1,556 matches
-
vremea în care Moise "a deschis" marea (de aceea, unele credințe echivalează Apa Sâmbetei cu "Marea Roșă"); "când au vrut să treacă Rohmanii, marea s-a închis și ei au rămas acolo. Ei stau în pământ, și în ziua de Paștele lor, de ai pune urechea la prag ai auzi cum strigă și se bucură că-s Paștele; dară ai rămânea surd pe toată viața"464. Sunt considerați ca descendenți direcți ai lui Adam și Eva465 și descriși ca "oameni mici
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
clasa" tipurile de metafore: pe de o parte, metaforele adaptate circumstanțelor, variabile, pe de altă parte, metaforele deschise, constante, situate mai presus de modă, de sursă folclorică, mitică, sapiențială etc. Se fac trimiteri la expresii precum "La Pastele cailor": ,, La Paștele cailor - Brenciu viseaza la Al Jazeira". Informația nu lipsită de ironie, face referire la dubla calitate a lui Horia Brenciu, de muzician și om de televiziune (aluzie la postul internațional de televiziune, Al Jazeira). Și alte clișee internaționale ocupă un
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a rodnenilor, o nimicesc. Având acum cale liberă spre oraș, care nu avea ziduri, nici întărituri și șanțuri, ei pătrund în interior prin mai multe intrări și încep lupta pe străzi pentru cucerirea localității. Au murit în această zi a Paștelor, de săgețile și săbiile tătărăști, oaste și populație civilă în număr de circa 4.000 de oameni. După aceste trei lupte, orașul s-a supus, Pristaldul sașilor s-a predat și a devenit cu un grup de încă 600 de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
popoarele europene, dar, mai ales, pentru cele așezate în stepă. Tăvălugul mongol a distrus toate așezările omenești întemeiate pe marile drumuri și pe acelea din câmpie, și a semănat numai moarte. Falsul călugăr Ascelin semnala, între a opta zi după Paște și până la Înălțarea Domnului din anul 1246, cât a călătorit prin stepa din nordul Mării Negre, că a văzut capete și oseminte de oameni morți, care zăceau pe pământ, ca și bălegarele de vită (Tamouam sterouilinium). Wilhelm de Rubine completează, în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
toante și handicapate!" Nu era decât o soluție pentru a ieși din acest impas: "să profite de prima ocazie ivită pentru a acoperi acest gol, să sărute un băiat cât mai curând, indiferent ce simte pentru el". În timpul vacanței de Paște din 1961, Françoise se hotărăște, obligat-forțat, să facă pasul cel mare. În timpul unui bal municipal, este invitată la dans de un cavaler ceva cam "țărănos", cu un accent de Bourgogne foarte pronunțat. Nu-i prea place de el, însă, pregătită
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
4-5 ani, păream destul de maturizat. Asigurarea hranei celor din casă nu mi se părea o obligație prea mare. Ba, o priveam chiar ca o îndatorire. Nu știu exact anul în care s-au întâmplat cele ce urmează, dar se apropia paștele. Anterior, avusesem o discuție serioasă cu mama, de se uitau restul d in casă cu mare atenție la noi, iar mie mi se formase convingerea că mă înălțasem în ochii asistenței. — Băiete, mi-a pus prima întrebare ea, crezi în
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
putea pedepsi, că am fi păcătuit. În Vinerea mare mergeam la aer, îmbrăcam pentru prima oară ceea ce ne cumpăraseră și pregătiseră părinții pentru noi, îmbrăcăminte nouă de paști, c ă trebuie să știți, ocrotitorii noștri nu lăsau să treacă un paște sau zi de crăciun fără să nu ne înnoiască. Eram mândri, nevoie mare, de îmbrăcămintea, încălțările ori ceea ce puneam proaspăt pe creștetul capului. Trecerea pe sub masa aerului era prilej de duhovnicie, de sfială și bucurie, dar și un fel de
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
toate culorile, caș proaspăt, drob, sticla cu vin, lumânările - pe care după ce erau sfințite de preot, le împărțea rudelor și cunos cuților noștri, nouă copiilor, care, după ce rosteam „Hristos a înviat”, ne îndestulam din cele sfințite. Dar adevărata sărbătoare a paștelui începea pentru noi în zori, când ajungeam acasă. Tata și noi scoteam și aduceam apă neîncepută, o turnam într-un lighea n și într-o cană, în care mama punea un ou roș și ceva bani metalici, care, spunea ea
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
dintre noi, care tradițional se spăla la urmă, se întâmpla des că avea acces la ei și altcineva, care, dispărând de la rând, venea ultimul - transformându-se în câștigător, contrar obiceiurilor. Era un furtișag, dar nu se supăra nimeni, că era paștele, iar acum toată lumea trebuia să fie bucuroasă. Masa începea cu blagoslovirea de către tata, care ținea tradiția, și urma ciocnitul ouălor mai întâi între părinți, apoi cu noi, iar la urmă copiii, noi între noi, zicându-ne „Hristos a înviat” - „Adevărat
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
de distracție pentru copii și discoteca, pentru că... era atunci. Când totul er a minunat, o veselie nemărginită, că erau mama și tata, cu no i. Pomenirea morților După o săptămână, înscris cu litere roșii în ca lendar, era și este Paștele Blajinilor, sărbătoare mare , de cinstire și pomenire a celor morți. După slujba în biserică, toată lumea ieșeam în cimitir, cu bucate, daruri și lumânări. Se citea și aici o slujbă de prohodire. Împodobite cu flori și mult busuioc, mormintele celor plecați
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
una din zile, când valea Trotușului era încălzită de soarele primăverii, sora mea Ilea na, tocmai ieșise din ogradă și cobora râpa să treacă gârla s ă ajungă la vecinul Furnică, să împrumute niște făină de grâu, pentru că se apropia paștele. Când cobora, iată se întâlnește cu Simion, copilul înfiat de unchiul. Avea vreo zece ani, dar era mereu pus pe șotii. Am să te sperii, țațo, i-a zis el lui sora mea, și a scos drept demonstrație a adevărului
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
durerii, deznădejdii ce cuprinsese familia la vestea tristă a pierderii primului locuitor al satului care reușise să depășească condiția socială seculară a localității, aspirând spre vârfurile nivelului intelectual, unchiul Aronică. La 6 ani, realizam tragedia războiului, când în ziua de paște, zeci de avioane bombardau zona din apropierea Zărneștilor, unde era mascat un important obiectiv militar, o uzină de armament. In aceea zi, un avion a slobozit un obiect care a căzut la câțiva metri de casa noastră și a bunicilor. Ore
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Aleksei, întâmpinat de fratele mai mare de cealaltă parte a graniței și reîntors acasă, cu forța. Rămas singur, fără prietenul său, pe teritoriul Ucrainei ocupat de poloni, Platon caută adăpost la schitul Motreanski, unde rămâne din iarnă și până la sărbătoarea Paștelui acelui an, 1742. Imediat după Paști, însoțit de Alți trei călugări doritori să treacă în Țările Române, trece Nistrul cu barca și coboară în Țara Românescă pe traseul Orhei, Nicorești, Siret, Odobești, Dălhăuți. Este interesant de remarcat că după o
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Președinte: generalul Cernat. Membri: generalii Victor Crețeanu, Hercule Arion, Radovici și E. Fălcoianu. [violentele lupte parlamentare] În Camera cea nouă furtuna crește în fiecare zi, iar afară opoziția ține dese întruniri în sala Orfeu, pe care a închiriat-o până la Paște. Sub atâtea lovituri, în fața marelui scandal în care sunt implicați frații Maican și generalul Al. Anghelescu, ministrul de Război, obosit, se înțelege, și prevăzând că furtuna va lua proporțiuni uriașe, Ion Brătianu anunță în ședința Camerei de la 22 februarie că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
este constituit. Acesta este Comitetul presei și e pus sub președinția lui C.A. Rosetti. Serbările de sub președinția prințului Bibescu s au dat în Cișmigiu în zilele de 29 și 30 martie - 1-a și a 2-a zi de Paște - apoi prelungite și dumineca următoare. în cele dintâi 2 zile, intrarea generală în Cișmigiu a fost 1 leu de persoană, iar a doua duminecă, la 6 aprilie, numai de 50 de bani. Serbările au produs suma netă de peste 102 000
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
un interes igienic. Căci, dacă oalele ar fi rămas pe loc, negustorul le-ar-fi curățat și le-ar fi revândut ca noi, la viitoarea petrecere. îmi amintesc de o scenă comico-tragică petrecută în 1886, a doua sau a treia zi de Paște. Soarele începuse să scoboare și grupurile - mai multe mii de oameni - se îndreptau către poartă. Deodată, o mare mișcare se produce, strigăte, înjurături și ropote de oameni venind către ieșire. Eu eream lângă poartă. Ca fulgerul trec prin fața mea vreo
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
români spre a uita și chestia Dunării, și soarta românilor subjugați în Austro-Ungaria. Zadarnice încercări cari nu puteau înșela pe nimeni. Arhiducele Rudolf de altfel nici n-a domnit, căci a avut un trist sfârșit la Mayerling. în timpul vacanței de Paște partizanii colegiului unic, adică rosettiștii, întreprind o campanie de întruniri prin țară în favoarea ideii lor, dar fără ecou; publicul nu era copt pentru această reformă. În același timp, opoziția retrasă din Parlament, înțelegând că retragerea ei se arată ridicolă dacă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
amintesc că i-am făcut în coloanele Telegrafului un număr nesfârșit de laude copilărești pentru care am primit cuvenitele observațiuni părintești ale domnului director. în tot Cișmegiul erau exhibițiuni, petreceri, atracțiuni, întreceri. Bucureștenii alergau de pretutindeni fiindcă erau zile de Paște și fiindcă spectacolul era cu totul nou. în fața tombolei, urcat pe o masă, d. Alexandru Brăiloiu- Șander pentru intimi - societar al Teatrului Național, debita monoloage. Fetele de la Azilul Elena Doamna vindeau pahare cu lapte într un chioșc - lăptărie. Mă duc
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de atunci și care se păstrau pufoși și proaspeți multă vreme, după o rețetă pe care numai ea o cunoștea. De Sf. Paște, îi cocea la brutărie, în mai mare cantitate, ca să ajungă pînă luni, după duminica Tomei, cînd era Paștele blajinilor și se mergea la cimitir. Ne duceam, cu toți, la mormîntul mamei, cu cozonaci, ouă roșii și vin, care, după ce un preot făcea o scurtă slujbă de pomenire, se împărțeau la săracii orașului ce umpleau cimitirul în acea zi
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
am aflat mai tîrziu că nu se numea așa. El era preotul Pălăghiță, mare comandant legionar. Am fost deci păcălit. Nu l-am mai revăzut după ce aflasem adevărul. Nu puteam însă uita că, datorită lui, avusesem mulțumirea să am un Paște fericit, atît de departe de țară. Preotul Pălăghiță a publicat o carte, în care a scris istoria trecutului legionar, arătînd toate crimele și toate nelegiuirile comise, în țară, de mișcarea legionară. Cartea a fost publicată cu știința lui Ilie Gîrneață
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
sandvișul de ceară sandvișul de păcură tu ai trăit numai pe acoperișul depozitului de carburanți mîinile pîlnie la gură cheamă pe cineva care poate povesti cine sîntem; mare caravanserai poezia într-o lume stupidă afacerea Keats, afacerea Eminescu nu există! paștele cailor zice cîteodată Marilyn Monroe o iubesc apoi se aruncă de la etaj snobii privesc încîntați căderea liberă a unei femei cu nume de boală în Central Park Iisus întreabă cine a scris mai multe cărți despre el; oare într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
care se pot vedea”. Sâmbătă, 15 aprilie. În Grecia se pregătea sărbătorirea Paștelui. Membrii Familiei Regale române aflați aici respectau tradițiile ortodoxe. S-au dus cu toții la împărtășit. „Chiar și Mihai”, preciza Regina Maria. Duminică, 16 aprilie. Prima zi de Paște. Regina Maria constată că regele Constantin al Greciei, bunicul dinspre mamă al Principelui Mihai, „iubește bebelușul și acesta îl iubește pe el. Îl ține bine în brațe și se înțeleg de minune amândoi”. Luni, 17 aprilie. Principele moștenitor Carol a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
era generată, poate, de faptul că Mihai dorea să primească de la Duduia vestea unei noi întâlniri cu Yvonica Știubei, domnișoara cu care se vedea atunci. Membrii Familiei Regale s-au culcat la ora 5. Duminică, 2 mai. Prima zi de Paște. La ora 1245, regele și Mihai pleacă la Sinaia, cu trenul, pentru a petrece vacanța de Paști. Au sosit la ora 16. Seara, Carol al II-lea ia cina cu Duduia. ,,Mihăiță la masă cu Yvonica”. A urmat seara de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Familia Regală este silită să-și petreacă timpul în interior. Carol la II-lea joacă table. „Mihăiță foarte bine și atent cu Duduia”. Participă la slujba Învierii, ținută probabil tot de părintele Nae Popescu. Duminică, 28 aprilie. Prima zi de Paște. Plouă intermitent. Fiecare își petrece timpul cum vrea. „Zi fericită, fără istorie”, notează Carol al II-lea. Luni, 29 aprilie. Vreme urâtă, bate vântul, este frig. Familia Regală și oaspeții nu prea au ce face în interiorul castelului de la Lăpușna. „Stăm
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
mă leagă plăcute amintiri. Tot satul în sărbătoare După Crăciun cea mai frumoasă sărbătoare de familie este Paștele. Cum iarna este încântător peisajul acoperit cu zăpadă, bradul împodobit din mijlocul casei, la fel ne încântă și primele miresme primăvăratice. Sărbătoarea paștelui era și sărbătoarea primăverii. Paștele este sărbătoarea creștină a Învierii Domnului. Alăturându-se credincioșilor întru Hristos locuitorii Costișei au înțeles că întâmpinarea Sărbătorii celei mai luminoase a creștinătății, Învierea (Paștele) Domnului nostru Isus Hristos, nu poate fi făcută la întâmplare, Postul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]