1,478 matches
-
loc lecturi și audiții muzicale 30. Comunitatea evreilor din Dorohoi a contribuit activ la viața culturală a orașului prin societățile proprii - Lumina Vieții, Macabi, Steagul - și prin presa editată, din care reținem câteva titluri: Grăgarul, publicație umoristică a studenților evrei, Păzitorul sau Realitatea evreiască 31. Micul târg de provincie oferea publicului cititor volume ce puteau fi consultate atât în bibliotecile școlare, cât și în cadrul bibliotecii publice create încă din 1870 prin donații sau al Bibliotecii Asociației Învățătorilor, înființată în 192332. Zece
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
votive închinate duhului luminii. Deasupra razei care este mai scurtă de pe tăblița 53, se află un cerc ce simbolizează roata vieții. Acest concept al destinului este unul din fundamentele religiei strămoșești, fiind prezentat imagistic pe mai multe tăblițe unde îngerul păzitor îi arată muritorului roata vieții sau caierul cum se scrie pe tăblița epitaf a marelui get Boero Bisto. Mitra cabirul cu cununa de raze pe cap apare pentru prima dată pe medalionul turnat la moartea lui Commodus în anul 192
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
legată de doctrina transmigrației sufletului și a avut mare trecere în lu-mea romană. Și pe tăblița 44 care consemnează moartea marelui get Boero Bisto, în centrul jos se vede o peșteră cu arcadă iar în interiorul ei, în stînga stă îngerul păzitor cu roata vieții în mînă și în dreapta este un tripod cu un cap de taur deasu- pra. Ne spune altă legendă că Mitra s-a născut într-o peșteră, dintr-o lespede de piatră în ziua de 25 decembrie cînd
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
consacra mîinile pentru rugăciune din care primele trei degete întinse, făceau gestul liturgic al binecuvîntării și care a fost preluat de iudeo-creștini fără să se rușineze. Adepții religiei înțelepților - mitraismul - credeaua că mortul este ridicat la cer de îngerul său păzitor și participă la o sărbătoare acolo sus a preafericiților. Imaginea a fost descoperită pe o frescă ce decorează o necropolă vecină cu cea a unui preot de-a lui Sabasios, Vincentus, înhumat în catacomba creștină din Pretextat, fapt foarte ciudat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Răsturnînd însă perspectiva, Platon exaltă chiar și acest model vegetal, plasîndu-i rădăcinile în cer. Greci sau nu, gînditorii vechi considerau că persoana umană este însoțită de un reper transcendent, de sufletul ei adevărat, de dublul ei ceresc, de un daimon păzitor. Revelația tradițiilor monoteiste a intensificat intimitatea dintre modelul maximal și ființa în-creștere, a înfipt modelul în străfundul omului. Omul crește nu numai potrivit chipului divin după care a fost făcut, ci e lucrat din adîncul lui cel mai adînc de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
dat Dumnezeu, Totdeauna fii cu mine Și mă- nvață să fac bine. Eu sunt mic, Tu fă-mă mare. Eu sunt slab, Tu fă-mă tare. Și-n tot locul mă-nsoțește Și de rele mă păzește. Doamne, îngerașii Tăi Fie păzitorii mei, Și în zi și în noapte, Până-n ceasul cel de moarte. Amin.” Aceasta este prima rugăciune pe care părinții sunt datori să-i învețe pe copii, ca să o rostească seara înainte de culcare și dimineața, după ce s-au spălat și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
mă fac părtaș fecioarelor celor înțelepte, cu luminată făclia ssufletuluiui meu, și să Te slăvesc pe Tine, Dumnezeu, Cuvântul, cel slăvit în Tatăl și în Duhul Sfânt. Amin. îngerule cel sfânt al lui Hristos, către Tine cad și mă rog, păzitorul meu cel Sfânt, care ești dat mie de la Sfântul Botez spre păzirea ssufletuluiui și a păcătosului meu trup. Iar eu, cu lenea mea și cu obiceiurile mele cele rele, am mâniat prea curată lumina Ta și Te-am izgonit de la
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cel necurat ca un câine? Sau cum voi putea să-mi cer iertare faptelor mele celor amare, rele și viclene, în care cad în toate zilele și nopțile și în tot ceasul? De aceea cad înaintea Ta și mă rog, păzitorul meu cel Sfănt, milostivește-te spre mine, păcătosul robul Tău, și-mi fii mie întru ajutor și sprijinitor asupra pizmașului meu cel rău, cu sfintele Tale rugăciuni mă fă părtaș cu toți sfinții, acum și pururea și în vecii vecilor
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cartea ipocriziei. El are o inteligență incontestabilă, fabrică scenarii pe care apoi le și înfăptuiește, creează lumi dar lumile sale sunt false. Când Dumnezeu îl ia la întrebări: „Unde este fratele tău?”, Cain mimează chiar revolta: „Nu știu. Sunt eu păzitorul fratelui meu?” Cu Dumnezeu însă nu te joci. Oglinda conștiinței nu poate oferi imagini măsluite, oricât de inteligente răspunsuri ai fabrica tu. Întrebarea cade vertical, ca fulgerul, nu îngăduie artificii avocățești: „Ce ai făcut? Glasul sângelui fratelui tău strigă din
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
nor uriaș"171.) Transformarea șarpelui în balaur prin înghițirea pietrei este un element recent în basmele românești; ea ar putea fi relaționată cu credința că nestematele sunt pietre căzute din capul șerpilor și al balaurilor, mit alterat al monștrilor subterani păzitori de comori 172. Tot un mit alterat este acela al șarpelui care a fost inițial om, iar după păcatul originar s-a transformat în șarpe, pierzându-și aripile; transformarea sa în balaur aduce după sine redobândirea aripilor. Paratextul are rolul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cel care auzise muzica sferelor - un "muzicant" care cântă numai după partituri, uitând de îngerul din el (în Uniforme de general, Maria da Maria spune: "Cântăm pentru îngerii din noi. Căci fiecare om are în el un înger, nu îngerul păzitor, ci îngerul care geme închis în întunecimile sufletului fiecăruia din noi, și pe care arareori, numai rareori, izbutim să-l descătușăm, să-l lăsăm liber să-și ia zborul, să se înalțe, și atunci, o dată cu el, se purifică și se
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ne pierdem. Ne pierdem pentru totdeauna...549. Amnezia, peregrinările sale prin hotelul-infern dau impresia că a murit (morții sunt cei care și-au pierdut memoria, în mitologia grecească, moartea fiind asimilată cu uitarea 550); de fapt, întâlnirea cu Leana, "Îngerul păzitor" (o altă Beatrice având ca avataruri pe Ileana, Maria da Maria, Hildegard, Marina, Irina - Logodnice, Străine care-și asumă rolul de Îngeri călăuzitori spre moarte) are loc în finalul nuvelei; tot parcursul infernului până la întâlnirea cu Îngerul Morții este al
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
îi scrută, în consecință, voia, Poseidon răspunse fără echivoc: secretul smuls excesiv pietrei de arhitectonica Labirintului nu putea fi pacificat decât prin cufundare în trupul reginei cel îmblânzitor de transparență, și-așadar capabil să-i confere un nou sanctuar. Ca păzitor ultim al limitelor, zeul însuși cerea tumultuos descinderea în el. O neliniște plină de frisoane și delicii puse stăpânire pe Pasife, care hotărâ fără înconjur să ia asupră-i povara îndrăznelii lui Dedal (înaripată, la rându-i, de elanurile ei
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
neprofesionist, un novice preocupat de speculații asupra vieții, mersului societății, credinței și rolului conducătorilor, construind scenarii pentru un posibil viitor comun. „Savantul” de acest tip e totdeauna un „realist” care judecă În funcție de contextul În care se mișcă; un păstrător, un păzitor al normelor comune și al preceptelor statornicite, al bunelor practici. El se preocupă, de asemenea, de difuzarea normelor, ceea ce Înseamnă că e responsabil și specialist În practica comunicării: veghează relația, forumul, agora. Alături de educație și de frica etichetării negative, bunul-simț
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
pe Grigore. Nu putea să pice mai prost. Într-un colț al restaurantului, câțiva pescari cu fețe mohorâte beau în tăcere, iar în celălalt capăt al sălii, cine stătea la masă? Vameșul. Împreună cu comisarul de poliție. Imposibil să te înșeli, păzitorul ordinii publice era în uniformă. Cu ura vameșului înfiptă ca un cuțit în ceafa lui, se duse la tejghea, de care se sprijini în coate, și întrebă dacă șeful de gară nu trecuse pe acolo. Nu, Hector tocmai plecase în
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
numai din dorința de a afla adevărul.” Faptul că, cele patru ediții ale cărții „Călăuză în Credința Ortodoxă” a Arhimandritului Cleopa Ilie sunt deja epuizate, este o dovadă că tezaurul de învățătură autentic ortodoxă va avea de-a pururea mulți păzitori. Facem o plecăciune adâncă în fața Mănăstirilor românești, care de sute de ani și până în ziua de astăzi, prin tipografiile lor, prin propria osteneală și cheltuială, trimit în lume Cărți de luminare a sufletului și potolire a vrajbei. CarteaCălăuză, cu dâra
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
școala din sat. Bunicul a lucrat la C.F.R. în Caransebeș, iar bunica acasă. Eu eram elev la școala din sat. În clădirea școlii era și Oficiul P.T.T.R. iar oficianta al cărei soț era jandarm în sat, au fost îngerii noștri păzitori. Mai ales după august 1944 când a fost semnat armistițiul, a început prigoana noastră. Eram vânați să fim “repatriați“. Ai mei au aflat ce înseamnă “repatrierea“... Era Siberia....fundul Siberiei. Au urmat multe descinderi ale agenților. Ca să scăpăm de “întâlnirile
DEZRĂDĂCINAŢI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Motruc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1692]
-
dificultăților create de rolul pe care organele administrative îl au în elaborarea regulilor. Aspecte politice ale rolului curților de justiție Curțile de justiție au avut un rol important în teoria instituțională liberală a secolului al XIX-lea, deoarece erau considerate păzitorii constituției. Acest rol s-a extins în prezent, deși expansiunea nu a avut loc neapărat conform canoanelor liberale de independență judiciară. Pentru un timp, noului rol al curților nu i s-a dat multă importanță în analiza comparativă a guvernării
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
biscuiți și două borcănașe de plastic cu iaurt. Ceea ce mi se cuvenea. Acestea mi le-a adus, în afara cantinei, doamna Mari. Nu am rămas să mănânc, am plecat către salon. Singur, înconjurat de cățeii cerșetori, printre salcâmii ca niște giganți - păzitori credincioși ai aleilor uzate de pașii multor generații de pacienți. Merg alene, simt oarece teamă în suflet... Am parcurs drumul acesta... Dar nu mai contează de câte ori! Vorbesc cu cățeii și încet-încet ajung la destinație. * * * La plecare am dat din nou
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
lutul, cu fandoselile naturii, dar uscăciunea naturală mă inhibă. Și toamnele fără ploi sînt ca niște tîrfe. Ele nu afirmă nimic. Se întind, doar. Dar îți poți lega zilele doar de lenea liniei orizontale?! Nu! Cu siguranță, nu! Nu reprezinți păzitorul unei granițe pe care vreau s-o ademenesc, dar simt că putem fi mari prieteni, că amîndoi sîntem marcați de acea dezordine interioară care ne duce spre capodopere. Nu, limbuția nu este o sintagmă a celor aleși, dacă vorbesc prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
grijă de el, iar noaptea îmi trăiesc viața. Din ce în ce mai uimită, o întreb dacă iubitul ei are familie. Da, are! Este foarte bogat și mi-a promis că îmi va recupera casa de la ocean. Se pare că el este îngerul meu păzitor. Dragă Hana (Floare), poți iubi la orice vârstă, iar iubirea n-are dea face cu obligațiile familiale. Suntem ființe responsabile. Familia este familie, iar inima este altceva... Cine vrea să se distreze în viață să nu-și întemeieze familie. La
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
săptămâni de zile Silvia a stat la căpătâiul meu și m-a îngrijit. M-a hrănit cu lingurița, îmi pregătea ceaiul, îmi dădea cu regularitate medicamentele, vorbea cu mine și mă încuraja, constituind un neprețuit suport moral: era îngerul meu păzitor. Lasă, Titi, Titicuță, e o simplă răceală, te vei face bine peste o săptămână, vei vedea Ai încredere în mine. A avut dreptate Silvia. Dar boala mi-a lăsat sechele care au recidivat mai târziu și care au făcut să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
a fost primul și ultimul conflict între mine și cadrele didactice, în lunga și interminabila mea perioadă de studii. A existat permanent în mine un Michiduță, "demonul meu incitator", care de multe ori ieșea învingător în lupta cu "îngerul meu păzitor" și mă îndemna mereu la lucruri necugetate, nechibzuite și condamnabile. Comportamentul meu, firea mea, calitățile dacă voi fi avut vreodată așa ceva -, dar mai ales defectele, într-un cuvânt tot ceea ce reprezintă nota specifică a unei persoane, se cuprind magistral în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
știu nimic despre tine. N-am primit nicio carte poștală, niciun rând, niciun cuvânt măcar... Mi-e foarte greu fără tine. Muncesc toată ziua pe la oameni și nu mă întorc decât seara, târziu... Copiii noștri rămân singuri, numai cu "îngerii păzitori". Ce să fac? Ce pot face? Trebuie să le aduc seara de mâncare și să le las și pentru a doua zi. La amiază nu pot veni acasă. N-am voie. Pauză, atât cât să apuc să mănânc. Mi se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
astăzi despre acele timpuri? Nenorocul meu și al generației mele e că, în anii de creație cei mai buni, a trebuit să suportăm cenzura. Fiecare articol era o încercare. Nu puteai fi sigur că va trece de ochiul vigilent al păzitorilor presei. Pe la redacții, erai rugat să mai introduci și câte un cuvânt de "mângâiere" pentru înțelepciunea liniei partidului îndrumător și chiar să citezi din opera "genială" a lui Nicolae Ceaușescu. Mulți au răspuns ispitei, devenind militanți comuniști, chiar dacă după 1989
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]