3,902 matches
-
vara o căldură înăbușitoare. Pe străzi geții bărboși și pletoși, pășesc înfășurați în cojoace și ițari. Locuitorii vorbesc o gracă împestrițată cu getică și sarmată. Peste tot vede paragină, bordeiele sunt sub pământ,rar se văd pluguri arând și vite păscând. Tomitanii l-au primit cu plăcere, l-au scutit de impozite și l-au numit poetul lor. „Dacă la Roma încă vreun ins mă ține minte Sau numele meu singur trăiește înainte Să știe că acolo unde începe ghiața Printre
Prof. ION IONESCU-BUCOVU: Publius Ovidius Naso –un Petrarca al Antichității () [Corola-blog/BlogPost/339445_a_340774]
-
meu, au circulat veri trecute, trăite de mine în copilărie și de care mi-a fost dor, dar și livrești, care în realitate aparținuseră lui Vasile Alecsandri (excelent prozator), Creangă, Duiliu Zamfirescu, Ion Ghica ș.a. ori strămoșilor mei. Străbunicul patern păștea caii noaptea, pe câmp, bea apă după ei, din același recipient... Bunicul, pe unul dintre dealuri, unde acum e vie, venea fuga lângă bunica, să-i cânte. Cânta lin. De la cincizeci și ceva de ani încolo n-a mai fredonat
Despre dor, de D. Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339514_a_340843]
-
felie de cozonac, o bucățică de pește și două fire de leuștean. Și am mâncat asemenea bunătăți, tocmai când se revărsau zorile, iar privighetorile umpleau pădurea de triluri. O adevarată Dumnezeire! Vă doresc să aveți parte de o Dumnezeire asemănătoare! Paște fericit! Iulian Popescu Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Iulian Popescu: Urare simplă () [Corola-blog/BlogPost/339544_a_340873]
-
meu, au circulat veri trecute, trăite de mine în copilărie și de care mi-a fost dor, dar și livrești, care în realitate aparținuseră lui Vasile Alecsandri (excelent prozator), Creangă, Duiliu Zamfirescu, Ion Ghica ș.a. ori strămoșilor mei. Străbunicul patern păștea caii noaptea, pe câmp, bea apă după ei, din același recipient... Bunicul, pe unul dintre dealuri, unde acum e vie, venea fuga lângă bunica, să-i cânte. Cânta lin. De la cincizeci și ceva de ani încolo n-a mai fredonat
Tema nr. 2: Despre dor (Subiectul al II-lea) () [Corola-blog/BlogPost/339596_a_340925]
-
meu, au circulat veri trecute, trăite de mine în copilărie și de care mi-a fost dor, dar și livrești, care în realitate aparținuseră lui Vasile Alecsandri (excelent prozator), Creangă, Duiliu Zamfirescu, Ion Ghica ș.a. ori strămoșilor mei. Străbunicul patern păștea caii noaptea, pe câmp, bea apă după ei, din același recipient... Bunicul, pe unul dintre dealuri, unde acum e vie, venea fuga lângă bunica, să-i cânte. Cânta lin. De la cincizeci și ceva de ani încolo n-a mai fredonat
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339593_a_340922]
-
numele, atunci când tiranul era despărțit de poziția din vârful despotismului roșu prin câțiva ani buni. O altă interpretare, privitoare la alt tip de vis, este: Când visezi că faci dragoste, și mai ales sub forma aceasta de mare iubire, te pasc necazuri rele (p.216). În afară de concluzia că până și un ins cu educație ‘științifică’ este înclinat să-și plece urechea la posibilele premoniții ale viselor, nu se poate extrage, din conspectarea acestora făcută în ‘roman’, decât opinia că lumea onirică
Haralambie Grămescu: Pactul cu diavolul (1994) () [Corola-blog/BlogPost/339597_a_340926]
-
gândul, doar, să mă întorc la joacă -“ - devine leit-motiv în poemul „Mi-e-gândul, doar“ - un poem în care, cititorul cu spirit ludic, și nu numai, se va regăsi, de bună seamă: „Zadarnic bat metanii, ca o toacă - / Zadarnic hergheliile de rugă / Pasc oamenii cu suflete pe fugă - / Mi-e gândul, doar, să mă întorc la joacă - // Zadarnic e zăduf, sau promoroacă - / Sau țese noi vehicule - lumina - / În Babel, lumea are rădăcina - / Mi-e gândul, doar, să mă întorc la joacă - // Zadarnic lumânarea
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
000 de locuitori, de 40 de ori mai mare decât orașul Ghimbav, a plătit 450.000 RON / fără TVA pentru închirierea instalațiilor de Crăciun. Aceste instalații au fost închiriate de la firma Methexis SRL din Codlea, județul Brașov, firma deținută de Păscu Dionisie, vicepreședinte PSD Codlea (35310 părți sociale în valoare totală de 353.100 RON și Păscu Sanda (15.133 părți sociale în valoare totală de 151.330 RON ) În orașul Bicaz, județul Neamț, fiecare cetățean dintr-un oraș de 9
Anul acesta m-am uitat foarte atent la luminițele de Crăciun puse de primărie. Rezultatele unui experiment cetățenesc () [Corola-blog/BlogPost/338992_a_340321]
-
RON / fără TVA pentru închirierea instalațiilor de Crăciun. Aceste instalații au fost închiriate de la firma Methexis SRL din Codlea, județul Brașov, firma deținută de Păscu Dionisie, vicepreședinte PSD Codlea (35310 părți sociale în valoare totală de 353.100 RON și Păscu Sanda (15.133 părți sociale în valoare totală de 151.330 RON ) În orașul Bicaz, județul Neamț, fiecare cetățean dintr-un oraș de 9.201 persoane a plătit 4,78 RON / fără TVA pentru închirierea instalațiilor luminoase. Acestea au fost
Anul acesta m-am uitat foarte atent la luminițele de Crăciun puse de primărie. Rezultatele unui experiment cetățenesc () [Corola-blog/BlogPost/338992_a_340321]
-
cetățean care se duce la vot, este dacă primarii care ne conduc orașul și sectoarele au făcut câțiva pași pe jos, dacă au mers vreodată cu mâinile în buzunare pe străduțe, în mijlocul zilei, ca să simtă pe pielea lor nenorocirea ce paște Capitala. Tehnologia - cu părțile ei rele, dar mai ales bune - a găsit soluții pentru șoferii blocați pe bulevarde. Una din cheile conducătorilor auto la ananghie se numește Waze. E mană cerească pentru cei care vor să se miște dintr-un
Imaginea unei capitale europene care își omoară metodic locuitorii: ce nu face primăria, „rezolvă” Waze-ul () [Corola-blog/BlogPost/339220_a_340549]
-
singură zi Proclamă un ceas fără eroare, In duminica de suflet te-aștept să vii Poemul să-l citești întruchipat din mare. Prilej universal de a ne cunoaște, De a vărsa cuvântul înapoi, În mielul din câmpie ce tăcerea o paște, Așa cum va fi în Ziua de Apoi. Ziua din ceașca de cafea Dimineața somnuroasă cum era A desenat pe nisip o ceașcă de cafea Umplândo ochi cu apă din mare, Apoi a lăsato să fiarbă la soare. Dând în clocot
VIAŢA CA O LUPTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340752_a_342081]
-
el uimit. Am auzit pe mai mulți vorbind despre așa ceva. Dar află de la mine domnule, că de când e lumea, oamenii au scăpat din vedere tocmai esențialul. De ce și-or bate unii capul cu asemenea năzdrăvănii, când din partea apei nu ne paște nici o primejdie?! Se apropie de mine și, după ce examină atent strada, mă apucă intim de rever: - Știi, dar apropo, unde te-ai muiat în halul ăsta? Uite ce multă apă rămâne în urma dumitale! M-am uitat dezamăgit în spate și
PUNTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340730_a_342059]
-
din cauza sărăciei. După ce istoria va reintra în matca ei, cu siguranță că oamenii vor câștiga din ce în ce mai bine și normal ar fi ca ei să trăiască și din ce în ce mai bine. Dar dacă omul va continua să meargă împotriva lui Dumnezeu, ne vor paște iarăși suferințele! Mai mari! Însă de altă natură. Orice stăpânire ne poate și mângâia apărându-ne, dar ne și poate pedepsi ca un bici al lui Dumnezeu, după caz. Pentru că orice stăpânire, oricât ne-ar fi de greu să înțelegem
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 7 de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340846_a_342175]
-
păstorească de sacrificare a primelor roade ale turmelor. Argumentele de natură lingvistică sunt următoarele: În Evanghelia lui Matei, Iisus este întrebat: „Unde vrei să-ți pregătim să mănânci Paștele?“ - deci animalul sacrificat. În ultimă instanță, după părerea noastră, la origine Paște înseamnă chiar „miel“. În Exodul, 12; 6 se spune: „și toată adunarea lui Israel să-1 junghie seara“, iar mai departe stă scris: „Duceți-vă de luați un miel pentru familiile voastre și junghiați Paștele“ (12; 21). Este limpede că Paște
O TÂLCUIRE ETIMOLOGICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340932_a_342261]
-
Paște înseamnă chiar „miel“. În Exodul, 12; 6 se spune: „și toată adunarea lui Israel să-1 junghie seara“, iar mai departe stă scris: „Duceți-vă de luați un miel pentru familiile voastre și junghiați Paștele“ (12; 21). Este limpede că Paște = miel. Dar în ce limbă aceste cuvinte sunt asemănătoare? Ne gândim la termenul indo-european *peku - „oaie“, în latină pecus, un derivat al acestuia dând păcurar, „păstor, cioban“ în Ardeal, în iraniană pasu „oaie“, acesta fiind cel mai apropiat cuvânt în
O TÂLCUIRE ETIMOLOGICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340932_a_342261]
-
față de „boroda“. Poate și la evrei și iranieni a fost ceva asemănător. Ciudățenia cea mai mare este că romanii au numit Paș¬tele și pascua prin contaminare cu pascua „pășuni“, situație care se menține și azi în română: mielul (oaia) paște ~ Paște (sărbătoare) și la plural mieii (oile) pasc ~ în latină pascha, pascua, pastor (gr. Pascha, Paska). În concluzie, cea mai mare sărbătoare a creștinătății simbolizând învierea lui Iisus Hristos a fost, la origine, un obicei de sacrificare a mielului. Cine
O TÂLCUIRE ETIMOLOGICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340932_a_342261]
-
a fost ceva asemănător. Ciudățenia cea mai mare este că romanii au numit Paș¬tele și pascua prin contaminare cu pascua „pășuni“, situație care se menține și azi în română: mielul (oaia) paște ~ Paște (sărbătoare) și la plural mieii (oile) pasc ~ în latină pascha, pascua, pastor (gr. Pascha, Paska). În concluzie, cea mai mare sărbătoare a creștinătății simbolizând învierea lui Iisus Hristos a fost, la origine, un obicei de sacrificare a mielului. Cine vrea să afle cum se zice „Paște“ în
O TÂLCUIRE ETIMOLOGICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340932_a_342261]
-
oile) pasc ~ în latină pascha, pascua, pastor (gr. Pascha, Paska). În concluzie, cea mai mare sărbătoare a creștinătății simbolizând învierea lui Iisus Hristos a fost, la origine, un obicei de sacrificare a mielului. Cine vrea să afle cum se zice „Paște“ în diferite limbi poate scrie Easter, Wiktionary. Paștele anglo-saxon Easter e în relație cu Eastre, numele unei zeițe sărbătorite la echinocțiul vernal, rușii spun voskresenie „înviere“, ungurii zic husvet unde hus înseamnă „carne“ deci „liber la consumul cărnii“, iar cea
O TÂLCUIRE ETIMOLOGICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340932_a_342261]
-
se găsește în alte idiomuri indiene, dar se apropie de patră „frunze“, așadar la dânșii Paștele e sărbătoarea învierii naturii când pomii înfrunzesc. Să mai adăugăm față de avest (iranic) pasu „oaie“ pasuka „animal domestic“ ce seamănă cu amharic (etiopian) Fasika „paște“ și chiar cu japonezul Seidai - Pasuha „Paște“. P.S. Pasuka in avesta insemna si animal de sacrificiu. Despre diminutive in k a se vedea Diminutive, Wikipedia. In kurda ik, in armeana ik, ak, uk, in greaca aki, in lituaniana, finice, engleza
O TÂLCUIRE ETIMOLOGICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340932_a_342261]
-
se apropie de patră „frunze“, așadar la dânșii Paștele e sărbătoarea învierii naturii când pomii înfrunzesc. Să mai adăugăm față de avest (iranic) pasu „oaie“ pasuka „animal domestic“ ce seamănă cu amharic (etiopian) Fasika „paște“ și chiar cu japonezul Seidai - Pasuha „Paște“. P.S. Pasuka in avesta insemna si animal de sacrificiu. Despre diminutive in k a se vedea Diminutive, Wikipedia. In kurda ik, in armeana ik, ak, uk, in greaca aki, in lituaniana, finice, engleza etc. Amintim ca teritoriul statului israelian de
O TÂLCUIRE ETIMOLOGICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340932_a_342261]
-
din fluier. - Ăsta-i un fluier fermecat! - își zise. Într-un târziu băiatul nu mai cântă. - Gata oițele mele dragi, luați-vă mielușeii și mergeți la păscut că acum se face seară și trebuie să mergem la staul. Voi veți paște iarba fragedă de pe zăvoi, iar eu voi continua să vă cânt. Mai trecu ceva vreme și boierul decise ca pe Ionel să-l adopte ca fiu. Era isteț, respectos și avea înclinații spre tot ceea ce era frumos, dar mai ales
FLUIERUL FERMECAT, DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340920_a_342249]
-
-a unui gând, Pe-un ram dintr-o pădure ce-ncearcă să convingă Că nu e timpul încă să moară.Până când Încep să-l părăsească pe rând, frunzele toate: Amante-nfrigurate, uitând că le-a fost drag; Ce soartă mă mai paște, mă mir de nu se poate Că deși casă-mi este pădurea...sunt pribeag... Mă mai mângâie toamna cu-alaiul ei de ploi Mireasă rătăcită prin ramurile mele, Când mai dansează luna un menuet în doi, Sau când arcușul nopții
LEMNUL ÎNVIERII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341282_a_342611]
-
mi beau cafeaua Un fel de plante care doar zîmbesc Cu unduiri ermetice de oase Ce rîd cu rîsul lor duios prostesc Dar mai întîi avem povești destule Cît să trăim în altă realitate În care hergheliile-s sătule De-atît păscut prin ierburi deșănțate În timp ce eu fumez și-mi beau cafeaua Referință Bibliografică: IN TIMP CE EU FUMEZ SI-MI BEAU CAFEAUA / Ioan Lilă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 253, Anul I, 10 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
IN TIMP CE EU FUMEZ SI-MI BEAU CAFEAUA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341322_a_342651]
-
uitat pe spătar ce-dacă-n-ai-venit? pe celălalt scaun ca-n temniță șade absența încercănată respirație a neantului luna își înmoaie buzele rubiniu pe piciorul înalt mâna de opal prelinsă-i cu jind în celălalt pahar își odihnește fața de turtă galbenă pască din potir pe limba păcătosului la sfârșitul liturghiei trupul și sângele gust dulce-amărui ca binecuvântarea plânsului ce-și dă ultima suflare în brațele răsăritului deznodat de scrisoarea tocmai găsită a mia oară Referință Bibliografică: Concert pentru două pahare și lună
CONCERT PENTRU DOUĂ PAHARE ŞI LUNĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341460_a_342789]
-
-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și peste
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342073_a_343402]