1,854 matches
-
mai scriu un paragraf. În 10 minute scap și de voi. Reveni la birou și începu să lovească furios tastele calculatorului. Totuși, zâmbea... Din spatele său, vocea Magicianului nu se lăsă așteptată prea multă vreme. Părea că posesorul ei stătuse la pândă, iar acum venise momentul să atace decisiv. - Intuiesc că le pregătești un sfârșit pe cinste celor doi. Mărturisesc că sunt foarte curios, dar savurez această curiozitate ca pe o altă prăjitură delicioasă. Aș putea să spun că plescăi de încântare
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
cu urechea ciulită... Da, nu se înșela, sub podea umbla cineva... se auzea scârtâitul pașilor, strecurat hotește. Ascultă, ascultă din nou... Se făcu ghem pe pat, de încordare; zgomotul se întrerupse, urmă o tăcere de moarte... Tăcerea groazei tesută din pândă... Încremenit aștepta... simti un nod în gât. Își strânse fălcile să nu-i clăntăne dintii din gură. - Iartă-mă, Fata... iartă-mă!... își ceru el iertare în gând. ”Doamne, iartă-mă!”, trimise el un gând către Dumnezeu. Îl rodea ceva
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Întocmai cum o jivină care a gustat din carnea dulce de om se va Întoarce să ucidă din nou, nu mai e cale să te Întorci la viața simplă de dinainte, a muritorilor de rând. Devii o fiară, mereu la pândă după forme de energie capabile să se metamorfozeze, să cuprindă Întregul univers În pumn. Glucoza e grosieră, dar cinstită. Poezia Însă e periculoasă. Face din om o fiară metaforică, capabilă să sfâșie carnea lucru- rilor pentru a ajunge la miezul
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
plimbasem ultima oară cu Ștefan prin Herăstrău. Sau cu apa neagră și adâncă din ochii unei femei care mă deochease odată În copilărie. De data asta simțeam că fiara din Jean-Claude, odată trezită, stă mereu cu ochii pe mine, la pândă, gata să se asmută asupra mea, În timp ce stăpânul ei dormea și nu o putea ține În frâu - pentru că nu mi-l puteam Închipui pe Jean- Claude făcându-mi vreun rău În mod deliberat. orice rău care ar fi venit de la
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
întocmai cum o jivină care a gustat din carnea dulce de om se va întoarce să ucidă din nou, nu mai e cale să te întorci la viața simplă de dinainte, a muritorilor de rând. Devii o fiară, mereu la pândă după forme de energie capabile să se metamorfozeze, să cuprindă întregul univers în pumn. Glucoza e grosieră, dar cinstită. Poezia însă e periculoasă. Face din om o fiară metaforică, capabilă să sfâșie carnea lucrurilor pentru a ajunge la miezul nevăzutului
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
plimbasem ultima oară cu Ștefan prin Herăstrău. Sau cu apa neagră și adâncă din ochii unei femei care mă deochease odată în copilărie. De data asta simțeam că fiara din Jean-Claude, odată trezită, stă mereu cu ochii pe mine, la pândă, gata să se asmută asupra mea, în timp ce stăpânul ei dormea și nu o putea ține în frâu - pentru că nu mi-l puteam închipui pe Jean- Claude făcându-mi vreun rău în mod deliberat. Orice rău care ar fi venit de la
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
seară, inspectorii, polițiștii, sereiștii, silvicultorii și alți granguri de pe la gospodărirea apelor, protecția mediului ș.a., care ar fi trebuit să aibă a face, Între altele, și cu lacomii braconieri ai locurilor! Într-o zi, Ion, plin de năduf, se așează de pândă. Îl văzu, pe Codobatură, cum scoate o căprioară din capcană, o pune În sac și se duce, pe căi ocolite, acasă. Anunță, de Îndată, filiala. Șeful acesteia, Împreună cu unul din polițiștii de la arme și muniții, veni la Codobatură, cu mașina
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
tăcut. Și-a continuat calea, cu fruntea plecată, și s-a gândit; și s-a tot gândit. Ce să facă? Oare cum să-l poată dovedi, pe nemernic? Oare cum? Și, În cele din urmă, s-a decis. Tot la pândă. O să stau la pândă, până o să-l am definitiv În mână. Și, atunci, chem filiala, să-l surprindă ei, șefii mei, asupra faptului. La pândă a depistat altceva. Codobatură venea, Înțepenea arma de cracii unui copac mare, cu țevile spre
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
calea, cu fruntea plecată, și s-a gândit; și s-a tot gândit. Ce să facă? Oare cum să-l poată dovedi, pe nemernic? Oare cum? Și, În cele din urmă, s-a decis. Tot la pândă. O să stau la pândă, până o să-l am definitiv În mână. Și, atunci, chem filiala, să-l surprindă ei, șefii mei, asupra faptului. La pândă a depistat altceva. Codobatură venea, Înțepenea arma de cracii unui copac mare, cu țevile spre cărarea pe care animalele
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
dovedi, pe nemernic? Oare cum? Și, În cele din urmă, s-a decis. Tot la pândă. O să stau la pândă, până o să-l am definitiv În mână. Și, atunci, chem filiala, să-l surprindă ei, șefii mei, asupra faptului. La pândă a depistat altceva. Codobatură venea, Înțepenea arma de cracii unui copac mare, cu țevile spre cărarea pe care animalele sălbatice mari veneau la lac, pentru a se adăpa. În apropierea apei crea, din crengi, un gât, prin care viețuitoarele Însetate
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Bine. După care, a precizat, frecându-și finuț buricele degetelor. În timpul ăsta, de partea cealaltă a gardului, de prin boscheții de dinafară, sfânta bârfă, Întruchipată din vecine și nevecine, din prietene și neprietene, din cunoscute și necunoscute, sta, atentă, la pândă. La pânda de seară, a chestiei doamnei. Să afle. S-o vadă. Să se convingă. Să aibă, pe urmă, ceva; ce discuta și rediscuta, ce târâ și răstârâ, de ici-colo și de colo dincolo, ca pe un hoit, urât mirositor
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
care, a precizat, frecându-și finuț buricele degetelor. În timpul ăsta, de partea cealaltă a gardului, de prin boscheții de dinafară, sfânta bârfă, Întruchipată din vecine și nevecine, din prietene și neprietene, din cunoscute și necunoscute, sta, atentă, la pândă. La pânda de seară, a chestiei doamnei. Să afle. S-o vadă. Să se convingă. Să aibă, pe urmă, ceva; ce discuta și rediscuta, ce târâ și răstârâ, de ici-colo și de colo dincolo, ca pe un hoit, urât mirositor. Unele, acum
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
seară, a chestiei doamnei. Să afle. S-o vadă. Să se convingă. Să aibă, pe urmă, ceva; ce discuta și rediscuta, ce târâ și răstârâ, de ici-colo și de colo dincolo, ca pe un hoit, urât mirositor. Unele, acum la pândă, Între ele. Dar, oare ... cum ... așa, aici, acasă, aproape În ochii lumii ... să-i dea, dumneaei, chestia aia? Care chestie? Păi, n-ai auzit, care chestie?! Chestia aia, a ei, soro! Aia dintre craci. Că doar nu șio fi ținând
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
mare păcat, ferească sfântul, să se Întâmple una ca asta. Masa de către seară n-a durat prea mult, că, oaspeții, ar fi pierdut, altfel, trenurile, spre Bârlad și spre Fălciu. S-au despărțit. Ăia - la tren! Apă de Maluri - la pânda de vulpe. A legat curca, bine, de gât, și a priponit-o, lângă vizuină, nu departe de locul În care pregătise, mai de cu timp, o căpicioară de fân. Și pânda a Început. Apă de Maluri a adormit. Vulpea a
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
au despărțit. Ăia - la tren! Apă de Maluri - la pânda de vulpe. A legat curca, bine, de gât, și a priponit-o, lângă vizuină, nu departe de locul În care pregătise, mai de cu timp, o căpicioară de fân. Și pânda a Început. Apă de Maluri a adormit. Vulpea a venit. Găsind curca, a mâncat-o, În liniște, după care, s-a retras, binișor, la loc, În vizuină, și, probabil, s-a culcat. Dimineața, soarele, darnic și iubitor, l-a Încălzit
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
aprindă tot, cu mădular și creier, chiar și acel rudiment reptilian, ascuns În țeasta oricărui om Încă de la facerea lumii, să ardă, Eva doar cu acela gîndise, negreșit, atunci cînd acceptase mărul șarpelui, și Thomas-Adam păstra acel rudiment, mereu la pîndă sub oasele capului, ostil unui sentiment aparte; iubirea Însemna să ți pierzi somnul, liniștea, rațiunea, se murise din dragoste, se mai murea; Își luau zilele, uneori, liceeni Îndrăgostiți de profesoare, eleve amorezate de studenți, destui bărbați părăsiți: aceștia mai mult
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
anii cînd mai toți bărbații se gîndesc, Înțelepți, la partide de rummy, la somnul de după-amiază, la nepoți, la doctori, la un loc de veci. La peste cincizeci de ani, destui Își pierduseră mințile: femeile tinere au stat totdeauna la pîndă: asta credeau nevestele celor Însurați. Ingrid nu era deloc fatală, doar agreabilă și folositoare, alt fel de pericol; putea să pedepsească lent, fără să Își propună asta, doar prin companie, tot ceea ce Pollux al ei Împreună cu celălalt Dioscur tot terfeliseră
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
crede X. mai bine plec, își spune X. Cu atît mai mult cu cît îl inundă o senzație de disconfort. X nu se simte bine în acest apartament cu lucruri atît de vechi, atît de patinate. Parcă toate stau la pîndă, parcă toate îl judecă. revenind pe palier, X descoperă în dreptul ușii o mănușă albă, dantelată. mănușa dreaptă a doamnei Bordaz. Și, chiar în dreptul scărilor, lesa lui Pexy. Cum de n-a văzut-o însă cu cîteva minute înainte ? „Și papagalul
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
începură să i se așeze pe față, pe mîini, pe umeri. Zeci, sute de mici bestii scîrboase, din piciorușele cărora se scurgeau niște stropi minusculi, un fel de gelatină neagră. De unde veneau bestiile ? De pe aco perișurile orașului, unde stătuseră la pîndă ? sau din zonele periferice, sau de mai departe... Conflictul interminabil dintre Pakistan și India în jurul Cașmirului, dezechilibrul demografic de pe planetă unde lipsesc o sută de milioane de femei (mai ales în China și India), faptul că de 50 de ani
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
situa(iei? Organiza(ia (ns((i i-a oferit lui Humphreys rolul de participant care observ(: "Teamă (i chiar suspiciunea ce domneau (n aceste toalete creaseră un rol de participant pentru care activit((ile sexuale nu sînt obligatorii, rolul de pînda( [...], care însemna să te așezi aproape de u(( sau fereastr( pentru a supraveghea căile de acces. Cînd cineva se apropie, pînda(ul tu(e(te..." [Humphreys, 1970, p. 28]. (n general, pînda(ul este un voyeur care prive(te activit((ile
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
ce domneau (n aceste toalete creaseră un rol de participant pentru care activit((ile sexuale nu sînt obligatorii, rolul de pînda( [...], care însemna să te așezi aproape de u(( sau fereastr( pentru a supraveghea căile de acces. Cînd cineva se apropie, pînda(ul tu(e(te..." [Humphreys, 1970, p. 28]. (n general, pînda(ul este un voyeur care prive(te activit((ile sexuale ale altora. Acesta a fost principalul rol adoptat de observator. De asemenea, intrarea (n sect( presupune că observatorul participant
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
care activit((ile sexuale nu sînt obligatorii, rolul de pînda( [...], care însemna să te așezi aproape de u(( sau fereastr( pentru a supraveghea căile de acces. Cînd cineva se apropie, pînda(ul tu(e(te..." [Humphreys, 1970, p. 28]. (n general, pînda(ul este un voyeur care prive(te activit((ile sexuale ale altora. Acesta a fost principalul rol adoptat de observator. De asemenea, intrarea (n sect( presupune că observatorul participant s( adopte un rol existent: acela de credincios. Dar logică social
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
restaurantului, G. Călinescu moș Costache trimise pe Felix înainte, spre a preveni pe patron. Felix se strecură cam stingherit printre mese, fiindcă începuse să se strângă lumea (erau orele zece), căutând din ochi pe Stănică, pe care-l bănuia la pândă. Îl dibui pe Iorgu, care, jubilând, se precipită spre ușă, urmărit de Felix, și găsi pe bătrân în marginea trotuarului, mâncând alune americane. - Coane Costache, te voi binecuvânta toată viața pedumneata și pe nepotul dumitale! Restauratorul îi împinse într-un
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de mâini retezate imediat de sub umeri și un sân. Ciopîrțitorul face risipă de sâni. Încă un sân în centru, la Scala, o jumătate de sân pe un maidan din mahalaua Tabaci și, bineînțeles, nici măcar nu-s de la aceeași persoană. Degeaba pânde, arestări, descinderi de razii. Degeaba polițiștii își mută domiciliile și făpturile pătrățoase, zi-noapte, în păr, la servicii. Ulpiu, în anumite nopți, își așterne și doarme acolo, nemaiținând minte alte birouri pe care să se fi odihnit mai tracasat ca atunci
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
a spălat, i-a dichisit, i-a cârpit și i-a trimis. Ene nu prea se îndemna. Adică ce să caute la școală? Era vremea gutuilor. În grădina oltenilor pomii aveau crăcile pline cu fructe galbene. Degeaba ședeau hapsânii la pândă, tot trebuiau ei, cu Oprică și cu Petre, să le văduvească averea... •> Cât despre al Măritei și-al lui Matei, aceștia trecuseră pe lângă școală. Se prinsese învățătura de ei ca apa de gâscă. Când fusese vorba să-i dea la
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]