2,281 matches
-
flexiune" Substantivele prezintă trei forme în cursul flexiunii; se cuprind aici substantive masculine și feminine din declinarea I și declinarea a III-a, ca o a doua variantă flexionară. Tema 1: prezintă omonimia N.Ac., singular: vreme, treabă, tată, papă, pașă Tema 2: prezintă omonimia G.D., singular: vremi(i), tate(i), pape(i), pașe(i) Tema 3: prezintă omonimia N.Ac.G.D., plural: vremuri, treburi, tați, papi, pașale Observații: Substantivele feminine au și o formă distinctă de G.D., singular, diferită de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și feminine din declinarea I și declinarea a III-a, ca o a doua variantă flexionară. Tema 1: prezintă omonimia N.Ac., singular: vreme, treabă, tată, papă, pașă Tema 2: prezintă omonimia G.D., singular: vremi(i), tate(i), pape(i), pașe(i) Tema 3: prezintă omonimia N.Ac.G.D., plural: vremuri, treburi, tați, papi, pașale Observații: Substantivele feminine au și o formă distinctă de G.D., singular, diferită de N.Ac.G.D. plural, întrucât prezintă două dezinențe, paralele, de plural: vreme/vremi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
condițiile marcării prin articol definit feminin a genitiv-dativului: tată/tate(i) - tați și omonimia acelorași cazuri în condițiile marcării prin articol nedefinit (sau prin masculinul articolului definit): (un, unui) tată, tată(lui)/tați; formele de genitiv tate(i), pape(i), pașe(i) nu intră în omonimia cu pluralul (toate cazurile), caracteristică flexiunii substantivelor feminine, cu aceeași dezinență la singular (casă-case(i), case(le) etc.) ci în omonimia cu N.Ac. singular, caracteristică substantivelor masculine. Realizarea concretă a temelor principale de singular
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
principale de singular și plural marchează distribuirea substantivelor în patru clase flexionare: 1. -e/-i/-uri: vreme/vremi(i)/vremuri 2. -ă/-i/-uri: treabă/trebi(i)/treburi 3. -ă/-e/-i: papă/pape(i)/papi 4. -ă/-e/-le: pașă/pașe(i)/pașale FLEXIUNEA SUBSTANTIVULUITC "FLEXIUNEA SUBSTANTIVULUI" Înscris în structura sintactică a textului, substantivul variază în funcție de trei categorii gramaticale: determinarea, numărul și cazul. CATEGORIA GRAMATICALĂ A DETERMINĂRIITC "CATEGORIA GRAMATICAL| A DETERMIN|RII" În ultima ediție a Gramaticii Academiei, alături de categoriile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de singular și plural marchează distribuirea substantivelor în patru clase flexionare: 1. -e/-i/-uri: vreme/vremi(i)/vremuri 2. -ă/-i/-uri: treabă/trebi(i)/treburi 3. -ă/-e/-i: papă/pape(i)/papi 4. -ă/-e/-le: pașă/pașe(i)/pașale FLEXIUNEA SUBSTANTIVULUITC "FLEXIUNEA SUBSTANTIVULUI" Înscris în structura sintactică a textului, substantivul variază în funcție de trei categorii gramaticale: determinarea, numărul și cazul. CATEGORIA GRAMATICALĂ A DETERMINĂRIITC "CATEGORIA GRAMATICAL| A DETERMIN|RII" În ultima ediție a Gramaticii Academiei, alături de categoriile gen
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu cea de nominativ-acuzativ singular: opoezi-e/unei poezi-i/poezie-i. Când sunt determinate prin articol definit, substantivele masculine cu dezinența -a la singular realizează corelația nominativ-acuzativ vs genitiv-dativ, ca și substantivele feminine, la nivelul dezinențelor și articolului (-a/e-i: pașa/pașei, popa/popei. Substantivul tată prezintă două forme paralele, una asemănătoare cu opoziția tuturor masculinelor, numai la nivelul articolului (tată/tatălui) cf. elevul/elevului, alta, asemănătoare cu opoziția femininelor, la nivelul dezinențelor și articolului deopotrivă (tata/tatei; cf. mama/mamei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cea de nominativ-acuzativ singular: opoezi-e/unei poezi-i/poezie-i. Când sunt determinate prin articol definit, substantivele masculine cu dezinența -a la singular realizează corelația nominativ-acuzativ vs genitiv-dativ, ca și substantivele feminine, la nivelul dezinențelor și articolului (-a/e-i: pașa/pașei, popa/popei. Substantivul tată prezintă două forme paralele, una asemănătoare cu opoziția tuturor masculinelor, numai la nivelul articolului (tată/tatălui) cf. elevul/elevului, alta, asemănătoare cu opoziția femininelor, la nivelul dezinențelor și articolului deopotrivă (tata/tatei; cf. mama/mamei). 4
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
POSESIVTC "PRONUMELE POSESIV" Sub aspect semantic, pronumele posesiv înlocuiește substantive caracterizate printr-un raport de posesiune (apartenență, dependență) implicând doi termeni, posesorul și obiectul posedat, considerat din perspectiva protagoniștilor actului lingvistic. În versul lui G.Coșbuc „Ai mei pierduți sunt pașă, toți.” (Poezii, I, p. 180), pronumele posesiv ai mei substituie substantivul familia, caracterizat printr-un raport de apartenență în care este implicat locutorul: familia mea. Spre deosebire de pronumele personal neutru, pronumele posesiv se caracterizează prin trăsătura semantică ‘posesia’, în sens larg
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Cine ești tu, acel de care gândul S-apropie necunoscându-l?” (T. Arghezi, 366) Cel ce în astă lume a dus numai durerea Nimic n-are dincolo, căci morți sunt cei muriți (M. Eminescu, I, 59) „Ai mei pierduți sunt, pașă, toți.” (G. Coșbuc, I 180) Prin această restricție, cazul nominativ devine marcă distinctivă a funcției de subiect. Când subiectul se realizează prin sintagme substantivale, articolul posesiv-genitival sau adjectival-demonstrativ, factor al substantivizării, poartă și marca de caz, care rămâne unica pentru
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
franceze, ideea potrivit căreia rezolvarea revendicărilor românești (unire, autonomie și prinț străin) putea contribui la crearea unui echilibru politic în Orient și stoparea tendințelor de anexare din partea Rusiei și Austriei. Existau în același timp și diplomați ca Buol și Ali Pașa, ce protestau împotriva posibilității de unire a Principatelor și a aducerii în fruntea acestora a unui prinț străin ereditar sau chiar indigen 238. Din aceste motive, oamenii politici români încep să redacteze memorii pe care le adresează guvernului francez, insistând
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
aveau să fie înșelate, sprijinul Franței fiind vizibil încă de la deschiderea Conferinței, pe 26 februarie 313. Dificultățile cele mai mari veneau din partea Imperiului Otoman. Intransigența de altădată a otomanilor față de revendicările românilor se manifestau și acum. Nota citită de către Savfet Pașa, din partea guvernului turc, prin care se condiționa participarea la Conferință de înlăturarea definitivă din cadrul deliberărilor a "chestiunii principelui străin", a eredității tronului și chiar a "consultării dorințelor țării", nu reprezenta o surpriză. La sugestia lui Cowly, se hotăra trimiterea unor
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
pe Carol de Hohenzollern? Ne-am înfățișa în mod foarte plăcut lui Napoleon"332. Discuțiile cu ambasadorul Austriei, contele de Meternich, cel al Rusiei, baronul de Budberg, care declarau că nu sunt împotriva prințului străin, dar și cea cu Savfet Pașa i-au întărit lui Bălăceanu convingerea că statele prezente la Paris nu luaseră încă o decizie privind viitorul Principatelor, fapt care făcea aproape vital sprijinul lui Napoleon. Dorind să arate diplomației europene susținerea de care se bucura proiectul prințului străin
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
tun era suficientă pentru a goni pe prințul de Hohenzollern aflat sub conducerea domnilor Brătianu și Rosetti cu toate bandele lor românești"428. Ședința din 25 mai a Conferinței de la Paris evidenția din nou divergențele existente în cadrul diplomației. În timp ce Savfet Pașa cerea aproape obsesiv să i se permită restabilirea ordinii în România, diplomatul francez Moustier, dovedind o bună cunoaștere a stării de spirit ce exista în opinia publică românească, avertiza asupra dificultăților ce puteau să apară pentru guvernul otoman dacă acesta
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
internațională a alegerii lui Carol. Soluția sugerată chiar de puterile ce susțineau cauza românească era a unei înțelegeri directe cu Poarta. Un important rol în această direcție îi revenea fostului prim-ministru Ion Ghica, reușind să-l determine pe Ali Pașa să promită o recunoaștere condiționată din partea Porții a acțiunii de la 10 mai. Amănuntele urmau a fi stabilite printr-o călătorie a domnitorului român la Constantinopol 439. Proiectul ce conținea pretențiile otomane pentru normalizarea relațiilor cu România, adus la 3 iulie
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Guvernele celor două state insistau inclusiv pentru acceptarea de către Carol a formulei: "parte integrantă a Imperiului Otoman", considerată de către acesta a fi "o expresie ofensatoare". Abilitatea și insistența monarhului român dădeau roade în cele din urmă, ministrul de externe Ali Pașa acceptând să completeze controversatul text cu sintagma: "în limitele fixate de capitulații și tratatul de la Paris"441. Recunoașterea ca domn al României a lui Carol I se realiza în cele din urmă prin schimbul de scrisori, din 7 și 8
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
fixate de capitulații și tratatul de la Paris"441. Recunoașterea ca domn al României a lui Carol I se realiza în cele din urmă prin schimbul de scrisori, din 7 și 8 octombrie 1866, între acesta și marele vizir Mehmed Rușdi Pașa. Rezultat al unui compromis necesar, documentele amintite contribuiau la spargerea unui adevărat blocaj diplomatic la care fusese supus guvernul de la București. Prezența imediată a reprezentanților diplomatici ai Puterilor Garante, în audiență la Carol I, evidenția hotărârea acestora de a-și
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Abdul-Aziz, 139 Alecsandri, Vasile, 31, 45, 144, 149, 178 Alexandru Ioan Cuza, 2, 8, 20, 44, 49, 57, 66, 69, 79, 91, 93, 97, 98, 141, 144, 145, 148, 151, 153, 177, 205, 206, 207, 209, 214, 239, 241 Ali Pașa, 85, 138, 139 Arsachi, Apostol, 60 Asachi, Gheorghe, 35, 149 Aslan, Constantin, 149 Aslan, Eugen, 149 Aslan, George, 149 Aslan, Nicu Ceaur, 149 Bălăceanu, Ion, 14, 45, 48, 61, 65, 69, 77, 104, 110, 111, 115-118, 123, 125, 126, 129
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Magheru, Gheorghe, 71 Maiorescu,Titu, 68, 148, 151, 163, 197, 243 Mălinescu, Vasile, 35 Marțian, D.P., 180, 242 Mavrocordat, Al. C., 161, 223, 226 Mavrogheni, Petre, 149 Mârzescu, George, 78, 145, 186, 195, 196 Mârzescu, Gheorghe, 149, 161 Mehmed, Rușdi Pașa, 139 Metternich, R., 104 Miclescu, Calinic, 149, 163, 164 Mihălescu, Simion, 225 Mill, John Stuart, 186 Moruzi, Alexandru, 55 Moruzzi, Costache, 149, 155, 157 Napoleon al III-lea, 88, 97, 105, 123, 239 Napoleon I, 23 Negri, Costache, 149 Negruzzi
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
65, 69, 74, 76, 84, 90, 100, 123, 135, 137, 138, 145, 150, 154, 172, 198, 201, 205, 207, 211, 213, 220, 222, 226-228, 232, 243, 244 Rosnovanu, N.R., 15, 33, 149, 150, 154, 163, 164 Saint, Vallier, 55 Savfet, Pașa, 106, 111, 135 Serghei, Maximilianovici Romanov de Leuchtenberg, 89 Sion, George, 214 Stătescu, Eugen, 97, 113 Steege, Ludovic, 72, 73, 96 Stirbey, George, 56 Strat, I., 96, 186 Strat, Ion, 132, 194 Sturdza, Alexandru, 83 Sturdza, D.A., 40, 44, 68
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Debra Finerman, Mademoiselle Victorine • Emma Bovary Gustave Flaubert, Doamna Bovary • Nana Emile Zola, Nana • Marie Charlet și Myriam Pierre La Mure, Moulin Rouge • Thaïs Anatole France, Thaïs • Sonia / Sofia F.M. Dostoievski, Crimă și pedeapsă • Manka, Tamara, Katka, Jenia, Liubka, Niura, Pașa, Zoia, Vera, Sonka Alexandr Kuprin, Bordelul • Chera Duduca Nicolae Filimon, Ciocoii vechi și noi • Chira Chiralina Panait Istrati, Chira Chiralina • Didina, Voica, Sinefta Eugen Barbu, Groapa • Lara Boris Pasternak, Doctor Jivago • Komako Yasunari Kawabata, Țara zăpezilor • Chyio / Sayuri Arthur Golden
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Vă ție ceru-n pază, blânde creste, pe veci, precum pe veci rămâne moartă, decât de voi orice dorință-n mine7. Roxelana / Roxalana (? 1500 / 1506-1558) Fiica unui preot rutean, Roxelana, a fost răpită de tătari și vândută marelui vizir Ibrahim Pașa ce a dăruit-o sultanului Soliman Magnificul (1520-1566), cel în vremea căruia Imperiul Otoman s-a extins considerabil și a atins apogeul puterii militare. Frumoasa și inteligenta Roxelana a primit numele Hasseki Hürrem, în turcă, Distinsa jovială. Era a doua
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Soliman era îngrijorată de întîietatea lui Mustafa, fiul lui Gulbahar, și a uneltit împotriva lui. Roxelana a profitat de faptul că avea o mare influență asupra Magnificului Soliman, a reușit să-l monteze pe sultan și împotriva Marelui Vizir Ibrahim Pașa care a și fost executat. Prima cadână și-a făcut planuri de eliminare a rivalelor și le-a pus în aplicare. L-a convins pe temutul sultan să mute haremul în Marele Serai, Palatul Topkapi, de unde se guverna imperiul, și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
să renască omul ucis de el prin crimă. Paul Evdokimov, filosof teolog rus de expresie franceză, a caracterizat-o sugestiv pe Sonia: este figura limită cea mai paradoxală și cea mai îndrăzneață a castității. Manka, Tamara, Katka, Jenia, Liubka, Niura, Pașa, Zoia, Vera, Sonka Alexandr Kuprin, Bordelul Scriitorul rus Alexandr Kuprin (1870-1938) este autorul unor romane realiste printre care: Duelul, Gambrinus, Iama. Romanul Iama / Bordelul este o radiografiere realistă a lumii bordelurilor rusești din a doua jumătate a secolului al XIX
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
dolofană. Sonka zisă cobilița era o evreică oacheșă și urâțică iar amantul ei îi reproșa inerția de a rămâne în bordel. Vera este cea mai tăcută. Niura trăia încă drama părăsirii de către un student. Zoia păstrează figura specifică unei prostituate. Pașa a venit în bordel pentru patima desfrânării, avea cei mai mulți clienți și li se dăruia cu o frenezie de invidiat. Jenia fusese vândută de părinți unui doctor care a batjocorit-o și apoi a alungat-o. Are patima cititului, este ahtiată
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
l-a ocolit pe amantul ei și a rănit-o pe gazdă. Pentru a evita scandalul, Komarovski a salvat-o de procesul în care ar fi fost acuzată de tentativă de omor. Lara a depășit momentul, s-a căsătorit cu Pașa, împreună au avut o fetiță, Katia. El era profesor, ea, asistentă medicală. Din patriotism și pentru a evada din căsnicie, Pașa s-a înrolat în armată. Ea a intrat într-un spital ambulant ce funcționa într-un tren unde a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]