8,643 matches
-
poluării ISCIR-SP Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat ISD Investiții Străine Directe l.e. locuitori echivalenți LCP Limitarea emisiilor anumitor poluanți în atmosferă de la instalații mari de ardere LPIS Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole MAAP Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor MAE Ministerul Afacerilor Externe MAI Ministerul Administrației și Internelor MApN Ministerul Apărării Naționale MCTI Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației MEC Ministerul Economiei și Comerțului MedC Ministerul Educației și Cercetării MFP Ministerul Finanțelor Publice
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
și teritorial, cu personal corespunzător, tehnică de calcul, birotică, spații de funcționare. În anul 2006, Agenția de Plăți și Intervenție urma să devină complet funcțională. Se prevedea ca Sistemul Integrat de Administrare și Control, cu cele două componente privind evidența parcelelor agricole și identificarea și înregistrarea animalelor, să se organizeze în perioada 2004 - 2006 și să deservească Agenția de Plăți și Intervenție. Sistemul statistic românesc urma să fie complet armonizat cu Sistemul statistic european, până în anul 2005. Rețeaua de informare contabilă
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie (ONCGC); * consolidarea capacității administrative a Serviciului IACS din cadrul MAAP, pentru elaborare de metodologii, proceduri și reglementări legislative, prin dotarea cu resursele umane și echipamentele necesare; * proiectul pilot privind realizarea LPIS (Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole) la nivelul unei comune, pentru definirea cadrului metodologic și a planificării detaliate; * Convenția de twining cu Germania și Franța, privind implementarea IACS, a fost transmisă Comisiei Europene spre avizare. Comitetul Național pentru Implementarea Rețelei de Informare Contabilă Agricolă (RICA
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
consumului de energie fosilă, a menținerii sau sporirii fertilității naturale a solurilor, a îmbunătățirii mediului de viață al omului și protecției mediului ambiant în ansamblul său. Sistemul ecologic de cultură a plantelor de câmp recomandă amplasarea culturilor în asolament pe parcele convertite la agricultura ecologică, după cele mai bune premergătoare, unele care îmbunătățesc și fertilitatea solului (cum sunt plantele leguminoase și îngrășămintele verziă; utilizarea numai a îngrășămintelor admise în agricultura ecologică și excluderea tuturor pesticidelor care poluează producția și mediul. Soluțiile
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
principalii beneficiari ai creșterii prețurilor sunt speculatorii imobiliari, care vor cumpăra terenurile de la proprietarii inițiali, înainte de lansarea proiectelor de dezvoltare. Acest tip de problemă poate fi depășit fie prin achiziționarea de către stat la prețul pieței, fie prin închirierea terenurilor sau parcelelor către dezvoltatori. Dacă intrăm mai în detaliu, putem vorbi Și de o a patra categorie: investitorii externi în turism. Din punctul de vedere al acestora, beneficiile sunt strict financiare, bazate pe încasările unităților pe care le-au creat în regiunile-gazdă
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
restituită era de 1,5 ha; * Cei ce dețineau teren în IAS-uri primeau nu pământ, ci dividende de la fermele ce au preluat proprietatea IAS-urilor; * Deși regula era ca proprietarii să primească pământ pe vechile amplasamente adică exact acele parcele pe care le aveau înainte de colectivizare dacă acest lucru nu era posibil, ei primeau parcele echivalente în altă parte. Datorită faptului că legea a urmărit recrearea proprietății așa cum era ea înainte de colectivizare, aplicarea ei a creat dificultăți majore. O primă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pământ, ci dividende de la fermele ce au preluat proprietatea IAS-urilor; * Deși regula era ca proprietarii să primească pământ pe vechile amplasamente adică exact acele parcele pe care le aveau înainte de colectivizare dacă acest lucru nu era posibil, ei primeau parcele echivalente în altă parte. Datorită faptului că legea a urmărit recrearea proprietății așa cum era ea înainte de colectivizare, aplicarea ei a creat dificultăți majore. O primă dificultate a constat în faptul că 30% din terenul agricol al României aparținea IAS, nu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
că restituirea pământului după Legea 18 "a creat o creștere a tensiunii în ariile rurale aproape la fel de distructivă ca cea produsă de colectivizare" (Verdery, 1994). Aceeași autoare vorbește extrem de sugestiv despre elasticitatea pământului termen prin care se referă la calitatea parcelelor de a dispărea, a se îngusta sau lărgi (datorită schimbărilor de relief), de a se muta. În momentul colectivizării, confiscarea pământurilor a fost însoțită de ștergerea semnelor ce marcau granițele parcelelor, astfel încât a devenit extrem de dificilă reconstituirea acestora după 1989
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
elasticitatea pământului termen prin care se referă la calitatea parcelelor de a dispărea, a se îngusta sau lărgi (datorită schimbărilor de relief), de a se muta. În momentul colectivizării, confiscarea pământurilor a fost însoțită de ștergerea semnelor ce marcau granițele parcelelor, astfel încât a devenit extrem de dificilă reconstituirea acestora după 1989. În plus, datorită modului inconstant și neadecvat de aplicare a Legii 18 în teren, a caracterului ei ambiguu, noii proprietari au întâlnit obstacole serioase în exercitarea drepturilor și obligațiilor conferite de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
reforma funciară și prevalența agriculturii de subzistență (von Braun, Lohlein, 2003: 56). Cazul României este grăitor în acest sens: prin Legea 18, România s-a întors la agricultura de subzistență, caracteristică societăților tradiționale, datorită, în primul rând, dimensiunii mici a parcelei agricole retrocedate. În 1997, suprafața medie a terenului agricol în proprietate era de aproximativ 3 ha în nordul, nord-vestul și centrul României și mai mică de 1,5 ha în restul țării (Recensământul agricol din 2000 arată că 30,% din
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
au arătat că riscul sărăciei descrește cu volumul terenului agricol în proprietate și că pragul de la care sărăcia se reduce semnificativ este de 2 ha (Chircă, Tesliuc, 1999). Chiar și în cadrul unei singure proprietăți, pământul este divizat în mai multe parcele: astfel, o cercetare realizată în 1994 pe un eșantion reprezentativ de 1004 persoane din mediul rural, a arătat că din totalul subiecților intervievați, 41,8% au pământul distribuit în trei parcele și 24,08% în 5 parcele. De asemenea, infrastructura
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
unei singure proprietăți, pământul este divizat în mai multe parcele: astfel, o cercetare realizată în 1994 pe un eșantion reprezentativ de 1004 persoane din mediul rural, a arătat că din totalul subiecților intervievați, 41,8% au pământul distribuit în trei parcele și 24,08% în 5 parcele. De asemenea, infrastructura și dotările sunt foarte reduse: 95,2% nu au tractor, 98,17% nu au semănătoare mecanică, 99,4% nu au combină, 98,9% nu au cultivatori (Sârbu, Florian, 1995). Alt sondaj
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în mai multe parcele: astfel, o cercetare realizată în 1994 pe un eșantion reprezentativ de 1004 persoane din mediul rural, a arătat că din totalul subiecților intervievați, 41,8% au pământul distribuit în trei parcele și 24,08% în 5 parcele. De asemenea, infrastructura și dotările sunt foarte reduse: 95,2% nu au tractor, 98,17% nu au semănătoare mecanică, 99,4% nu au combină, 98,9% nu au cultivatori (Sârbu, Florian, 1995). Alt sondaj realizat în mediul rural (Agricultura privată
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
rude: 4% Pământ dat în folosință la copii, rude: 8% Sursa: prelucrare după Eurobarometrul Rural 2003 și 2007. Tabelul 6.9 prezintă mărimea terenului aflat în proprietate între 1998 și 2007. Se poate observa că marea majoritate a respondenților au parcele mici de teren, de 0-2 ha, procentul acestora scăzând doar puțin până în 2004 și ceva mai mult până în 2007. Se poate observa că nu se produce o redistribuire a tipurilor de parcele, în sensul scăderii numărului parcelelor mici și a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
poate observa că marea majoritate a respondenților au parcele mici de teren, de 0-2 ha, procentul acestora scăzând doar puțin până în 2004 și ceva mai mult până în 2007. Se poate observa că nu se produce o redistribuire a tipurilor de parcele, în sensul scăderii numărului parcelelor mici și a creșterii procentelui celor ce dețin parcele mari, așa cum ar fi fost normal pentru practicarea unei agriculturi eficiente. Interesant este faptul că nici după 2000 (după legea care redistribuie proprietatea funciară în limitele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a respondenților au parcele mici de teren, de 0-2 ha, procentul acestora scăzând doar puțin până în 2004 și ceva mai mult până în 2007. Se poate observa că nu se produce o redistribuire a tipurilor de parcele, în sensul scăderii numărului parcelelor mici și a creșterii procentelui celor ce dețin parcele mari, așa cum ar fi fost normal pentru practicarea unei agriculturi eficiente. Interesant este faptul că nici după 2000 (după legea care redistribuie proprietatea funciară în limitele a 50 ha), nu crește
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ha, procentul acestora scăzând doar puțin până în 2004 și ceva mai mult până în 2007. Se poate observa că nu se produce o redistribuire a tipurilor de parcele, în sensul scăderii numărului parcelelor mici și a creșterii procentelui celor ce dețin parcele mari, așa cum ar fi fost normal pentru practicarea unei agriculturi eficiente. Interesant este faptul că nici după 2000 (după legea care redistribuie proprietatea funciară în limitele a 50 ha), nu crește procentul celor ce dețin parcele mari de pământ. Cifrele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
procentelui celor ce dețin parcele mari, așa cum ar fi fost normal pentru practicarea unei agriculturi eficiente. Interesant este faptul că nici după 2000 (după legea care redistribuie proprietatea funciară în limitele a 50 ha), nu crește procentul celor ce dețin parcele mari de pământ. Cifrele ilustrează așadar parcelarea extremă a terenului agricol, condiție ce obligă la o agricultură de subzistență, această situație menținându-se până astăzi. Tabel 6.9 Mărimea terenului agricol aflat în proprietatea subiecților din mediul rural (date procentuale
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1 1,8 1 0,7 2,6 1,2 Sursa datelor: Barometrele de opinie publică 1998-2004. Pentru anul 2007 datele provin din Eurobarometrul Rural 2007. În plus, proprietarii din mediul rural, au adesea terenul agricol împărțit în mai multe parcele, plasate în locații diferite, astfel că devine imposibilă realizarea unei agriculturi performante prin utilizarea unor mijloace moderne. Pentru 2003, 18,1% din respondenți afirmă că terenul lor nu este parcelat deloc, restul având terenul agricol parcelat în medie în 3
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în locații diferite, astfel că devine imposibilă realizarea unei agriculturi performante prin utilizarea unor mijloace moderne. Pentru 2003, 18,1% din respondenți afirmă că terenul lor nu este parcelat deloc, restul având terenul agricol parcelat în medie în 3,3 parcele. Pentru anul 2007, 29% din respondenți au terenul neparcelat și restul declară că au în medie 3,2 parcele. Se observă așadar o ameliorare a situației fragmentării terenurilor. Eurobarometrul Rural 2003 arată că 88% din cei intervievați reușesc să-și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1% din respondenți afirmă că terenul lor nu este parcelat deloc, restul având terenul agricol parcelat în medie în 3,3 parcele. Pentru anul 2007, 29% din respondenți au terenul neparcelat și restul declară că au în medie 3,2 parcele. Se observă așadar o ameliorare a situației fragmentării terenurilor. Eurobarometrul Rural 2003 arată că 88% din cei intervievați reușesc să-și lucreze tot pământul și doar 10% au și pământ nelucrat, invocând ca motive prețul ridicat al lucrărilor agricole (29
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
proprietate și lucrat în gospodărie (codificată HAP1 în EBR 2003 și C3.1 în EBR 2007) TEREN variabilă categorială, cu trei variante: 1. sub 2 ha 2. Între 2,1 10 ha 3. Peste 10,1 ha 2. Numărul de parcele în care este împărțit pământul aflat în proprietate (HAP8 în EBR 2003 și C6 în EBR 2007) PARCELE variabilă categorială, cu trei variante: 1. în 4 sau mai multe parcele 2. în 2 sau 3 parcele 3. nu e împărțit
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
categorială, cu trei variante: 1. sub 2 ha 2. Între 2,1 10 ha 3. Peste 10,1 ha 2. Numărul de parcele în care este împărțit pământul aflat în proprietate (HAP8 în EBR 2003 și C6 în EBR 2007) PARCELE variabilă categorială, cu trei variante: 1. în 4 sau mai multe parcele 2. în 2 sau 3 parcele 3. nu e împărțit 3. Pământul aflat în proprietate este lucrat în totalitate sau parțial (HAP9 în EBR 2003 și C7 în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
10 ha 3. Peste 10,1 ha 2. Numărul de parcele în care este împărțit pământul aflat în proprietate (HAP8 în EBR 2003 și C6 în EBR 2007) PARCELE variabilă categorială, cu trei variante: 1. în 4 sau mai multe parcele 2. în 2 sau 3 parcele 3. nu e împărțit 3. Pământul aflat în proprietate este lucrat în totalitate sau parțial (HAP9 în EBR 2003 și C7 în EBR 2007) LUCRAT variabilă nominală, cu două variante: 0. este lucrat parțial
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ha 2. Numărul de parcele în care este împărțit pământul aflat în proprietate (HAP8 în EBR 2003 și C6 în EBR 2007) PARCELE variabilă categorială, cu trei variante: 1. în 4 sau mai multe parcele 2. în 2 sau 3 parcele 3. nu e împărțit 3. Pământul aflat în proprietate este lucrat în totalitate sau parțial (HAP9 în EBR 2003 și C7 în EBR 2007) LUCRAT variabilă nominală, cu două variante: 0. este lucrat parțial 1. este lucrat în totalitate 4
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]