Lozovei, înglobând astfel două mici culmi: Coșlugea și Boclugea. Această delimitare morfologica corespunde și cu linia de încălecare tectonica (falia inversă
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
specialist în cercetarea monumentelor istorice medievale si premoderne, al culturii materiale, istoric al Evului Mediu clasic și tîrziu, al Transilvaniei. A fost cercetător principal la ruinele mănăstirii Bizere din Frumușeni, județul Arad. Alte șantiere arheologice la activ: Mănăstirea Cerna, Densuș, Ostrov, Galați, Nălațvad, Rîu de Mori (Țara Hațegului), Vințu de Jos (mănăstirea dominicană și castelul Martinuzzi), Teiuș (mănăstirea franciscană), cetatea Oradea, cetatea Râșnov etc. Este un animator de reviste de specialitate (Mediaevalia Transilvanica, Arheologia Medievală), promotor al unor programe de cercetare
Adrian Andrei Rusu () [Corola-website/Science/306439_a_307768]