1,373 matches
-
centre cu experiență; ... c) cursuri de pregătire pentru abordul laparoscopic la nivel național sau în centre cu experiență; ... d) susținerea materială a unui registru național de înregistrare a intervențiilor chirurgicale adresate defectelor parietale abdominale. ... Criterii de eligibilitate: Pacienții cu defecte parietale abdominale (hernii inghinale, femurale, ombilicale și eventrații). Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: ... a) număr bolnavi cu hernie inghinală, femurală sau ombilicală care vor beneficia de chirurgie parietală abdominală cu plasă sintetică: 19.500 de adulți, din care: ... a.1
NORME TEHNICE din 30 decembrie 2010 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate pentru anii 2011 şi 2012**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240561_a_241890]
-
intervențiilor chirurgicale adresate defectelor parietale abdominale. ... Criterii de eligibilitate: Pacienții cu defecte parietale abdominale (hernii inghinale, femurale, ombilicale și eventrații). Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: ... a) număr bolnavi cu hernie inghinală, femurală sau ombilicală care vor beneficia de chirurgie parietală abdominală cu plasă sintetică: 19.500 de adulți, din care: ... a.1) 17.500 operați clasic; a.2) 2.000 operați laparoscopic, din care: 1.000 cu dispozitive de fixare. b) număr de bolnavi cu eventrații: 7.800, din care
NORME TEHNICE din 30 decembrie 2010 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate pentru anii 2011 şi 2012**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240561_a_241890]
-
dibotermină au fost investigați la femele gestante de iepure , în urma hiperimunizării cu dibotermină alfa pentru a induce în mod experimental anticorpi anti- BMP- 2 . La unii fetuși cu greutate corporală scăzută au fost constatate scăderi ale osificării oaselor frontale și parietale ( 4 fetuși din 151 ) , efect considerat , în general , reversibil , iar efectele legate de anticorpi nu au putut fi excluse . Nu au existat alte afectări ale morfologiei fetale externe , viscerale sau scheletale . InductOs nu a fost testat din punct de vedere
Ro_460 () [Corola-website/Science/291219_a_292548]
-
a fost administrat în timpul organogenezei în doze ≥ 100 mg/ kg , aproximativ egale cu doza clinică maximă de 800 mg pe zi , raportată la suprafața corporală . Efectele teratogene observate au inclus exencefalia sau encefalocelul , absența/ reducerea oaselor frontale și absența oaselor parietale . Aceste efecte nu s- au observat la doze ≤ 30 mg/ kg . Într- un studiu de 2 ani privind carcinogenitatea la șobolani , administrarea imatinibului în doze de 15 , 30 și 60 mg/ kg și zi a determinat o scădere semnificativă statistic
Ro_417 () [Corola-website/Science/291176_a_292505]
-
a fost administrat în timpul organogenezei în doze ≥ 100 mg/ kg , aproximativ egale cu doza clinică maximă de 800 mg pe zi , raportată la suprafața corporală . Efectele teratogene observate au inclus exencefalia sau encefalocelul , absența/ reducerea oaselor frontale și absența oaselor parietale . Aceste efecte nu s- au observat la doze ≤ 30 mg/ kg . Într- un studiu de 2 ani privind carcinogenitatea la șobolani , administrarea imatinibului în doze de 15 , 30 și 60 mg/ kg și zi a determinat o scădere semnificativă statistic
Ro_417 () [Corola-website/Science/291176_a_292505]
-
a fost administrat în timpul organogenezei în doze ≥ 100 mg/ kg , aproximativ egale cu doza clinică maximă de 800 mg pe zi , raportată la suprafața corporală . Efectele teratogene observate au inclus exencefalia sau encefalocelul , absența/ reducerea oaselor frontale și absența oaselor parietale . Aceste efecte nu s- au observat la doze ≤ 30 mg/ kg . Într- un studiu de 2 ani privind carcinogenitatea la șobolani , administrarea imatinibului în doze de 15 , 30 și 60 mg/ kg și zi a determinat o scădere semnificativă statistic
Ro_417 () [Corola-website/Science/291176_a_292505]
-
a fost administrat în timpul organogenezei în doze ≥ 100 mg/ kg , aproximativ egale cu doza clinică maximă de 800 mg pe zi , raportată la suprafața corporală . Efectele teratogene observate au inclus exencefalia sau encefalocelul , absența/ reducerea oaselor frontale și absența oaselor parietale . Aceste efecte nu s- au observat la doze ≤ 30 mg/ kg . Într- un studiu de 2 ani privind carcinogenitatea la șobolani , administrarea imatinibului în doze de 15 , 30 și 60 mg/ kg și zi a determinat o scădere semnificativă statistic
Ro_417 () [Corola-website/Science/291176_a_292505]
-
cu valoare de monument istoric, majoritatea construite la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, în perioada în care primar la orașului era Franz Des Loges. Acestora li se adaugă o serie de statui, busturi, mozaicuri parietale și alte monumente, care reprezintă puncte de atracție. Majoritatea obiectivelor istorice și turistice se găsesc în perimetrul vechiului oraș, zonă ce se întinde între Cetatea de Scaun (la est) și Cetatea Șcheia (la vest). Muzeul Bucovinei este cea mai importantă
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
000 de ani, a fost descoperit la Terra Amata, lângă Nisa (Franța). Alte habitate umane din epoca de piatră sunt: Arta preistorică poate fi urmărită doar pe baza obiectelor descoperite. Muzica preistorică este reconstituită pornind de la instrumentele găsite, iar arta parietală poate fi găsită pe rocile de orice fel. Se împarte în petroglife și picturi rupestre, Arta e posibil să fi avut o funcție religioasă. Picturile rupestre erau "pictate" pe pietre și erau reprezentări mai naturale decât petroglifele. În perioada paleolitică
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
și apar ca niște vinișoare pe fondul cenușiu al calcarelor. Tot pe tavan se formează draperii- formațiuni calcaroase, formate pe linia unor fracturi; pot atinge dimensiuni de ordinul metrilor; micromorfologia sub forma de văluri îi este caracteristică. Formele de perete (parietale) îmbracă aspecte felurite. Se disting: vălurile - scurgeri alcătuite din calciu alb, pur sau calcit și argila iluvială roșcată sau din aragonit. Ele se unesc cu formele conice ce cresc pe podea (stalagmitele), generând coloane văl. Partea periferică a vălurilor poate
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
ca o expansiune formată prin resorbție endostală asociată cu o ușoară apoziție periostală. În formele localizate și monostice de DF, leziunea este obiectivată radiologic sub forma unei arii pur osteolitice, uniciclice sau policiclice (acest din urmă caz, datorită prezenței crestelor parietale), cu margini nete sau doar ușor estompate. Adesea, în aceste arii de osteoliza este întâlnită o discretă radioopacitate de fond care, în aceste cazuri, este principalul element radiologic de diagnostic. În copilăria timpurie, leziunile pot debuta sub forma unei zone
Displazie fibroasă () [Corola-website/Science/308064_a_309393]
-
mai multe la plantele cultivate). Fructul are dimensiune mai mare decât portocala și mai mic decât grapefruit-ul, 7-12 cm în diametru cu o formă hexagonală rotunjită, are o coajă roșie groasă și în jur de 600 semințe., prezentând placentație parietală. Semințele și pulpa ce le înconjoară, numită fruct fals, sunt comestibile. Unele soiuri au pulpa de culoare violet. Genul Punica este reprezentat de doar două specii. rul este o plantă rezistentă la secetă, și poate fi cultivată în regiuni uscate
Rodie () [Corola-website/Science/308254_a_309583]
-
Prezintă un corp și șase prelungiri - apofize: două din ele sunt aripile mari, alte două aripile mici, toate întinse lateral, iar două apofize sunt orientate în jos, apofizele pterigoide, conține sinusul sfenoidal. Se articulează cu osul frontal, occipital, etmoid, temporal, parietal, vomer, palatin, zigomatic. Osul occipital sau occipitalul ("Os occipitale") este un os nepereche, situat median în partea posterioară și inferioară a craniului, participă la formarea bazei craniului și a bolții (calvariei) acestuia și a plafonului rinofaringelui. Este un os plat
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
porțiuni laterale (Pars lateralis) situate lateral. Osul occipital are 2 fețe (exocraniană și endocraniană), 4 margini (două superioare și două inferioare) și 4 unghiuri (superior, anterior și 2 unghiuri laterale). Se articulează cu oasele sfenoid, temporale și parietale, atlas. Osul parietal sau parietalul ("os parietale") este un os pereche și aparține exclusiv calvariei (bolții craniului), este așezat între osul frontal și occipital, deasupra osului temporal. Osul parietal are o formă patrulateră neregulată, curbată și prezintă 2 fețe (externă, internă), 4 margini
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
Pars lateralis) situate lateral. Osul occipital are 2 fețe (exocraniană și endocraniană), 4 margini (două superioare și două inferioare) și 4 unghiuri (superior, anterior și 2 unghiuri laterale). Se articulează cu oasele sfenoid, temporale și parietale, atlas. Osul parietal sau parietalul ("os parietale") este un os pereche și aparține exclusiv calvariei (bolții craniului), este așezat între osul frontal și occipital, deasupra osului temporal. Osul parietal are o formă patrulateră neregulată, curbată și prezintă 2 fețe (externă, internă), 4 margini (frontală, sagitală
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
situate lateral. Osul occipital are 2 fețe (exocraniană și endocraniană), 4 margini (două superioare și două inferioare) și 4 unghiuri (superior, anterior și 2 unghiuri laterale). Se articulează cu oasele sfenoid, temporale și parietale, atlas. Osul parietal sau parietalul ("os parietale") este un os pereche și aparține exclusiv calvariei (bolții craniului), este așezat între osul frontal și occipital, deasupra osului temporal. Osul parietal are o formă patrulateră neregulată, curbată și prezintă 2 fețe (externă, internă), 4 margini (frontală, sagitală, occipitală, solzoasă
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
și 2 unghiuri laterale). Se articulează cu oasele sfenoid, temporale și parietale, atlas. Osul parietal sau parietalul ("os parietale") este un os pereche și aparține exclusiv calvariei (bolții craniului), este așezat între osul frontal și occipital, deasupra osului temporal. Osul parietal are o formă patrulateră neregulată, curbată și prezintă 2 fețe (externă, internă), 4 margini (frontală, sagitală, occipitală, solzoasă) și 4 unghiuri (frontal, occipital, sfenoidal, mastoidian). Se articulează cu osul frontal, occipital, sfenoid, temporal, parietalul de partea opusă. Osul lacrimal sau
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
și occipital, deasupra osului temporal. Osul parietal are o formă patrulateră neregulată, curbată și prezintă 2 fețe (externă, internă), 4 margini (frontală, sagitală, occipitală, solzoasă) și 4 unghiuri (frontal, occipital, sfenoidal, mastoidian). Se articulează cu osul frontal, occipital, sfenoid, temporal, parietalul de partea opusă. Osul lacrimal sau lacrimalul ("Os lacrimale") este un os mic patrulater ce ia parte la formarea peretelui medial al orbitei și al celui lateral al foselor nazale; are 2 fețe (laterală - orbitară, medială - nazală) și 4 margini
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
lat: basis cranii). Această diviziune nu este arbitrară ci se fundamentează pe originea embriologică diferită a structurii oaselor craniene: osificare endocondrală pentru oasele de la baza craniului și osificare intramembranoasă pentru oasele boltei. Bolta este formată din oasele: frontal (partea verticală), parietali, scuamele temporalilor și occipital (partea superioară). Baza cuprinde restul părților scheletului cranian. Limita între bază și boltă este reprezentată printr-o linie care formează o circumferință sinuoasă și care pleacă de la depresiunea naso-frontală până la protuberanța occipitală externă. Structurile cefalice craniene
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
vestic al pronaosului a fost pictată următoarea inscripție: În anul 1992, prof. ing. Alexandru Cișmigiu a efectuat o expertiză tehnică a Bisericii "Sf. Voievozi", în care s-a precizat necesitatea efectuării de lucrări urgente pentru consolidarea construcției și salvarea picturii parietale. Ca urmare a agravării avariilor și degradărilor la complexul mănăstiresc, stavrofora Olimpiada Chiriac, stareța mănăstirii, a intervenit în anul 1995 pentru introducerea Ansamblului monument istoric Mănăstirea Agapia (biserica mare, clădirile de incintă, casele chilii din satul monahal, celelalte edificii de
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
mărar) etc. Ca plante medicinale sunt cultivate: Coriandrum sativum (coriandru), Pimpinella anisum (anason), Foeniculum vulgare (fenicul) etc. Sunt plante lemnoase sau erbacee, cu frunze simple sau compuse, cu flori heterochlamidee, dialipetale sau gamopetale. Gineceul este sincarp, cu numeroase ovule dispuse parietal. Sunt răspîndite mai ales în regiunile tropicale și subtropicale, mai rar în zonele temperate. Cuprinde ordinele: Dilleniales, Theales, Violales, Capparales, Salicales, Begoniales, Cucurbitales, Malvales, Ericales, Ebenales, Primulales. Cuprinde plante erbacee sau subarbustive, cu caractere de primitivitate (au traheide scalariforme în
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
și ulcer gastric. Uleiul eteric are acțiune antiseptică și cicatrizantă. Specia crește spontan de la cîmpie pînă оn regiunea montană. Sunt plante erbacee sau lemnoase, cu frunze alterne sau opuse. Florile sunt bisexuate, actinomorfe sau zigomorfe, de tipul 4-5. Placentația este parietală. Cuprinde 22 de genuri cu cea 1000 specii cosmopolite, mult răspîndite în diverse habitate. Au frunze alterne, de obicei întregi, stipelate. Florile sunt bisexuate, zigomorfe (cu pinten), solitare sau în diverse inflorescențe. Petala anterioară se prelungește cu un pinten, în
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
cu pinten), solitare sau în diverse inflorescențe. Petala anterioară se prelungește cu un pinten, în care pătrund cele două stamine inferioare, cu glande nectarifere la bază. Androceu format din 5 stamine, iar gineceul este tricarpelar, sincarp, cu numeroase ovule. inserate parietal. Stigmatul are diverse forme, cu adaptări la polenizarea entomofilă. Fructul este o capsulă valvicidă, uniloculară, cu numeroase semințe albuminate (au răspîndire mirmecoră). ; Viola odorata L. (toporași) are flori albastre și este frecventă din zona stepei pînă în etajul fagului, prin
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
este o buruiană segetală, mai ales în culturile de cereale păioase. Plante erbacee sau subarbuști, cu frunze alterne și flori bisexuate, actinomorfe sau zigomorfe, heterochlamidee, cu număr variabil de piese florale. Androceul este dialistemon, iar gineceul sincarp, superior, cu placentație parietală. Ordinul cuprinde trei familii: Capparaceae, Resedaceae, Brassicaceae. Sunt plante anuale, bienale sau perene cu, cu rădăcini pivotante, iar frunzele nu au stipele și sunt dispuse altern sau verticilat. Florile sunt unite în unflorescențe raceme simple sau compuse, și sunt bisexuate
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
1906, Alzheimer primește știrea morții pacientei Aguste D., a cărei evoluție nu încetase să o urmărească. La examinarea amănunțită a creierului, obținut în urma autopsiei, constată modificări nedescrise până atunci, sub forma reducerii masei creierului, în special în regiunile frontale și parietale, dispariției unui mare număr de celule nervoase în aceste regiuni și apariției unor acumulări de substanțe proteice ca plăci dispuse în întreaga scoarță cerebrală. La 3 noiembrie 1906, în cadrul celei de a 37-a Conferință a Psihiatrilor germani din Sud-vest
Alois Alzheimer () [Corola-website/Science/304577_a_305906]