45,675 matches
-
altă piesă. Pe cine vezi când te întorci spre mine? O pălărie verde O pălărie verde Cu flori de catifea Zbura luată de vânt, Mănușile brodate Trecură printre trestii Se oglindi în lac. Dar ochii melancolici Și zâmbetul absent Veneau parcă spre mine, Sub crengile pictate, Să-și dibuie prezentul. - Cine ești tu? rosti Adolescentă, gura Când mâinile se-opriră Pe chipul meu de azi. - Bunico, sunt copilul Pe care n-ai rămas Să-l vezi îmbătrânind... Ce palid pasul ei
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12488_a_13813]
-
pură" de șmecheră, de veselă" și luîndu-ne unul altuia, uimiți, ca pe niște cupe pline cu un lichid nespus de prețios" o dulcoare!" purtîndu-ne, cu grijă, în mîini" ducîndu-ne precauți fețele cu obrajii împalidați de plăcere, punîndu-le alături, potrivindu-le, parcă disperați de nerăbdare, buze despicate peste buze" cu dinții scînteind feroce, feeric" în jocuri de artificii prea repezi, de curcubeie clănțănind cristalin-reptilin, duios-crocodilic" haț-haț!" și-acum uite-așa: io pup barbia ta, tu pupi nasul meu!" io pup nasul tău
Băi, să nu mori, că te omor! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12697_a_14022]
-
Ștefan Cazimir Cînd privesc studenții care isprăviră anul patru, Parcă văd ieșind la rampă toți actorii unui teatru Și mă îmbulzesc deodată dulci și mîndre amintiri, Căci zăresc, fiind deschise a trecutului ferestre, Anii ce se perindară și defunctele semestre, Săptămîni și zile scurse într-aceste vechi zidiri. Cu aceste
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
cotrobăi în debara, își luă cleștele și o șurubelniță mare și curăță rama de bucățile de sticlă rămase. Apoi măsură și notă cifrele pe o bucată de hârtie, întrucât "caietul de serviciu", caietul unde obișnuia să însemne diferitele probleme casnice, parcă-l înghițise pământul. înainte de a pleca să cumpere un geam nou, mai mătură pe jos și adună cioburile de lângă fereastră. Pentru nevastă-sa nu cheltui nici nici măcar o privire. - Vezi să nu faci iar curent, când te întorci, o mai
Geamgiul by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/12496_a_13821]
-
ai măcar trei mâini pentru toate câte le ai de făcut în același timp. Oskar Popescu este un om îndemânatec, ceea ce nu l-a scutit de două ori să-i pice lucrul din mână. "De ce nu scoți fereastra din țâțâni?" parcă o auzi pe nevastă-sa, însă el se încăpățână să prindă ochiul pe perete, fiindcă lemnul era destul de vechi și balamalele mai mult ca sigur că erau ruginite, iar, în asemenea cazuri, ai toate șansele să cazi din lac în
Geamgiul by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/12496_a_13821]
-
mai pur decât cel inocent doi morți cu barbă și cel de-al treilea doi morți cu barbă prietenii unul în față celălalt în spatele meu nu mă simt nici mai sigur nici mai apăsat între ei doar pe capul meu parcă ar călca ușor de tot pasul lui Virgil către Laurențiu o dată pe lună când au permisie și în clipa următoare acestor cuvinte a sunat telefonul mi-a sps Mihai Ursachi a murit astă noapte cam multe tălpi or să-mi
Poezie by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/12621_a_13946]
-
Pe care Ioana Bradea nu o fardează dar nici nu o disprețuește. Ea nu folosește eufemisme, e adesea frustă, cu expresii greu de suportat, mai ales excesul de înjurături (știm că așa se vorbește azi, auzim oripilați pe stradă, dar parcă, în economia cărții, paginile împănate cu grosolănii sînt prea de tot; cititorul nu e prost, nu trebuie să-i vîri pe gît la două fraze cîte o porcărie, a înțeles). Dacă treci de șocul inițial, te captează autenticitatea semnificativă, intri
Un debut excepțional Ioana Brodea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Imaginative/12647_a_13972]
-
soi de veselie permanentă. Rîzi, îi faci și pe ceilalți să rîdă, să se "distreze", să uite, cumva, de nenorocirile lor intime, de prăbușirea cotidiană într-un dezastru banal, prăfos, interminabil" Și deodată, iarăși numai tu cu strania ta frică" parcă terminînd de interpretat un rol" cu gura uscată" pierdut pentru totdeauna" "O, pierdut!"" ce frumos sună cuvintele astea în Thomas Wolfe" și ce disperat" Apoi, ca o salvare, reamintindu-mi, reconstituind cele mai mici gesturi, cele mai imprecise priviri, cele
Să poți scrie! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12754_a_14079]
-
în urma acestei revelații a morții, a răului, a neantului, unei cunoașteri vinovate, unei fisuri în armonia și echilibrul lumii. Copilul, fascinat de spectacolul acesta al vieții care trece în moarte, trăiește și retrăiește groaza păsării, este traumatizat de această zbatere parcă fără sfârșit, "în care / Trupul mai aleargă după cap". Existența pare, în acest moment al cunoașterii, în întregimea ei amputată, dezintegrată, dizarmonică. Gestul copilului este, nu întâmplător, acela de a reface legătura dintre elemente, de a suplini golurile din ființă
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
Emil Brumaru Tocmai se lansase "Cartea roz a comunismului" în sala aia din Copou, în amfiteatru" ăla cam mic, da" simpatic, da, sală numită de Danilov "Diotima", mai nainte "Veronica Micle"... că eu m-am și gîndit: uite, domn"e, parcă îmi era mai la îndemînă cu Veronica, damă bună ea, cam enervantă, da buuuună, beton tipa, se culcase și cu Eminescu, și cu Caragiale, și cu... mă rog, nu-și uscase vița-n cîrpe, nu se jenase... îi plăcea un
Poveste de primăvară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12717_a_14042]
-
și Antonesei, cam sfios, că era în campanie electorală și se da de sobru... după ce a marcat punctul și Călinescu, dezinvolt, pufnind a rîde cînd se burica Decuble... deci... pe mine mă irită chestia asta cu deci... una, două: deci!... parcă am fi monosilabici... monogami!... păi, pe bune, nu sîntem monogami, că-i plicti!... și bineînțeles că eu mă benoclam cu Corlățeanca... venise și Corlățeanca, atotoprezenta!... de la "Ziarul de Iași", din trupa aia teribilă a lu" Chiscop... mai lipsea șefa, Chiscoapa
Poveste de primăvară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12717_a_14042]
-
bea pătimaș, îndelung, ca și cum s-ar fi deshidratat în deșert, după un marș chinuitor prin căldura infernală a nisipurilor pustiului Gobi!... și eu să constat amabil, superior, băi, tu ești cam nebună!... m-ai speriat, ce naiba ai tuns-o așa?... parcă te alergau ștrumpfii ăia ai tăi albaștri, din benzile desenate...nu mă enerva... stai locului și ascultă...că io am experiențe vaste, nu ca tine, o caraghioasă cu ochii verzi, rotitori, cît roata morii...de se-nvîrtesc: țac-țac-țac!... hm!... Bine, zice
Afară să se topească întunericul... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12673_a_13998]
-
Monica Pillat Când am intrat în demisolul Palatului Mogoșoaia, la începutul lunii septembrie, însoțită de pictorul George Țipoia, m-a impresionat atmosfera de tainică singurătate a spațiului alb, amplificat de nișe și coridoare curbate, urmând parcă o spirală lăuntrică. Coloanele subțiri, bolțile arcuite ale arhitecturii brâncovenești chemau la reculegere și atunci pictorul a început să-mi arate expoziția pe care a deschis-o acolo, cu tablouri din creația tatălui său, Alexandru Țipoia, alături de propriile lucrări. Călăuzită
Viața tablourilor by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12427_a_13752]
-
Stele, trei Crucificări, două Sarcofage, Clepsidră, Somnul, Fisură, Aripi, Săgeată și un panou cu Nouă simboluri. Ceea ce m-a impresionat, de la prima privire, a fost tristețea de pe chipul bunicii, surprinsă de Alexandru Țipoia - o istovire amară, la asfințitul unei vieți, parcă simbolic exprimând deznădejdea României sub comunism; în replică, portretul artistului făcut de George Țipoia, pe același perete, prelungea încordarea încrâncenată a pictorului marginalizat, dar sigur pe teribilul său talent. Peisajele tatălui surprind parcă aceeași apăsătoare izolare: o stradă goală ducând
Viața tablourilor by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12427_a_13752]
-
o istovire amară, la asfințitul unei vieți, parcă simbolic exprimând deznădejdea României sub comunism; în replică, portretul artistului făcut de George Țipoia, pe același perete, prelungea încordarea încrâncenată a pictorului marginalizat, dar sigur pe teribilul său talent. Peisajele tatălui surprind parcă aceeași apăsătoare izolare: o stradă goală ducând către biserică, o bancă părăsită într-un colț de grădină, siluete separate sau laolaltă, străine unele altora, într-o piață, un muzeu etrusc înfățișând statui sau oameni, la fel de absenți... Tablourile lui George Țipoia
Viața tablourilor by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12427_a_13752]
-
e poate regăsirea voastră; și-un val din marea ce se zbuciumă în voi. Fărâmă de lumină dacă sunt, nu eu spre a-nțelege. Cum crezi Să se vadă oglinda în tine și să se înfioare de goliciunea ei... însoțitorul Parcă aș ieși, personaj indecent, dintr-un tablou, în timp ce pictorul, martor și el, își frânge mâinile. Dar, somnambul, acesta mă urmează - un fel de capriciu molipsitor. Ne luăm la braț și pornim spre o țintă necunoscută. Poem Dragostea ta " curcubeu aruncat
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/12755_a_14080]
-
înhumare"... Ca să vadă, ce? Văduva și soacra "în veci nemângâiate...". Și apoi, "cunoștințele", destul de multe, care mai de care mai îndoliate și mai frumos machiate. Ca aia, cum o chema?, care a urmat pe listă imediat după divorțul lor. Anita, parcă. O văzuse cu el pe bulevard, așteptau să intre la un film. Cu vreo cinșpe ani mai tânără ca el. Știa, din auzite, că o ținuse așa, de concubină, vreo doi ani, apoi trecuse la alta, încă și mai tânără
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
ultimele bărci. - Tot acolo lucrezi? - făcu ea. - Tot acolo. Mergeau pe marginea lacului, încet, mână în mână. Ea aștepta. Seara era sfârșite. - Nu cumva te-ai căsătorit între timp? - îl întrebă. - Nu, n-am făcut-o - și râse. Dar tu? Parcă erai măritată - începu el, amuzat. - N-am fost măritată niciodată. își desprinse mâna din mâna lui și-și aruncă părul pe spate. Au mers o vreme, așa, în tăcere. Era nehotărât. Când au ajuns în dreptul debarcaderului ea s-a oprit
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
rochiță cu care am fost într-o duminică la meci. - Eu, la meci!? - Nu, nu cu tine. - Nu cu mine? Ba da! Acum îmi amintesc. Juca Rapidul. Și... și aveai o poșetă albă care se deschidea mereu. - O poșetă albă?! Parcă... Și tu spuneai c-o să-mi pierd banii. Da' de fapt, știai că n-am decât rujul, pudra și-o batistă. Dădu paharul pe gât, înveselit. Ea continua să vorbească, cu ochii pe jumătate închiși, cu fața îmbujorată. Friptura era
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
-l cheme Sergiu, dar tu vroiai, neapărat, Eugen. Și spuneai c-o să-l faci fotbalist. - Fotbalist...!? Ziceam și eu așa. - Ba erai foarte convins. Și la plecare m-ai mângâiat tot drumul ca să mă-mpaci. îți amintești cum mă mângâiai? - Parcă. Și tu râdeai, nu? - Râdeam? Nu cred... Nu era frumoasă, dar ținea buzele întredeschise și avea sânii proeminenți, rezemați de masă. - Dacă tu ai fi vrut să păstrăm copilul... Se făcuse târziu. Era douăsprezece și ceva. El se uită la
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
poate să fii român. Perspectiva imagologică a Ruxandrei Cesereanu ar putea fi situată, cred, în linia eseisticii antipatriotarde a lui Cioran (cel din Schimbarea la față a României), a lui Ionesco (mă gândesc în special la o declarație ionesciană, autopedepsitoare parcă, din perioada sa românească: "Dacă eram francez, eram poate genial"), ori I. D. Sîrbu ("am seri când mi-e rușine că sunt român, îmi vine să-mi dau demisia din etnie", scria acesta, în ale sale Scrisori către bunul Dumnezeu), și
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
bani pentru pâine și pentru țigări, să fie supus unor infinite tărăgănări din partea editurilor (scrisese monografiile Luchian, Tonitza, I. Jalea) și hărțuielilor cenzurii, să fie acuzat de interpretări idealiste și de cosmopolitism. Situația lui dramatică în perioadele de conformism seamănă parcă a autoflagelare. Paginile de jurnal se transformă nu o dată, spuneam, în note de călătorie, unde sistematicele vizite în marile muzee ar putea să-l intereseze cu precădere pe un actual istoric de artă. Foarte generos față de tinerii plasticieni pe care
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
Figurează Șerban Cioculescu și e de mirare că nu și E. Lovinescu, Tudor Vianu, Pompiliu Constantinescu ș.a. Nu vreau să subapreciez munca editorilor, care au meritul incontestabil de a fi recuperat o mare parte a jurnalului lui Petru Comarnescu, dar parcă era nevoie de mai mult profesionalism. Din păcate, nu avem totdeauna siguranța textului autentic, fiind ciuruit de atâtea feluri de paranteze insuficient explicate și de unele ș...ț nici măcar amintite în nota asupra ediției. Să sperăm într-o viitoare ediție
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
i-aș spune-ncet: "Dămi mâna..." și poate că mi-ai da-o/ Cu sufletu-n ruină ca-n vechi foiletoane/ în care-n moi fotolii leșină dulci cocoane/ Vărsând pe sâni ceșcuța de lapte cu cacao"). Finalul poeziei marchează parcă o precipitare a acestei imagini de decor domestic static, gesturile devin mai directe, iar ultimul vers readuce imaginea unei exteriorități pluvioase, ce predispune la reverie și la lentoare a mișcărilor: "Ți-aș da deoparte părul cu gura de pe gât./ Cu
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
liric irezistibil reiese, însă, din asocierea sugestivă a elementelor de robustă materialitate și a unor epitete din altă sferă lexicală, epitete care indică suavitatea, irealitatea, de-materializarea. E, în aceste versuri, un adevărat spectacol carnavalesc al simțurilor dilatate ce sunt, parcă, incapabile să cuprindă, să-și anexeze o asemenea plenitudine vitalistă inaugurată de o memorie lirică ce caută să restaureze timpul paradisiac al copilăriei. Elementele gastronomice, obiectele, suprafețele și liniile sunt parcă erotizate; un flux insinuant de voluptate plutește printre obiecte
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]