1,764 matches
-
care eu i-am iubit chipul, mâinile și sufletul. Lumânarea cu flacăra galbenă, tremură umbre pe mânuțele ei adorate, așa cum stă îngenuncheată lângă mine. Ochii ei frumoși și triști înoată în lacrimi adevărate, care se preling nenumărate pe chipul ei pălit de suferință. Unde e privirea ei haină, plină de răutatea omului sănătos? - Adio! Zice Zitta și mă privește rugătoare. ...Ah, uite-o și pe Laura apropiindu-se, cu mâna la gură, ca să-și acopere caninul ce-i lipsește. Sub marginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
cu numărul de matricolă. Astfel au văzut-o ei. Eu, însă o am acum întreagă înainte-mi, și n-are nici șapte ani încă. - Ți-e dor de bunicuța? - Nu. - Da’ de tăticu? - Nici. - De mămica? Adriana tace și eu pălesc cuprins de panică. - Cum se poate „soi pocit”, între surâzându-i bolnav de iubire. Cum se poate să-ți amintești numai de mine? Nici de surioara ta nu-ți mai aduci aminte? Nici de coșulețul tău cu lăcățel?... - Du-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
ambiția și autoperfecționarea aveau să fie noul destin al lui Piers. Și avea să fie un destin nefast: acum era obligat să facă față perversității de a trebui să MEARGĂ LA MUNCĂ. Cum viziunea sa asupra istoriei părea să fi pălit pentru moment, Ignatius schiță un laț la sfârșitul paginii. Apoi desenă un revolver și o cutiuță pe care scrise cu litere de tipar CAMERA DE GAZAT. Mâzgăli cu creionul în zigzag foaia de hârtie și intitula rezultatul APOCALIPSA. Când sfârși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Auzi mai întâi țipetele oamenilor de pe trotuar. Apoi auzi scrâșnetul roților și bubuitul frânelor și când ridică privirea fu orbit de lumina farurilor, aflate la vreun metru de ochii lui. I se păru că lumina farurilor tremură și începe să pălească, apoi leșină. Ar fi căzut chiar în fața autobuzului, dacă Jones n-ar fi sărit în mijlocul drumului și n-ar fi tras cu mâinile lui mari de halatul alb. Ignatius căzuse astfel pe spate și autobuzul, lăsând o dâră de gaze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Kevin aici? E doar temporar. Insch scoase din buzunar un plic de plastic transparent. În el erau două agrafe de păr roz. — Le recunoașteți, doamnă Henderson? Luă plicul, privi cu atenție conținutul, apoi se uită din nou la Insch și păli a doua oară. — O, Doamne, astea erau agrafele preferate cu Barbie ale Lornei. Nu voia să iasă din casă fără ele! De unde le aveți? Am găsit-o pe Lorna, doamnă Henderson. — Ați găsit-o? O, Doamne... Îmi pare rău, doamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Îndreaptă telecomanda și apasă cu degetul un buton imaginar. — BANG! Drept În nas, zise și oftă fericit. În zile ca asta Îmi amintesc de ce am intrat În poliție. Cum suportă inspector Steel situația? Întrebă Logan. — Hmm? Oh... Zâmbetul lui Insch păli. Păi, e bucuroasă pentru pocnitul În nas, dar nervoasă rău că i-au dat drumul perversului ăluia slinos. Clătină din cap. — A petrecut o groază de timp convingând victimele să depună mărturie. Bieții mucoși au trebuit să stea acolo și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
numele ei de fată, Stephenson. Tata s-a recăsătorit și eu m-am născut după șase ani. Se așternu liniștea. Logan fu cel care o rupse. — Și dacă ți-aș spune că am găsit lichid seminal În gura fetei? Cameron păli. — Pe cât vrei să punem pariu că se potrivește cu mostra de ADN pe care am luat-o de la tine? Cum dai vina pe Doug Disperatul pentru asta? Cameron părea la fel de uluit ca inspectorul Insch. Stătea de cealaltă parte a mesei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
O lovi din nou, apoi Încă o dată, la noroc. A treia lovitură Își găsi ecoul În pereții carierei, acoperind sunetul lemnului crăpat, când elementele de fixare ale zăvorului cedară. Înăuntru era ger și Întuneric, iar mirosul de șoareci și șobolani pălea sub praful de ani Întregi. Rânjind nervos, lăsă femeia să-i alunece de pe umăr pe podeaua de ciment. Pielea ei palidă lucea pe cenușiul Întunecat și el tremură, Încercând să simuleze că era din cauza frigului. Dar știa că e din cauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
apa În vin și hrănise mulțimea cu cîțiva pești. Unii te Încredințau că-l văzuseră ridicîndu-se la cer Într-o lumină orbitoare, Înălțîndu-se În ceruri ca un porumbel. Orbii, aduși de ei ca martori, te Încredințau că lumina aceea le pălise vederea, dar le dăduse lumina spiritului. Și toți Își ziceau Fiii Domnului și Fiii Fiilor Domnului. Promiteau pentru o bucată de pîine și un urcior de vin viața veșnică și mîntuirea, iar cînd lumea Îi alunga din pragul ușii, asmuțind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
se adunase mult mai multă lume decît la Îngropare, căci vestea despre făcătorul de minuni, fachirul, magul, se răspîndise pînă departe. Sofia, Petru și ucenicii săi, aidoma judecătorilor cărora li se dă Întîietate, stăteau cît mai aproape de groapă. Întîi fură păliți de o duhoare Îngrozitoare, ca de iad. Curînd aveau să zărească În țărîna zgrunțuroasă scîndurile muruite. Groparii smulseră cuiele și apoi ridicară capacul. Chipul lui Simon se ivi ca un boț de carne mîncat de lepră, În găvanele ochilor fojgăiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
apa zidește și năruie pe nevăzute, noaptea le trosneau unghiile, creșteau și ele. 2. Cel mai tînăr, cel care avea trandafirul În inimă și care zăcea Între păstorul Ioan și prietenul său, Malhus, se va deștepta primul, dintr-odată, ca pălit de adierea timpului și a cugetului. Mai Întîi va auzi susurul apei din bolta grotei, mai Întîi va simți ghimpele din inima sa. Scăldat În tihnă, cugetul său de adormit trudnic, cugetul său cufundat În bezna jilavă a grotei nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
a vieții care, după miasma mucedă a grotei, Îl Îmbia ca o mireasmă de măr? Oare și ăsta era tot vis? Binecuvîntata licoare a spiritului și a trupului său, străfulgerarea de care nu se Încumeta să deschidă ochii, pentru că-l pălea În frunte cu atîta silnicie, Încît văzul i se Înnegura În rumeniu și gălbui, În sineliu și rumeniu și verzui, Încît trebuia să țină ochii bine Închiși, căci de după pleoape stăruia bezna rumenie și caldă, de parcă și-ar și Înfundat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
pe nas, recepționerul mi-a spus că voi doi sunteți aici sus... Ce mai faci, Amory? Amory s-a uitat la Myra, așteptând scandalul, dar n-a urmat nici un scandal. Gura fetei, făcută pungă, s-a destins, Îmbujorarea i-a pălit, iar vocea Myrei era la fel de placidă ca un lac vara cînd i-a răspuns mamei sale: — O, am plecat atât de târziu, mămico, că am zis că-i mai bine... El a auzit jos rafalele de râs și a mirosit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
până târziu. O febră a jocurilor de noroc se răspândise printre studenții anului al doilea, care petreceau multe nopți Înăbușitoare aplecați deasupra zarurilor. După o astfel de partidă, ieșind din camera lui Sloane, au găsit roua deja așternută și stelele pălite pe cer. Să-mprumutăm niște biciclete și să facem o plimbare, a propus Amory. — Bună idee. Nu-s deloc obosit și este aproape ultima noapte a anului școlar, zău așa, fiindcă festivitățile de absolvire Încep luni. În Holder Court au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
care o am asupra ta discutând cu tine În contradictoriu, chiar dacă În sinea mea sunt sigur că „hăul negru al Romanismului“ se cască sub picioarele tale. Scrie-mi repede. Cu multă dragoste, THAYER DARCY Până și lecturile lui Amory au pălit În această perioadă. El s-a cufundat și mai tare În labirintul străzilor neguroase, mărginașe, ale literaturii: Huysmans, Walter Pater, Théophile Gautier, secțiunile mai picante din Rabelais, Boccaccio, Petroniu și Suetoniu. Într-o săptămână, din pură curiozitate, a inspectat bibliotecile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Ah, Messalina! Umbrele lungi construiesc minarete pe stadion... Pentru câteva clipe vocile studenților din primul an i-au Învăluit și apoi s-au uitat unul la altul, cu lacrimi ușoare În ochi. — La naiba. — La naiba. Ultima geană de lumină pălește și plutește peste pământ - peste pământul plat și lung, tărâmul Însorit al turlelor. Fantomele serii Își acordează din nou lirele și hoinăresc cântând - o orchestră plângăreață, pe lungile coridoare formate de copaci. Focuri străvezii se fac ecourile nopții de pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ci pentru pruncii tăi. Cam În felul ăsta - s-a gândit Amory - mi s-ar adresa Dumnezeu. Amory a simțit un val brusc de bucurie și după aceea, ca o față dintr-un film de cinema, aureola din jurul patului a pălit. Umbra dinamică de la fereastră (era cel mai bun nume pe care i-l putea da) a stat locului o fracțiune de secundă și pe urmă parcă a umflat-o briza și a purtat-o rapid afară din Încăpere. Și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
se îndreaptă spre alt orizont. După ce momentul infinit în care țipătul speranței a fost îngropat de magia asurzitoare a durerii s-a stins, picături de ploaie cad din ce în ce mai lent, aducând cu sine amintirea unei povești groaznice în care Soarele a pălit în fața plânsetului norilor întunecați, condamnând la pierzanie o lume întreagă, unde amprenta necruțătoare a tristeții a rămas adânc gravată în sufletele oamenilor, distrugându-le. Iar potopul a distrus vise, speranțe, a răpit vieți, dar a arătat fiecăruia dintre cei asupra
A doua oară unu by Pădurariu Simona () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92951]
-
însemnelor divine”, restabilirea situației cosmice dinaintea catastrofei. Din nou apare o imagine paradoxală, al cărei subtext am încercat să-l pun în evidență și cu alte prilejuri. Deși Sf. Ilie folo- sește în luptă o armă strict războinică - fulgerul (care „pălește” = arde și lovește) -, efectul este totuși neașteptat. Iuda nu este distrus, ci doar „amorțit”. „Amorțirea” demonului este o alegorie mito-poetică menită să sugereze readucerea lui Iuda în starea de nonmanifestare, în starea de „somn nepomenit” care, așa cum am văzut, îi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
istoria reală sau legendară a omenirii. Să fie vorba de faptul că grecii nu i-au putut trece cu vederea lui Dedal o crimă din tinerețe, pentru care a și fost, conform tradiției, exilat din Atena în Creta ? Să fi pălit măreția geniului său 316 Ordine și Haos pentru că, din invidie, a redus la tăcere un concurent, aruncându-l „din vârful cetății Atena” ? Este vorba de propriul său nepot și ucenic, Talos, care, inventând roata olarului, compasul ș.a. (100), dădea semne
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ființa demonică este solidară și concomitentă cu lupta zeului împotriva aceluiași demon, atunci și arma pe care o folosește trebuie să fie un dublet al armei divine, cu valențele războinice și magice ale acesteia. Fulgerul, arma tipică a Demiurgului, îl „pălește” pe adversarul mitic, dar îl și „amorțește”, îl „leagă”. O astfel de înfruntare am comentat la începutul acestei cărți, în colinda tip Furarea astrelor, cu un scenariu asemănător cu cel în discuție - zeul furtunii (Sf. Ilie) răpune demonul (Iuda) care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu o dovadă a acestui fapt. Zâmbetul i se adânci într-un rânjet. Adevărata dovadă o vor constitui alegerile viitoare. Câte urne de vot ați decis să îndesați cu buletine false pentru a asigura realegerea președintelui Dayles? întrebă Nypers. Președintele păli. - Stai! vocea bătrânului se ridică brusc la țipăt. Îți cer să te abții să mă ameninți sau să mă torturezi și să ai grijă de mine conform înțelegerii noastre. Cer asta deoarece am pregătit o relatare foarte interesantă a acestei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
se legene din ce în ce mai tare. Lumânarea căzu de pe masă cu o bufnitură, iar cărțile alunecară de pe poliță. Speriat, am ieșit din cabină și am dat să urc pe punte, dar când mi-am pus piciorul pe scară, vasul s-a înclinat pălit de o lovitură cruntă. Era să mă prăvălesc pe scară. Aceea a fost clipa când ne-a zguduit primul val uriaș. Un șuvoi de apă se năpusti în jos din capul scării. Am încercat să mă ridic, dar puhoiul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
în societățile post-comuniste. Și în acest caz modelele sunt mai curând asemănătoare decât diferite, un rol important jucându-l interesul politic, percepția corupției, educația și participarea la slujbele religioase. Concluzia autorului este că diferențele dintre țările occidentale și cele est-europene pălesc în fața asemănărilor. Chiar dacă există diferențe în nivelurile încrederii sociale și al participării civice, motivele sunt aceleași. Diferențele nu exprimă decât experiențe de socializare diferite, lucru explicabil după zeci de ani de comunism în regiune. Iar dacă societățile sunt asemănătoare, est-europenii
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
acorda decât atunci când alergau cel puțin 5 cai. Marele sportsman al vremii de atunci erea Constantin Blaremberg, el erea cel dintâi posesor de grajd, caii lui câștigau cele mai multe premii. Numai când, mai târziu, apăru Alexandru Marghiloman, steaua lui începu să pălească. Nevoia de a crea în țară o fabrică de hârtie începe să fie simțită. Prea eream tributari streinilor pentru acest articol de întâia trebuință. La începutul lui 1880, un comitet face apel la public spre a subscrie pentru înființarea unei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]