2,703 matches
-
financiar necesar. Identificarea unor surse de finanțare alternative parteneriate, linii de finanțare specifice reprezintă măsuri care pot reduce impactul negativ al acestei situații de risc. Influența factorilor sociali Factor de influență Impactul asupra activității Continuarea stării de incertitudine provocată de pandemia COVID 19 Potrivit Organizației Internaționale a Muncii*34) pandemia de COVID-19 încă are un impact major asupra tinerilor – lipsa oportunităților de a practica activități fizice sau sport este probabil să conducă la efecte negative și de lungă durată asupra situației lor
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
parteneriate, linii de finanțare specifice reprezintă măsuri care pot reduce impactul negativ al acestei situații de risc. Influența factorilor sociali Factor de influență Impactul asupra activității Continuarea stării de incertitudine provocată de pandemia COVID 19 Potrivit Organizației Internaționale a Muncii*34) pandemia de COVID-19 încă are un impact major asupra tinerilor – lipsa oportunităților de a practica activități fizice sau sport este probabil să conducă la efecte negative și de lungă durată asupra situației lor economice, a sănătății și a stării lor de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
în vederea reducerii decalajelor față de economiile statelor din Europa de Vest prin investiții strategice în infrastructură, educație, sănătate, inovare și digitalizare, ținând cont de necesitatea continuării măsurilor de stimulare a cererii, de sprijinire a reluării activităților economice afectate de pandemie și a angajărilor, precum și de protejare a veniturilor românilor, în contextul redresării activității post Covid-19, având în vedere faptul că scopul fundamental al Guvernului îl reprezintă dezvoltarea armonioasă dintre regiunile României, recuperarea decalajelor de dezvoltare între județe și creșterea
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 92 din 27 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275825]
-
insolvență care au vechime mai mare de 60 de zile se poate începe executarea silită. ... 17. Curtea observă că, ulterior sesizării Curții Constituționale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, prin Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020, au fost instituite măsuri în domeniul insolvenței [capitolul II: Măsuri sectoriale, secțiunea 8: Măsuri în domeniul insolvenței, art. 46-52]. Astfel, la art. 47 alin.
DECIZIA nr. 443 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274475]
-
care nu poartă ștampila de control și cele pe care numărul candidaților ale căror nume nu au fost tăiate depășește numărul funcțiilor pentru care se face alegerea. Articolul 132 (1) În situații excepționale, constatate de către autoritățile abilitate, precum epidemiile, pandemiile, fenomenele naturale extreme, cutremurele, actele de terorism și alte situații care fac imposibilă prezența deputaților la sediul Camerei Deputaților, ședințele Biroului permanent al Camerei Deputaților, ale Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, ședințele comisiilor de specialitate ale Camerei Deputaților, precum și ședințele
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/273497]
-
administrație. (2) Ședințele consiliului de administrație se pot desfășura fizic, online sau hibrid. Președintele consiliului de administrație hotărăște modalitatea de desfășurare a ședințelor consiliului de administrație: fizic, online sau hibrid. (3) În situații obiective, cum ar fi calamități, intemperii, epidemii, pandemii, alte situații excepționale, ședințele consiliului de administrație se desfășoară doar online, prin mijloace electronice de comunicare, în sistem de videoconferință. (4) Procedura de desfășurare online sau hibrid a ședințelor consiliului de administrație, care prevede inclusiv modalitatea de semnare a procesului-verbal
METODOLOGIE-CADRU din 4 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274348]
-
o incidență în România peste media la nivel UE-27; (1.2) au consecințe grave pe termen lung în ceea ce privește dezvoltarea copiilor, chiar dacă numărul sau procentul copiilor afectați nu sunt ridicate; (1.3) adresează în mod direct consecințe negative ale pandemiei COVID-19; (2) Alinierea la cadrul strategic internațional și național: (2.1) Strategia UE privind drepturile copilului; (2.2) Recomandarea de instituire a unei Garanții europene pentru copii; (2.3) Convenția Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului și Recomandările Comitetului ONU pentru drepturile
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
indicatorilor este parte a Planului de acțiune aferent Strategiei "Copii protejați, România sigură", care face parte integrantă din aceasta. În ciuda unei îmbunătățiri treptate, per ansamblu, a situației economice și sociale a României în anii anteriori crizei globale provocate de pandemia COVID-19, mulți copii au continuat să se confrunte cu dificultăți majore, care le afectează dezvoltarea. Există încă un decalaj substanțial față de situația copiilor din majoritatea celorlalte țări ale Uniunii Europene, în ceea ce privește bunăstarea și calitatea vieții, o
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
ceea ce a condus la acumularea unui deficit de învățare greu de recuperat în următoarea perioadă. *4) Surse care evidențiază impactul COVID asupra evoluției fenomenului violenței domestice, dintre care unele propun și măsuri: Avocatul Poporului (2021) Raport special privind impactul pandemiei de Covid-19 asupra sănătății mintale a copiilor - măsuri recomandate în vederea îmbunătățirii accesului copiilor la servicii medicale de specialitate psihiatrică și psihologică; Institutul de cercetare a Calității Vieții (2020) "Raport social al ICCV 2020. Pandemia COVID19 din perspectivă demografică", p.39
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
cercetare a Calității Vieții (2020) "Raport social al ICCV 2020. Pandemia COVID19 din perspectivă demografică", p.39; Broșura "România durabilă. Indicatori naționali pentru dezvoltare durabilă. Orizont 2020" (2021) - care prezintă indicatorii SN pentru Dezvoltare Durabilă 2030 și face referire la impactul pandemiei asupra situației femeilor și fetelor, care sunt mai la risc; ANES, 2020 (https://anes.gov.ro/plan-de-masuri-privind-prevenirea-si-combaterea-violentei-domestice-pe-fondul-masurilor-impuse-la-nivel-național-pentru-combaterea-răspândirii-covid-19/); UN Women (2021) Analiza impactului COVID-19 asupra rolurilor de gen; UNICEF (2020) ... 4. Analiza contextului și definirea problemelor 4.1. Incluziune socială și protecția copiilor vulnerabili Fiecare copil
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
nerecomandate preșcolarilor și școlarilor și a principiilor care stau la baza unei alimentații sănătoase pentru copii și adolescenți, cu standarde neactualizate pentru contextul actual*24) și în dezacord cu standardele nutriționale OMS*25). *22) (COM(2021) 137 final, p16) *23) Ca urmare a pandemiei, programul pilot a fost suspendat în a doua parte a anului școlar 2019 - 2020 și în cea mai mare parte a anului școlar 2020 - 2021, privând copiii afectați de sărăcie din zonele respective de o sursă importantă de alimentație. *24
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
Garanția pentru copii*27) și Strategia UE pentru drepturile copilului menționează explicit riscul crescut de excluziune socială și de sărăcie pentru copiii din mediul rural, zonele izolate sau cele dezavantajate economic*28), categorii care au fost printre cele mai afectate în perioada pandemiei Covid-19, în special copiii care nu au putut participa la cursuri sau care au fost lipsiți de formele de suport care erau condiționate de prezența fizică la școală, cum ar fi masă în școli sau rechizitele. Strategia națională privind incluziunea
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
întotdeauna)*29). Situația copiilor din mediul rural nu a cunoscut un progres semnificativ în ultimii ani. Accesul la servicii medicale, de asistență socială sau la educație este problematic pentru o pondere importantă a copiilor din mediul rural, situația agravată în perioada pandemiei, în special în ceea ce privește accesul la educație și la serviciile și beneficiile asociate participării școlare. Procente ridicate de copii din mediul rural au probleme de acces la infrastructura de utilități: de exemplu, 51% au baie în interior, doar
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
multe publice (33)*48). *48) MMSS, Buletin statistic în domeniul muncii și protecției sociale Doar 27 de județe au un centru de consiliere gestionat fie de către DGASPC fie de către OPA, însă capacitatea acestor centre a fost afectată puternic de pandemie. În 2019, în București se aflau 20% dintre beneficiari, care, alături de Maramureș și Iași cumulau peste 50% din totalul beneficiarilor centrelor de consiliere. Impactul pandemiei a dus la pierderea a aproape 60% dintre angajați și închiderea a peste jumătate
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
DGASPC fie de către OPA, însă capacitatea acestor centre a fost afectată puternic de pandemie. În 2019, în București se aflau 20% dintre beneficiari, care, alături de Maramureș și Iași cumulau peste 50% din totalul beneficiarilor centrelor de consiliere. Impactul pandemiei a dus la pierderea a aproape 60% dintre angajați și închiderea a peste jumătate din centrele de consiliere ale organizațiilor private acreditate, cu o reducere de 80% a numărului de beneficiari. Consiliile locale au reușit să mențină numărul de centre
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
2019, însă cu o concentrare a beneficiarilor în 5 județe, respectiv Arad, Brăila, Constanța, Dâmbovița și Dolj, care cumulau peste 2/3 din totalul beneficiarilor (4173). Centrele de recuperare pentru copiii cu dizabilități sunt disponibile într-un număr scăzut de județe, pandemia afectând inclusiv capacitatea acestor servicii. Centre de recuperare aflate în subordinea consiliilor locale funcționau în 2019 în doar 4 județe, respectiv Buzău, Constanța, Satu Mare și Teleorman, cu un număr cumulat de 152 de beneficiari, în vreme ce OPA gestionau
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
funcționau în 2019 în doar 4 județe, respectiv Buzău, Constanța, Satu Mare și Teleorman, cu un număr cumulat de 152 de beneficiari, în vreme ce OPA gestionau centre de recuperare în 14 județe, pentru 728 de beneficiari. Restricțiile cauzate de pandemie au afectat cel mai puternic acest sector în cazul OPA, cu o scădere a capacității cu 80%, în vreme ce în centrele de recuperare de la consiliile locale numărul beneficiarilor s-a redus în 2020 cu 20%. În cadrul DGASPC
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
80%, în vreme ce în centrele de recuperare de la consiliile locale numărul beneficiarilor s-a redus în 2020 cu 20%. În cadrul DGASPC-urilor, în 2019, funcționau 97 de centre de recuperare, cu 6526 de beneficiari, iar impactul restricțiilor pandemiei a fost cel mai redus pentru acest tip de serviciu, numărul beneficiarilor în 2020 fiind cu 10,5% mai mic decât în anul anterior. ... 4.1.3. Protecție specială Numărul total de copii din sistemul de protecție specială a scăzut, însă reducerea numărului
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
vizate din perspectiva prevenției nu numai de serviciile de sănătate, ci și de alte tipuri de servicii, în special de unitățile de învățământ, dar și de serviciile comunitare de asistență socială. Nu în ultimul rând, numeroase studii evidențiază faptul că pandemia de COVID-19, ca și alte pandemii sau expuneri la dezastre din trecut, a generat probleme importante de sănătate mintală dintre cele mai variate, atât la adulți cât și la copii. Aceste probleme includ semne de anxietate și depresie, tulburări de
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
de serviciile de sănătate, ci și de alte tipuri de servicii, în special de unitățile de învățământ, dar și de serviciile comunitare de asistență socială. Nu în ultimul rând, numeroase studii evidențiază faptul că pandemia de COVID-19, ca și alte pandemii sau expuneri la dezastre din trecut, a generat probleme importante de sănătate mintală dintre cele mai variate, atât la adulți cât și la copii. Aceste probleme includ semne de anxietate și depresie, tulburări de comportament, diverse forme de violență, pierderea
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
muncii*131). De asemenea, nu s-au pus în practică prevederi legale precum crearea Bibliotecii virtuale prevăzute în Legea Educației 1/2011, cu modificările și completările ulterioare care ar fi favorizat organizarea procesului de predare-învățare online în condițiile restricțiilor impuse de pandemia COVID 19. *130) PNRR, p. 1155. *131) UNICEF și ANPDCA (2021), Evaluarea comună a implementării Strategiei Naționale pentru Promovarea și Protecția Drepturilor Copilului Înțelegerea și aplicarea curriculumului centrat pe formarea și dezvoltarea de competențe rămân deficitare. Dificultățile de aplicare în
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
p. 1159. Nivelul de digitalizare al școlilor este precar, mai cu seamă în mediul rural. Pandemia COVID 19 a scos în evidență impactul digitalizării limitate asupra procesului educațional. Astfel, conform unui studiu realizat în 2020*142), pe durata primului val al pandemiei, s-au observat probleme în utilizarea de instrumente educaționale online, doar 50% dintre profesori utilizând o platformă de educație online propriu-zis, de tipul Google Classroom, Moodle, Edmondo, Kinderpedia, iar aproximativ 25% dintre profesori declarând că nu dețin suficientă experiență în
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
ar fi desktop, laptop sau tabletă, ceea ce face ca prezența elevilor la orele organizate online să fie parțială sau deloc. Diferențierea rural-urban se manifestă și în acest domeniu, utilizarea unei platforme de educație online în primul val al pandemiei fiind menționată în 62% din școlile urbane și doar 39% în școlile rurale*146). *142) Unitatea de Cercetare în Educație a Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație (2020). Învățarea la distanță. Anchetă cu privire la activitățile educaționale desfășurate în
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
Școala în stare de urgență accesul copiilor școlari din România la educație online, Studiu național, p. 50. https://cdn.edupedu.ro/wp-content/uploads/2020/05/ires accesul-elevilor-din-românia-la- educație-online studiu-național aprilie-2020.pdf *146) PNRR, p. 1159 Sistemul românesc de învățământ rămâne vulnerabil în fața dezastrelor naturale și a pandemiilor. Conform Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), în sistemul românesc de învățământ există o problemă cu siguranța infrastructurii școlare. Spre exemplu, la nivelul anului 2021, există 25.499 clădiri cu destinația învățământ, dintre care 15,8% nu dețin autorizație de securitate
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
să fie ascultată, ilustrată, promovată. *222) Comisia europeană (2015). Evaluarea legislației, politicilor și practicilor privind participarea copiilor la nivelul UE, p. 71. Decalajele privind accesul și abilitățile copiilor cu privire la utilizarea mediului online au fost adâncite ca urmare a pandemiei COVID-19. Perioada pandemiei de COVID-19 a accentuat importanța mediului online pentru educație, pentru interacțiuni sociale, precum și pentru participare. În același timp, perioada pandemiei a evidențiat lipsa accesului echitabil la tehnologii digitale și la Internet, precum și insuficienta dezvoltare a
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]