1,981 matches
-
să o vadă cu ochii lui Antonio. Dacă ar fi trebuit s-o spun cuiva, aș fi preferat să v-o spun dumneavoastră, domnule profesor, Îi spuse Împăciuitoare, privind măsuța din colțul cafenelei, ascunsă de niște tufișuri, dar cu o panoramă deosebită Înspre terasa Pincio. Dar ce să-i faci? Deja am spus altcuiva și e o poveste pe care nu merită s-o spun de două ori. De la Rosati se vedea Întreaga piață goală. Un gol de formă alungită, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Dario Îl Întreba pe preot: — Când v-ați hotărât să abandonați hainele preoțești? Ce v-a convins să faceți acest pas revoluționar? Sasha dădu la o parte o draperie din biluțe optice stil anii ’70 și aruncă o privire asupra panoramei care se vedea de la fereastră, dar nu zări nimic, căci În fața blocului, dincolo de parcare, se Întindea un teren deșert neluminat, cufundat În Întuneric. Atunci, sperând ca Emma să se Întoarcă Înainte de apariția Valentinei, Începu să privească posterele de pe pereții bucătăriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
stă cu capul în jos, foșnind ca uitat de pedeapsa timpului. Și-a pierdut demult ultima fărâmă de atenție căpătată vreodată de la ochii strămoșilor săi de sus pe care îi vedea doar noaptea pe cerul înstelat, când fiind prezent în fața panoramei deschise pe bolta cerească recunoștea una dintre cele mai proaspete dâre de pulbere lăsate și aceasta acum milioane de ani; își recunoștea drumul și auzea încă urletele ca pe niște mângâieri aduse rațiunii unei entități primordiale ce își simte chemarea
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
spusese, la care eu i-am zis că da, așa voi face, am să țin minte, iar bunicul a încuviințat, a luat și-a doua sticlă și-a început să bea din ea pe-ndelete, înghițitură după înghițitură, privind, în continuare, panorama. Între timp vântul se-ntețise, mi s-a făcut frig de-a binelea, știam că acuși o să încep să dârdâi, dar mai știam și că n-o s-o luăm din loc până ce bunicul nu isprăvește și a doua sticlă, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
din Midwest. N‑ar fi potrivit să‑l Înfățișez ca pe un sanctuar: Abe nu era nicidecum un fugitiv. Și nici un solitar. De fapt, se afla În relații de bună vecinătate cu Împrejurimile lui americane. Ferestrele apartamentului Îi ofereau o panoramă uriașă a orașului. În anii lui mai târzii, arareori avea nevoie să apeleze la mijloacele publice de transport, dar se descurca foarte ușor, vorbea limbajul orașului. Tineri de culoare Îl opreau pe stradă ca să‑l Întrebe de costumele, de pardesiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
dusese sus să scrie, să creeze. Kraft, maestrul spion rus, citea un număr al revistei Life care avea pe copertă un portret al lui Werner von Braun. Kraft avea revista deschisă exact în mijloc, la o poză pe două pagini, panorama unei mlaștini din epoca reptilelor. Un radio mic mergea. S-a anunțat un cântec. Titlul cântecului mi s-a fixat în minte. Faptul că-mi amintesc titlul nu este un miracol de memorie. Titlul se potrivea momentului - de fapt oricărui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
când i se spuse că Tabitha nu o va mai juca pe Hermia. Tabitha își dădea și ea aere; se potriviseră perfect ca stil. Cam după o oră am ieșit și m-am ghemuit pe bancă, desenând schițe pentru mobile. Panorama mișcătoare de pe fundalul decorului pentru Virginia Woolf era năpădită de un strat gros de iederă artificială, luminat slab, pentru a reprezenta peretele grădinii văzut prin fereastra din spate. Când mi-a arătat locurile, Bez îmi spusese cât de mult costase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
credeam c-a fost un jaf, zise ea, cerând confirmarea acestei credințe. — S-ar putea să fi fost, spuse el, dar mă-ndoiesc. Când spuse asta, ea Își luă ochii de la el și se uită În gol pe geam, dar panorama Veneției fusese Înghițită de noapte și tot ce văzu acolo fu propria-i reflexie. Nu știu nimic despre asta, zise ea cu o voce insistentă. Lui Brunetti i se păru că suna ca și când ea ar fi crezut că putea face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
șterse de praf cu mâna. Ducând-o Înapoi la masa de lucru, puse ziarele În ea, apoi adăugă câteva dosare pe care mai trebuia să le citească. Din sertarul din față scoase un exemplar vechi de două săptămâni al revistei Panorama și-l aruncă Înăuntru. Drumul Îi era cunoscut, de-a lungul traseului spre Milano, printr-un mozaic de lanuri de porumb arse și dureros Înnegrite de seceta verii. Se așeză În partea dreaptă a trenului pentru a evita soarele pieziș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
spate, În timp ce se Îndepărtează. — Îl vom aduce pe făptaș În fața legii, zise Patta. — Cu siguranță o vom face, domnule, spuse Brunetti, dornic mai mult să zeflemească pluralul folosit de superiorul lui. Se duse Înapoi la biroul său, frunzări numărul din Panorama pe care-l avusese În servietă și-i oferi lui Bocchese cam jumătate de oră să verifice amprentele. Când expiră timpul, coborî la laborator, de data asta găsindu-l pe Bocchese că ține lama unui cuțit de tăiat pâinea lipită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Paulina îl opri cu un gest blând, de infirmieră, ca să-i pună puțină sare, cernută printre degete. - Vreau și piper, ceru moș Costache. - Piper nu e bine, suflete, zise Paulina, îți face rău! Marina, oprită în ușă, privea ca la panoramă, dar bătrânul era încîntat. Paulina nu se așeză la masă decât după ce moș Costache isprăvi de mâncat, apoi ciuguli și ea pe apucate, aruncând ochi atenți asupra protejatului ei. Cu maniere blânde, adulatoare, femeia încercă în chip evident să-și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
după zile, unii muriseră, el văzuse nunți și petreceri, copiii mahalagiilor crescuseră sub ochii săi bătrâni, își aducea aminte de un foc ce mistuise casele, de niște întîmplări de care mai râdea și acum, că așa e viața, ca o panoramă... 11 Nuntă Stere nu mai scăpase de gura muierii: nu și nu, că să-l însoare. Aglaia îl știa de când sosise la groapă cu omul de măsura loturile. În vremea aia, Cuțarida era aproape deșartă, o adunătură de case spre
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
curând ajunse la stâncile din mare. Ea merse-ncetinel de-a lungul lor, răzămîndu-și mînile de păreții de piatră, ajunse la o peșteră din care curgea sfâșiat și strălucind un izvor, intră mergând de-a lungul pârâului și de odată o panoramă cerească se deschise ochilor ei... "D-zeule! ce rai! " gândi ea - "voi sta aici puțin". Ea merse-nainte prin iarba care, caldă și mirositoare, îi gâdila corpul, s-aruncă în lacul limpede ca lacrima, a cărui apă o făcea mai să
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
în curând ajunse la stâncile din mare. Ea merse-ncetinel de-a lungul lor răzimîndu-și mînile de păreții de piatră, ajunse la o peșteră din care curgea sfâșiat și strălucind un izvor, intră mergând de - a lungul râului și deodată o panoramă cerească se deschise ochilor ei... "D-zeule, ce rai! gândi, voi sta aici până sara"... Ea merse-nainte prin iarba care-i gâdila, mirositoare și caldă corpul ei, s-aruncă în lacul limpede ca lacrima, a cărui apă caldă o făcea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
în curând ajunse la stâncile din mare. Ea merse-ncetinel de-a lungul lor, răzămîndu-și mînile de păreții de piatra, ajunse la o peșteră din care curgea sfâșiat și strălucind un izvor, intră mergând de-a lungul pârâului și deodată o panoramă cerească se deschise ochilor ei... D-zeule! ce rai! gândi ea. Ea merse-nainte prin iarbă, care, mirositoare, îi gâdila corpul, s-aruncă în lacul limpede ca lacrima, a cărui apă o făcea mai să adoarmă, fugea apoi prin dumbrava de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
în curând ajunse la stâncile din mare. Ea merse-ncetinel de-a lungul lor, răzămîndu-și mînile de păreții de piatră, ajunse la o peșteră din care curgea sfâșiat și strălucind un izvor, intră mergând de-a lungul părîului și deodată, o panoramă cerească se deschise ochilor ei... D-zeule! ce rai! gândi ea - voi sta aici puțin. Ea merse-nainte prin iarbă, care, caldă și mirositoare, îi gâdila corpul, s-arunca, în lacul limpede ca lacrima, a cărui apă o făcea mai să
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fizicienilor puterii. Fundalul este dat de aceeași măreție a Franței. Cu toate acestea, accentul se deplasează de la colectivitate la individ. "Societatea noastră, scrie d'Estaing, se întemeiază pe avîntul individual"328. În consecință, se schimbă și substanța discursului. În locul vastelor panorame istorice, al incantației magice a imaginilor, în locul evocării credințelor milenare apar acum lecțiile terne, dar eficiente ale științei, demonstrațiile economice seci, analizele sociologice reci și uscate. În locul nesigurei logici a emoțiilor este preferată logica statisticilor, cea mai fermă dintre toate
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
doctrina islamică, administrația publică, infracțiunile economice, instituția probațiunii, excesul de putere în administrație, delegarea legislativă, legislația penală, instituția ombudsman-ului, dreptul comparat și sociologia juridică comparativă; dreptul comparat și integrarea europeană, în domeniul dreptului 13. O mențiune specială merită lucrările "Panorama marilor sisteme contemporane de drept" (1994) și "Drept privat comparat. Teoria generală a comparației drepturilor. Geografie juridică" (1997), ambele aparținând cunoscutului comparatist al dreptului Victor Dan Zlătescu. Astfel, cum a subliniat Directorul științific al Institutului de cercetări juridice, prof. univ.
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Uniunii Europene, au fost cheltuiți: • 213 miliarde de euro prin fondurile structurale în cadrul UE-15; • 22 de miliarde de euro, ajutor de preaderare; • 22 de miliarde de euro, pentru noile state membre<footnote http://ec.europa.eu/regional policy/sources/docgen er/panorama/pdf/mag26/mag26 ro.pdf footnote>. Ca urmare a acestui efort financiar, la sfârșitul acestei perioade se constată o scădere apreciabilă a diferențelor între regiuni și între statele membre, o creștere a schimburilor comerciale, încurajarea cooperării europene, a parteneriatelor și a
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
fi decât „o melodie”1. Nimeni nu își poate face adevărata educația teologică fiind rupt de tradiția pneumatică, liturgică și doxologică a Bisericii care ne in-formează ochiul minții în exercițiul martiric al confesiunii lui Hristos. Văduvit de lărgimea unei asemenea panorame, militantul de serviciu se împovărează, pe sine și pe alții, cu toate armele duhurilor răutății, burdușindu-și ranița cu rechizitorii, antrenându-și camarazii prin teste grilă, oferindu-și maniacal certitudini printr-un debit excesiv de răspunsuri la orice întrebări. Dimpotrivă, depășind
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de revoluțiile epistemologice ale secolului al XVII-lea. Erudiții vorbesc despre mutațiile de paradigmă din domeniul științelor formale (logico-matematice) și, respectiv, despre evoluția dramatică a științelor experimentale (fizica, în primul rând, dar și biologia, genetica etc.). Pentru a marca în panorama științelor exacte remarcabila „congruență stilistică” a acestor demersuri separate, vom etala interjecțiile cognitive proprii „geniului modernității târzii” (H.-R. Patapievici). Scena matematicii a găzduit între a doua jumătate a secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX evenimente
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
acolo unde începi să ai curajul de a te recunoaște înfrânt. Faptul de-a admite - împreună cu Părinții Capadocieni - condiționarea oricărui proiect gnoseologic poate avea un binefăcător efect tonic. Din agonia epistemologiilor recente reiese figura intelectuală a incertitudinii. Într-o generoasă panoramă a revelațiilor filozofice oferite de modernitatea târzie, Pr. Nicolae Steinhardt jubila în marginea acestei evidențe: „axiomele nu se pot demonstra, simultaneitate nu există, demonul lui Maxwell e o fantezie, principiul al doilea al termodinamicii e ineluctabil, energia se degradează, relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
identificare, masca lamentației elegiace. De la autorul Plumbului, Voronca moștenește cadrul orașului de provincie - „orașul Întunecat”, „deznădăjduit”, „de Întuneric”, „mîhnit”, „orașul cu balcoane și disperări”, cu „tristețea zidurilor de internat”, „orașul cu viziuni stinse, cu sfîșieri”, „orașul ca un cimitir”, „tristețea panoramelor de pe cheiul mohorît și apăsător”, parcurile unde „bănci și lumini În toamnă putrezesc” cu „pomi singuratici și triști”, În „desfrunziri”, și „despletiri” tînguitoare. CÎte o strofă sintetizează expresiv această atmosferă dezagregantă, generatoare de melancolice rememorări: E pustiu șie frig În
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
dincolo de neliniști și spaime, sub semnul „luminii perpetue”: Pe malurile surpate stăteau frumos păturile albiturile timpului, Lumina perpetuă, Un vînt roz ca o scoică șlefuită de aurore Îmi spală sîngele cald Lumină clară. (Întîia apariție) Poemul Întreg Își desfășoară vastele panorame În acest regim vizionar, de la „frontierele somnului”. Sentimentul Înstrăinării rămîne doar o amintire dureroasă („Am fost pretutindeni omul Străin, / Care ascultă, fără să ia parte, tocmelile, căderile la Învoială”), fiind larg compensat acum de starea de beatitudine a omului eliberat
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
imaginea „orașului Întunecat”, cu străzi, piețe și cheiuri pustii, cu parcuri În putrezire autumnală, cu „odăi stinse” etc.; spațiu ce se lăsa descoperit, În atmosfera-i mohorîtă și apăsătoare, prin parcurgerea unor itinerarii mereu reluate („preumblări”, „plimbări bolnave”, „rătăciri”), cu „panorame”, „cheiuri stinse”, „parcuri vechi” ș.a., orientate, În ultimă instanță, spre un orizont al evaziunii eliberatoare. Or, În ciuda Însemnatelor deosebiri de „stil”, ceva din aceste inițiale tipare va rămîne productiv În coagularea imaginarului poetic al avangardistului. Poetul „integralist” sau cel tentat
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]