1,303 matches
-
într-o perioadă cu puternice atitudini discriminatorii și rasiste. Vestea s-a răspândit și în alte tabere de mineri din valea Yukonului. Rabbit Creek, pârâul în care s-a descoperit pentru prima oară aur, a fost ulterior botezat „pârâul Bonanza”. Pâraiele Bonanza, Eldorado și Hunker au fost rapid revendicate de mineri care lucrau și înainte pe pâraie și albii de pe râurile Fortymile și Stewart. Vestea a ajuns în Statele Unite în iulie 1897 în momentul maxim a unei importante serii de recesiuni
Goana după aur din Klondike () [Corola-website/Science/323423_a_324752]
-
tabere de mineri din valea Yukonului. Rabbit Creek, pârâul în care s-a descoperit pentru prima oară aur, a fost ulterior botezat „pârâul Bonanza”. Pâraiele Bonanza, Eldorado și Hunker au fost rapid revendicate de mineri care lucrau și înainte pe pâraie și albii de pe râurile Fortymile și Stewart. Vestea a ajuns în Statele Unite în iulie 1897 în momentul maxim a unei importante serii de recesiuni financiare și falimente bancare din anii 1890. Economia americană fusese lovită greu de panica din 1893
Goana după aur din Klondike () [Corola-website/Science/323423_a_324752]
-
0,5 m; afectate grinzi din stâlpi beton (zona Jucan Nichifor), DC 1710 (zona Cîrcu Gavril), DC 1267 (zona Dușa │ │ │ │ │Gheorghe) colmatat secțiune de scurgere Ø = 600 mm Refacere punte pietonală sat Cotârgași zona La Biserică Refacere podeț beton peste pârău Braniște din prefabricate, zona Nicolae Crăciun │Orașul Frasin │ 631 Refacere podeț beton peste pârău Braniște din prefabricate, zona aval de Gavril Hrib Refacere podeț beton peste pârâu Runc din prefabricate, zona Runc Refacere podeț beton peste pârâu Braniște din prefabricate
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
Cîrcu Gavril), DC 1267 (zona Dușa │ │ │ │ │Gheorghe) colmatat secțiune de scurgere Ø = 600 mm Refacere punte pietonală sat Cotârgași zona La Biserică Refacere podeț beton peste pârău Braniște din prefabricate, zona Nicolae Crăciun │Orașul Frasin │ 631 Refacere podeț beton peste pârău Braniște din prefabricate, zona aval de Gavril Hrib Refacere podeț beton peste pârâu Runc din prefabricate, zona Runc Refacere podeț beton peste pârâu Braniște din prefabricate, zona Costică a Mecului Refacere pod beton peste pârâu Suha, 2 piloni, avariați, zona
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
Plutonița, Refacere pod beton peste pârâu Suha, 1 pilon avariat, zona Doroteia Refacere 3 bucăți a sferturilor de con avariate și a fundației la pod de beton peste pârâu │Orașul Gura Humorului │ 16.079│ │ │Voroneț, în zona spre pârtie (confluența pârău Voroneț cu râul Moldova) în lungime de 8 m Refacere podeț lemn cu structură beton peste pârău Voroneț (amonte de confluența cu pârâu │ │ │ │ │Brusturosu) în lungime de 8 m Refacere podeț lemn cu structură beton peste pârău Voroneț (km 6
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
de con avariate și a fundației la pod de beton peste pârâu │Orașul Gura Humorului │ 16.079│ │ │Voroneț, în zona spre pârtie (confluența pârău Voroneț cu râul Moldova) în lungime de 8 m Refacere podeț lemn cu structură beton peste pârău Voroneț (amonte de confluența cu pârâu │ │ │ │ │Brusturosu) în lungime de 8 m Refacere podeț lemn cu structură beton peste pârău Voroneț (km 6 + 250) în lungime de 8 m Refacere podeț lemn cu structură beton peste pârău Voroneț (km 6
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
spre pârtie (confluența pârău Voroneț cu râul Moldova) în lungime de 8 m Refacere podeț lemn cu structură beton peste pârău Voroneț (amonte de confluența cu pârâu │ │ │ │ │Brusturosu) în lungime de 8 m Refacere podeț lemn cu structură beton peste pârău Voroneț (km 6 + 250) în lungime de 8 m Refacere podeț lemn cu structură beton peste pârău Voroneț (km 6 + 100) în lungime de 8 m Refacere podeț lemn cu structură beton peste pârău Voroneț (km 6 + 50, zona amonte
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
structură beton peste pârău Voroneț (amonte de confluența cu pârâu │ │ │ │ │Brusturosu) în lungime de 8 m Refacere podeț lemn cu structură beton peste pârău Voroneț (km 6 + 250) în lungime de 8 m Refacere podeț lemn cu structură beton peste pârău Voroneț (km 6 + 100) în lungime de 8 m Refacere podeț lemn cu structură beton peste pârău Voroneț (km 6 + 50, zona amonte Poiana │ │ │ │ │lui Macarie) în lungime de 8 m Refacere punte pietonală lemn cu structură beton peste pârău
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
podeț lemn cu structură beton peste pârău Voroneț (km 6 + 250) în lungime de 8 m Refacere podeț lemn cu structură beton peste pârău Voroneț (km 6 + 100) în lungime de 8 m Refacere podeț lemn cu structură beton peste pârău Voroneț (km 6 + 50, zona amonte Poiana │ │ │ │ │lui Macarie) în lungime de 8 m Refacere punte pietonală lemn cu structură beton peste pârău Voroneț (zona S.C. Infomentor │ │ │ │ │- S.R.L.) în lungime de 8 m Refacere podeț beton peste pârău Voroneț (Zona
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
pârău Voroneț (km 6 + 100) în lungime de 8 m Refacere podeț lemn cu structură beton peste pârău Voroneț (km 6 + 50, zona amonte Poiana │ │ │ │ │lui Macarie) în lungime de 8 m Refacere punte pietonală lemn cu structură beton peste pârău Voroneț (zona S.C. Infomentor │ │ │ │ │- S.R.L.) în lungime de 8 m Refacere podeț beton peste pârău Voroneț (Zona Monument km 5, UAT Gura Humorului) în │ │ │ │ │lungime de 20 m și a gabioanelor de protecție în lungime de 100 m Refacere pod
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
beton peste pârău Voroneț (km 6 + 50, zona amonte Poiana │ │ │ │ │lui Macarie) în lungime de 8 m Refacere punte pietonală lemn cu structură beton peste pârău Voroneț (zona S.C. Infomentor │ │ │ │ │- S.R.L.) în lungime de 8 m Refacere podeț beton peste pârău Voroneț (Zona Monument km 5, UAT Gura Humorului) în │ │ │ │ │lungime de 20 m și a gabioanelor de protecție în lungime de 100 m Refacere pod lemn cu structură beton peste pârău Voroneț (zona Newburger, UAT Refacere pod beton peste pârău
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
în lungime de 8 m Refacere podeț beton peste pârău Voroneț (Zona Monument km 5, UAT Gura Humorului) în │ │ │ │ │lungime de 20 m și a gabioanelor de protecție în lungime de 100 m Refacere pod lemn cu structură beton peste pârău Voroneț (zona Newburger, UAT Refacere pod beton peste pârău Voroneț (Zona El Quatro, UAT Gura Humorului) în lungime de │ │ │ │ │15 m și a gabioanelor de protecție în lungime de 200 m Refacere suprastructură din balast drum acces Popovici pe suprafața
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
pârău Voroneț (Zona Monument km 5, UAT Gura Humorului) în │ │ │ │ │lungime de 20 m și a gabioanelor de protecție în lungime de 100 m Refacere pod lemn cu structură beton peste pârău Voroneț (zona Newburger, UAT Refacere pod beton peste pârău Voroneț (Zona El Quatro, UAT Gura Humorului) în lungime de │ │ │ │ │15 m și a gabioanelor de protecție în lungime de 200 m Refacere suprastructură din balast drum acces Popovici pe suprafața de 120 mp și h = 0,20 m Refacere
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
Principatului Andorra și este situată în Pirineii estici, între Franța și Spania. Principala industrie este turismul, deși țara câștigă mult prin faptul că este un paradis fiscal. Industria mobilei este prezentă. se află în sud-vestul Andorrei, la confluența a două pâraie montane, Valira del Nord și Valira del Orient, care formează Râul Valira. Aflat la altitudinea de , este cea mai înaltă capitală a Europei și stațiune de sporturi de iarnă. Are o climă temperată cu ierni reci și veri uscate. Temperaturile
Andorra la Vella () [Corola-website/Science/297372_a_298701]
-
Târnavei Mici, podișul Târnavelor și Câmpia colinară a Transilvaniei. Munții Călimani ocupă o arie de 2000 km² pe teritoriul județului. Sectorul aflat pe teritoriul județului Mureș este descris de vf. Pietrosu, vf. Răchitișu, vf. Bistricioru până la râul Mureș spre sud, pâraiele Lomaș și Călimănel în est, iar spre vest vf. Poiana Tomii și Poiana Bistrii. Crestele muntoase sunt formate din andezite pe suprafața acestora observându-se urme ale glaciațiunii mai ales în zona vf. Pietrosu dar și din aglomerate pe platourile
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
anul 1946. Râul Mureș este cel mai mare râu și principalul colector din bazinul Transilvaniei. De la intrarea în județ, la Ciobotani și până la ieșire, în Chețani, râul străbate o distanță de 180 km. Colectează în albia sa apele mai multor pâraie precum Călimănel, Mermezeu, Zebrac, Ilva Mare, Răstolița, Gălăoaia, Bistra (din munții Călimani) și din munții Gurghiului principalii afluenți Gudea, Sălard, Iod, Sebeș , râul Gurghiu și pârâul Beica. Ceilalți afluenți ai Mureșului de pe cuprinsul județului sunt: Luțul, Lechința, Pârâul de Câmpie
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
de mai sus reprezentative pentru anul 1980)" Târnava Mică izvorește din Munții Gurghiului (vf. Șoimuș) și are o lungime totală de 185 km, o mare parte din drumul străbătut aflându-se pe teritoriul județului Mureș. Afluenții principali ai râului sunt pâraiele: Corund, Solocma, Cușmedu, Vețea, Nadeș, Agrișteu și Cund. Debitul mediu al râului este de 9,7 m³/s la Târnăveni, iar debitul maxim a fost atins în 1975, 630m/ s. (datele statistice de mai sus sunt reprezentative pentru anul 1980
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
îmbrăcate în stilul Renașterii de un meșter italian care a lucrat la Bistrița. La 1564 Andrea Gromo descrie Bistrița că pe un oraș frumos, bogat, populat și puternic, cu străzi drepte tăiate de la un capăt al orașului la celălalt de pâraie care curg prin tot orașul spre marele folos al locuitorilor și totodată spre desfătarea ochilor privitorilor, iar Giovanni Botero, un alt peregrin italian contemporan cu cel de mai sus, consideră că Sibiul era cel mai mare oraș din Transilvania, Clujul
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
ceața, care apare foarte des de-a lungul anului (70%) Apele de suprafață din aria Masivului Ceahlău aparțin în totalitate bazinului hidrografic al râului Bistrița. Pe râul Bistrița s-a format lacul de acumulare Izvorul Muntelui iar afluenții direcți sunt pâraiele Schit-13km, Izvorul Muntelui-13km, Izvorul Alb, Secu, Coșușna, Răpciunița, Tiflic. Alți afluenți sunt indirecți și sunt colectați de doi afluenți importanți ai Bistriței, Bistricioara și Bicaz. Bistricioara adună apele de pe versantul nord-vestic (pârâul Pintic) iar Bicazul pe cele de pe versantul estic
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
pentru turiști, Rupturi formând cascada în două trepte Duruitoarea cu o cădere de 30 m iar Bistrele formând chei și cascade mai greu accesibile însă. Rețeaua hidrografică este radiară și relativ densă iar lungimea totală este de 200km. Datorită petrografiei, pâraiele sunt alimentate de pânzele subterane aflate la baza conglomeratelor și grohotișurilor. Izvoarele acestor pâraie se află la altitudini de 1200-1300m. Ceahlăul adăpostește o faună diversă și bogată: 180 de specii de păsări, aprox. 20 de specii de herpetofaună, numeroase specii
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
m iar Bistrele formând chei și cascade mai greu accesibile însă. Rețeaua hidrografică este radiară și relativ densă iar lungimea totală este de 200km. Datorită petrografiei, pâraiele sunt alimentate de pânzele subterane aflate la baza conglomeratelor și grohotișurilor. Izvoarele acestor pâraie se află la altitudini de 1200-1300m. Ceahlăul adăpostește o faună diversă și bogată: 180 de specii de păsări, aprox. 20 de specii de herpetofaună, numeroase specii de mamifere mari și mici, precum și o varietate de insecte. În pădurile Ceahlăului trăiesc
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
apreciabile și mineralizare ridicată. Prezența dioxidului de carbon în aceste ape este legată de aureola mofetică a lanțului Harghita - Călimani. Alimentarea complexului acvifer se produce prin infiltrare din precipitații, din apele freatice, din cele acumulate în deluvii și din apa pâraielor din zonă. Sistemele de fracturi ce afectează zona permit migrația spre suprafață și contactul apelor complexului acvifer cu C02 de profunzime. Apele de suprafață sunt reprezentate de pâraie tributare Pârâului Vinului, afluent al Bistricioarei. În Borsecul de Sus se găsesc
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
precipitații, din apele freatice, din cele acumulate în deluvii și din apa pâraielor din zonă. Sistemele de fracturi ce afectează zona permit migrația spre suprafață și contactul apelor complexului acvifer cu C02 de profunzime. Apele de suprafață sunt reprezentate de pâraie tributare Pârâului Vinului, afluent al Bistricioarei. În Borsecul de Sus se găsesc Pâraiele Usturoi (drenează izvoarele minerale) Hanzkel și Nadășa iar în Borsecul de Jos Vinul Mare, Vinul Mic, Malnașul și Nyireș. Variațiile termice mici, vânturile puține, puritatea aerului și
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
din zonă. Sistemele de fracturi ce afectează zona permit migrația spre suprafață și contactul apelor complexului acvifer cu C02 de profunzime. Apele de suprafață sunt reprezentate de pâraie tributare Pârâului Vinului, afluent al Bistricioarei. În Borsecul de Sus se găsesc Pâraiele Usturoi (drenează izvoarele minerale) Hanzkel și Nadășa iar în Borsecul de Jos Vinul Mare, Vinul Mic, Malnașul și Nyireș. Variațiile termice mici, vânturile puține, puritatea aerului și bogăția în ozon sunt caracteristici binefăcătoare ale climatului local, ce este tipologic bioclimat
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
naturale și sociale la care a fost supus orașul au diminuat serios fondul de construcții pe care ploieștenii se străduiau să-l îmbogățească. La 12 iunie 1837 a avut loc cea mai puternică inundație din istoria Ploieștiului: Dâmbu și celelalte pâraie s-au revărsat, acoperind tocmai cele mai vechi cartiere, vatra târgului. Au fost năruite sau șubrezite atunci și au dispărut curând cele mai importante locuințe care se mai menținuseră din secolul al XVIII-lea. Incendiul din 1843, cel mai mare
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]