3,524 matches
-
de origine scandinavă și germană. Aici trăiesc și 10.000 de negri și mulatri, precum și 12.000 indieni, Într o rezervație de 600.000 hectare. Părăsim orașele Minneapolis - St. Paul la 14 Mai. Mai Întâi vrem să facem o vizită parohului român. A fost imposibil să-l găsim din cauza unei Îmbulzeli nemaipomenite. Reușim să ne luăm rămas bun la telefon, la ieșirea din oraș. La plecare vedem de aproape și bogatele resurse de care dispune țara. În afară de calea ferată și șoselele
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
doilea fiu al protoereului Nerses Keropeian, stabilit în România după prigoana suferită de poporul armean în 1915. Kerop, născut în 1893, în Bardizag (Armenia bizantină), a fost hirotonit preot pe 13 septembrie 1936, devenind părintele Papken Keropeian. A fost preot paroh în Focșani, Bălți și Constanța, însă a fost caterisit din cauza arestării, pe motive politice. Condamnat la 7 ani de detenție pentru că înlesnise fuga unui armean în Turcia și pentru că i s-au găsit la percheziție cocoșei de aur, a fost
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
subscris fiind dr. Iancu Flondor cu 2000 de coroane. Dimitrie Bucevschi redactor responsabil și diriguitorul Societății tipografice unde se tipărea ziarul Bucovina. În Bucovina și foița lui, dar și în suplimentul de duminică „Gazeta țăranului”, apar nume diverse: Simeon Reli, paroh în Rogojești, la rubrica „pagini istorice” semnează serialul „Orașul Siret Capitala Moldovei și reședința voievozilor moldoveni; Mihail Sadoveanu: „În Bucovina”; Al. Vlahuță - „Noi vrem pământ”, preluat din Luceafărul și explicând vorbele lui Coșbuc împrumutate de la o femeie din ... dealul Pașcanilor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
colaborat și scriitorul Mihai Teliman, un bun cunoscător al literaturii universale, un ironist îndrăzneț, cu un umor care amintește de pana lui C. Negruzzi. Colaboratorii ei au fost și Artemie Berariu și Vasile Cilievici. * A se vedea documentarul: „După moartea parohului meu Olinschi - pagini inedite rămase de la preotul C. Morariu,” publicate în Făt-Frumos nr. 56/1933 cu prilejul comemorării a 30 de ani de la apariția celui mai de seamă periodic popular al Bucovinei. * Apelul Comitetului de întemeiere a foii poporale Deșteptarea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cultivarea muzicii naționale și Societatea „Lumina” - a cantorilor ziarul a pus accent pe folosirea literaturii în ce privește creșterea sentimentului românesc în Bucovina. La Foița Gazetei Bucovina sau publicat producții de tot felul în sensul acesta: „Credințe poporale bucovinene” de Dimitrie Dan, paroh în Lujeni, în 19 episoade; Glume și povești de Dimitrie Stăncescu, cu o scrisoare din 16 octombrie 1894 semnată de Al Vlahuță, care apreciază că: „editorul n-a știrbit nimic din podoabe și arta lor pentru că n-a căutat să
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dureros afectată. Mare centru cultural românesc, Cernăuțiul devine un teritoriu al bejeniei, al pribegiei, al împrăștierii valorilor, un refugiu, neașteptat... * Steluța Steluța, foaie pentru poporul român de la țară, ziar poporal, era scoasă de două ori pe lună de Simeon Cobilanschi, paroh în Chorovia - județul Cernăuți. Ea purta ca motto: „Luminează-te și vei fi. Lucrează și vei avea.” Primul număr a apărut la 9/21 septembrie 1883. Cuprindea sfaturi economice, învățături morale, rubrici: Cugetări asupra evangheliei, care se citea în duminica
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și în viitor „fideli programului”, cu „un ton moderat, demn de un organ publicistic care reprezintă interesele clerului” vom contribui la realizarea postulatelor noastre: regularea dotației clerului, asigurarea locuințelor preoțești, dar și lăcașuri dumnezeiești corespunzătoare, stabilirea de raporturi juste între paroh și pastoria sufletească, îmbunătățirea stării religioase-morale și materiale a poporului nostru, conlucrarea între pastorii sufletești și învățătorii localităților, administrarea averii fondului bisericesc etc. Erau de citit articole cu titlurile: „Cum stăm noi românii față de ruteni”, „Ceva despre socialismul modern”, „Necesitatea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din public :are preotul cel ce botează dreptul de a hotărî arbitrar numele copilului nelegitim?; durata predicii, simbolul tămâiei și calitatea ei, recăsătorirea preoților, pensionarea preoților - „un preot nu poate fi pensionat. Preoția îi este dată pentru toată viața. Pe paroh îl poate pensiona numai moartea.” „Lipsa cunoștințelor juridice nu i se ia nici unui laic în nume de rău ca preotului. Vaza preotului, care nu caută săși împrospăteze cel puțin în câtva prin studiu privat cunoștințele juridice, trebuie să scadă atât
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Siret), poșta și gara Tereblecea 10 km. Biserica parohială „Sf. Paraschiva", zidită 1898 de parohieni și cu sprijinul protopopului Ioan Gribovici și Dr. Vasile Volan. Casa parohială de cărămidă, sesia 12 ha. Sesia cântărețului 3 ha. Sesia ponomarului l ha. Paroh: Constantin Tomescu, născut 1898, preot în 1923, paroh de la 1926. Cântăreț: Nicolai Macovei, născut 1913, provizor 1931. Școala de 4 clase (Stăneștii de jos), de 3 clase (Stăneștii de sus). Familii 463, suflete 1828. * 3.Câmpulung (Prefectura Câmpulung, plasa Moldova
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
parohială „Sf. Paraschiva", zidită 1898 de parohieni și cu sprijinul protopopului Ioan Gribovici și Dr. Vasile Volan. Casa parohială de cărămidă, sesia 12 ha. Sesia cântărețului 3 ha. Sesia ponomarului l ha. Paroh: Constantin Tomescu, născut 1898, preot în 1923, paroh de la 1926. Cântăreț: Nicolai Macovei, născut 1913, provizor 1931. Școala de 4 clase (Stăneștii de jos), de 3 clase (Stăneștii de sus). Familii 463, suflete 1828. * 3.Câmpulung (Prefectura Câmpulung, plasa Moldova, poșta și gara Câmpulung). Biserica parohială la „Adormirea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și gara Câmpulung). Biserica parohială la „Adormirea Maicii Domnului", zidită 1913 de parohieni și fondul bisericesc. Casa parohială de cărămidă. Sesia parohială 12 ha. Casa cooperatorului de cărămidă. Sesia cooperatorului 6 ha. Sesia cântărețului 3 ha. Sesia ponomarului l ha. Paroh: Ioan Flaișer, licențiat în litere și filosofie, născut 1889 preot în 1919, iconom 1937, paroh de la 1937. Cooperator: Arcadie Huța, născut 1909, diacon 1933, preot în 1934. Cântăreț: Grigore Vrănău, născut l898, provizor 1923, definitiv-1928. Gimnaziu profesional de 4 clase
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
bisericesc. Casa parohială de cărămidă. Sesia parohială 12 ha. Casa cooperatorului de cărămidă. Sesia cooperatorului 6 ha. Sesia cântărețului 3 ha. Sesia ponomarului l ha. Paroh: Ioan Flaișer, licențiat în litere și filosofie, născut 1889 preot în 1919, iconom 1937, paroh de la 1937. Cooperator: Arcadie Huța, născut 1909, diacon 1933, preot în 1934. Cântăreț: Grigore Vrănău, născut l898, provizor 1923, definitiv-1928. Gimnaziu profesional de 4 clase și o școală de 4 clase în Sâhlea. Familii 564, suflete 1835. GuraHomorului cu Bori
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu Bori, Vârvata și Codru. (Prefectura Câmpulung, plasa, poșta și gara). Biserica parohială „Sf. arhangheli Mihail și Gavriil”, zidită 1885 de parohieni și fondul bisericesc. Casa parohială de cărămidă, sesia 12 ha. Sesia cântărețului 3 ha. Sesia ponomarului l ha. Paroh: Vasile Iftodi, asistent protoieresc, născut 1874, preot în 1900, paroh dela 1921, iconom 1926, protopresviter 1935. Cântăreț: Vasile Flocea, născut 1884, provizor 1908, definitiv 1911. Un gimnaziu mixt de stat și un gimnaziu industrial de fete, 2 școli primare de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
gara). Biserica parohială „Sf. arhangheli Mihail și Gavriil”, zidită 1885 de parohieni și fondul bisericesc. Casa parohială de cărămidă, sesia 12 ha. Sesia cântărețului 3 ha. Sesia ponomarului l ha. Paroh: Vasile Iftodi, asistent protoieresc, născut 1874, preot în 1900, paroh dela 1921, iconom 1926, protopresviter 1935. Cântăreț: Vasile Flocea, născut 1884, provizor 1908, definitiv 1911. Un gimnaziu mixt de stat și un gimnaziu industrial de fete, 2 școli primare de câte 7 clase și o clasă (Bori). Familii 245, suflete
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
11 din Candela, dr. Vasiliu Mitrofanovici, „fiind determinat să ia parte la petractările delegației și apoi și la cele ale Senatului imperial de la Viena” cerea „dispensarea de la însărcinarea de redactor primar al Candelei, punând-o în mâinile venerabilității Sale părinte paroh și protopresbiter Artemiu Berariu” - și exprima călduroase mulțumiri „onorabililor colaboratori” care l-au sprijinit și i-au înlesnit rezultatele. * Candela din decembrie 1906 (Anul XXV) apare ca foaie bisericească literară redactată cu concursul a mai multor preoți din archidiecesa Bucovinei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
editarea de calendare în limba română. Din 1841 până în 1859 a colaborat cu versuri la „Calendarul pentru Bucovina”. A încetat din viață în dimineața zilei de luni, 15 aprilie 1895. * Artemie Berariu - Ieremievici (1834-1922) îndrumător al vieții național-culturale din Bucovina. Paroh, profesor la Institutul Teologic din Cernăuți, cancelar mitropolitan și sinodal (din 18941895), protopop la Cernăuți (1892), arhipresbiter (din 1895) a desfășurat și activitate publicistică. A fost redactorul textului românesc din publicația Candela în perioada noiembrie 1883aprilie 1895. La 1862 a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de apostolat, cum zicea preotul Visarion Puiu din Negrești-Neamț, iar redacția era mulțumită că revista ajungea și în America, Bulgaria ori Germania, iar despre cititorii din țară, edificator era că „ credincioșii din parohia Vicov de Sus - Laura păstoriți de părintele paroh M. Tănăsescu, distribuiau 150 de exemplare „care ajungeau de la un enoriaș la altul”... În 1940, Credința, revistă religioasă-culturală a Mitropoliei Bucovinei, cu G. Antonescu redactor șef și preotul P. Birău la Administrație, își păstrează ținuta păstorească, dar, parcă din premoniție
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pace - spunea C. Antonescu - pacea mult dorită este credința în Dumnezeu și dragostea către aproapele”... Despre toate acestea, publicația cuprindea articole: „Chipul lui Dumnezeu” de preot I. Ilisei; „Gropnița voievodală” versuri de D. Loghin; „Păstorului ce apără turma” versuri de parohul Tr. Bodnariu; „Despre valoarea timpului” de pr. Gh. Negură. În 1947 au apărut 12 numere, unele contopite, cum a fost cel cu nr. 10 12, pe octombrie-decembrie, fiecare cu paginație distinctă, fără însă a uita să înștiințeze apariția calendarului creștinortodox
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și numai bine vă dorește Moșu Costică preotul. </citation> <citation author=”TODICESCU Gheorghe” loc=”(Botești)” data=”13.I.1972”> Dragă Eugen, E a doua oară de când citesc interesanta biografie a moșului meu, pictorului renumit Ștefan Șoldănescu, dar și a (...) pr. paroh Vasile Șoldănescu, cu familia lui numeroasă, Între care-i și mama noastră Ecaterina. Mult mă mir ce răbdare și pricepere ai avut la această frumoasă și interesantă lucrare, care ți-a luat timp destul de mult (...), ca să scoți toate datele despre
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mai ales mieii fătați pe drum. În comuna Gheorghe Lazăr am fost primiți ca refugiați cu multă căldură de către localnici care ne-au oferit și locuințe și alte obiecte de altă necesitate. Printre aceștia amintesc familia Marin Vizireanu și părintele paroh Ioan, pe care am avut ocazia, în 2005, să-l cunosc și să-l admir pentru vitalitatea de care dispunea la vârsta de 94 de ani. Mi-a povestit multe despre viața noastră în prioada cât am trăit în comuna
O FAMILIE VICTIMĂ A STALINISMULUI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Constantin Rusanovski () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1709]
-
care ne-au prins bine în viață. Acum și noi am intrat în a doua jumătate a vieții și nu știm cum să facem să prelungim lumina. Mama noastră a fost fiica preotului Neculai Grigorescu și a soției sale Iliana, paroh în Rădășeni-Lămășeni, înaintea preotului Neculai Iordăchescu, unchiul mamei după bunica . Bunicii mei au murit de tineri și odihnesc în curtea bisericii vechi din Rădășeni. Mama a rămas orfană de copil și a fost nevoită să stea la mătușa noastră sora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Academiei Române (1905), a editat documente de istorie medievală românească; 3. Ioan Mitru, (1896-1919), a renunțat la studii teologice pentru a studia filosofia și istoria, Director al Școlii normale "Vasile Lupu", din Iași între 1896-1919, inspector general; 4. Vasile Orac, preot paroh, dirijor cor bisericesc Fălticeni, tatăl lui Radu Orac; 5. Radu Orac, (1938-2004), a urmat Institutul Pedagogic și Facultatea de Arte Plastice de la București (1973), pictor, profesor la Liceul C. Negruți, Iași, a fost lutier amator; i-a pictat un portret
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
din Siracuza, pe care l-am întâlnit ieri la Logroño. Este o persoană tare simpatică, senină și de la - care am primit o iconiță cu Sf. Fecioară, mediatoare a tuturor harurilor care se venerează în sanctuarul-parohie din Siracuza unde este el paroh. S-a lăsat seara la Najera iar spaniolii încep să se strângă acasă de prin barurile și de pe străzile localității. Mă voi îndrepta și eu spre dormitor unde responsabilii au împrăștiat cu generozitate un puternic fum de tămâie. Probabil suntem
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
cu mine, chiar din fașă. Stăteam toată slujba cu ei. Erau foarte cuminți, ca niște sfinți. Nu se foiau, nu deranjau, nu vorbeau În biserică. Ne Înțelegeam prin semne sau șoaptă. Doamne, ce bine ne era În biserică. Era preot paroh Teodor Dăscălescu la biserica Vovidenia. De acolo făceam parte și acolo mergeam. Ce frumoase slujbe ținea! Mult ne hrăneam din cuvântul lui. Apoi și soțul a Început să meargă la biserică și astfel toată familia mergeam la slujbă. Și astăzi
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
a dat recomandarea pentru Sfintele Locuri. Pe această cale Îi mulțumesc din suflet și săi dea Domnul, pentru toată osteneala lui, sănătate și loc În Rai să le facă la toată familia și mamei lui! Acum avem un nou preot paroh. El se numește Partenie-Cristian Apostoaei și este un preot minunat, vrednic de ascultat și de urmat. Așa că sunt o persoană fericită că am avut mereu preoți buni, vrednici de ascultat și de urmat. Cinste lor și mamelor lor că au
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]