1,528,970 matches
-
aceasta nu era, din partea lui Nietzsche, pur și simplu o încercare de a înțelege empatic polis-ul grecesc, vreo ciudăție oarecare ținând de vederile lui ca istoric profesionist. Nu, acest lucru ținea de opiniile lui asupra "treburilor curente", și făcea parte din concepția lui asupra unei "societăți ideale": Nietzsche "a fost împotriva scurtării duratei zilei de muncă, în Basel, de la doisprezece ore pe zi la unsprezece. A fost un susținător al muncii infantile, observând cu satisfacție că Basel-ul permitea copiilor peste
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
că printr-o asemenea mișcare interioară, de o dialectică exersată, autorul își apropie actualitatea într-un mod mult mai real și mai autentic decât majoritatea celor care se instituie oficial drept actori și acționari ai ei - obținând, pe de altă parte, o deschidere maximă către interesele sale teoretice. Fiind, la modul cât se poate de evident și de detașat, un erudit, format, în plus - după o expresie a lui Martin Esslin aplicată lui Bertholt Brecht - de disciplina intelectuală marxistă (mai mult
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
dictaturi etc. Demersul se soldează cu voalarea unor clișee care trec în mod curent drept adevăruri indubitabile: "...memoriei individuale îi atribuim însemne colective. Ne implicăm mental în cercuri concentrice lărgite tot mai mult și lor anume le transferăm o bună parte din virtuțile sau, mai des, din servituțile trăite. Folosim mereu pluralul: noi și ai noștri. Eventual invocăm un singular de maximă globalitate: europeanul, românul, ortodoxul. Sărim direct, mai pe față, mai pe ascuns, în generalități și generalizări, trecând chiar peste
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
a lungul întregii cărți, printr-o relativizare neobosită, ferită, în ultimă instanță, chiar și de propriile excese de zel: "La antipodul absolutismelor imobile, adeseori opuse între ele, nu profesez vreun relativism disolutiv." (p. 20). Se va referi, pe de altă parte, într-un mod indirect la sine, invocând o posibilă biografie a victimelor dispuse să se confeseze asupra istoriei trăite: "Miza aceasta îmi apare deosebit de împovărătoare tocmai în cazul unui om cu idei de stânga, care, în urma opțiunilor practice în consecință
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
Românie". Drept care cercetătorul și-a început drumul prin "subteranele" unui trecut ocultat, la care istoricii nu aveau acces, întrucît nu era consemnat în documente. Rezultatul l-a constituit o imagine în care prea cunoscutele compromisuri au apărut într-o apreciabilă parte contrabalansate de semnele unei opoziții pe cît de inaparente pe atît de revelatoare. Vasile Igna o subsumează sintagmei de "Rezistență Culturală". O formulă nescutită de-o anume "echivocitate", cum ar spune d-sa, deoarece tocmai acestei modalități a rezistenței i
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
cu opoziția politică, își asuma anvergura și primejdiile acesteia, pînă la capăt. Era, de facto, o latură a luptei politice. Dintre aspectele îndeajuns de numeroase și variate ale acestei rezistențe, am spune globale, pe care a întrupat-o o bună parte a intelectualității autohtone la începuturile comunizării țării, ne vom opri, spre a-i degaja cîteva semnificații, la unul dintre ele și anume la dezbaterea asupra "crizei culturii". Meritul de-a o fi antamat îi revine lui Virgil Ierunca. Într-un
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
altfel toate adevărurile. Altminteri, inaugurăm fabula în care vorbind oricine singur, oricine are dreptate. Să se discute, deci să se discute aceleași gazete. Se tace doar de atîția ani în această Românie! Sau, public, să se afirme că, de o parte cel puțin, nu se mai poate răspunde. Și atunci vom înțelege. Va fi clar. Așa cum e clar că libertatea de a avea îngăduință să spui că nu ești liber înseamnă altceva decît libertate". Citind azi atari propoziții, se cuvine, pe
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
nu se mai poate răspunde. Și atunci vom înțelege. Va fi clar. Așa cum e clar că libertatea de a avea îngăduință să spui că nu ești liber înseamnă altceva decît libertate". Citind azi atari propoziții, se cuvine, pe de o parte, a aprecia dreptul redobîndit la libertatea cuvîntului, precum cea mai însemnată (unii zic singura!) cucerire de după momentul 1989, iar pe de alta a ne mobiliza în fața încercărilor de încălcare a lui care, slavă Domnului, nu lipsesc. Dacă unele intoleranțe, individuale
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
chemat și mi-a declarat că noi, românii, nu suntem un popor de aventurieri. Și că să-i dau imediat, pe loc, alt titlu. Și i-am propus Oameni fără bună credință. Avertizându-l că vor mai fi încă două părți, respectiv Oameni de rea credință și Oameni fără credință. A rămas cu gura căscată și m-a întrebat: Dom'le, tovarășe, matale ești zdravăn la cap?" L-am lămurit imediat: "N-aș prea zice! Mai ales că-s scriitor, bașca
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
cu eroi dintre vecinii mei de uliță. Cred că vă imaginați că succesul a fost uriaș. Ca și vânzarea. Deci, ce mai bravură, sunt cunoscut în localitate. Și-i iubesc tare mult pe găgenari. Indiferent de partidul din care fac parte. - Aveți un personaj creat de dumneavoastră la care țineți foarte mult și un altul care vă e antipatic? - Personajul cel mai simpatic mie, din romanele mele, mi-s tot eu. Sub numele de Al Conan II. Dar la fel de antipatic. În funcție de
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
mă întreb, de multe ori, cum de mă suportă bulgăroaica de Pencke, nevastă-mea, de peste 55 de ani? De fapt, nimeni dintre noi doi nu știe, care pe care-l iubește mai mult, de-atâta amar de vreme. - În mare parte opera dumneavoastră se adresează tineretului, chiar și o parte însemnată din traducerile pe care le-ați făcut... S-ar zice că le-ați ales - greșesc? - De-aia! Fiindcă prețuiesc mereu tinerețea la orice oră din zi și din noapte. Indiferent
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
bulgăroaica de Pencke, nevastă-mea, de peste 55 de ani? De fapt, nimeni dintre noi doi nu știe, care pe care-l iubește mai mult, de-atâta amar de vreme. - În mare parte opera dumneavoastră se adresează tineretului, chiar și o parte însemnată din traducerile pe care le-ați făcut... S-ar zice că le-ați ales - greșesc? - De-aia! Fiindcă prețuiesc mereu tinerețea la orice oră din zi și din noapte. Indiferent de vârstă... - Din 1945 și până în 1974, adică timp
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
din satele din jur, păzeau cîmpurile și ieșirile din localitate și verificau casele ca să fie siguri că nimeni nu fuge sau nu se ascunde. Sub privirile cîtorva jandarmi germani, a căror intervenție s-a limitat la a face fotografii, o parte din bărbații, femeile și copiii evrei au fost uciși cu pietre, prin decapitare, cu topoare sau cuțite; realizînd că nu-i pot omorî pe toți într-o singură zi cu mijloace atît de primitive, asasinii i-au împins pe evreii
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
nu va intra în Uniunea Europeană în 2009, "evoluția ei va fi chiar mai dezastruoasă"; dacă însă elitele politice vor da drumul, "măcar parțial, statului din gheare" și vom deveni membri UE, prin deces natural și creșterea competitivității sectorului agricol, mare parte din țărănimea dependentă va dispărea. "Nucșoara se va șterge, iar Scorniceștiul va dăinui. Acesta e viitorul."
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
în lejeritatea (fie ea, din păcate, și una de substanță) cu care trece de la sat, "rodul pămîntului", la "tîrgurile unde se moare" pentru a poposi, prin nu mai puțin de cinci romane, în "capitala care ucide". Am schițat doar o parte din temele monumentalei fresce a secolului trecut prin care, mai mult sau mai puțin transparent, Cezar Petrescu intenționa a-i concura pe Balzac. Capitolul Război și pace include romanul Întunecare (1921), alături de alte trei compoziții mai modeste, mărturisind un alt
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14472_a_15797]
-
reprezintă și înregistrarea unei durate care nu e, n-ar putea fi strict cenaclieră, pașnic literară, dovedindu-se stigmatizată de un context epocal în spațiul căruia se deversează inevitabil. Viața literaturii, viața slujitorilor ei din țară și de peste hotare devine parte a istoriei, după cum istoria a devenit parte a literaturii, fie prin silnicia dirijismului comunist, fie prin reacțiile la acest abuz fără precedent. Consemnînd minuțios cele cunoscute direct sau indirect, oameni, scrieri, evenimente, opinii, Monica Lovinescu supune segmentul temporal menționat unei
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
e, n-ar putea fi strict cenaclieră, pașnic literară, dovedindu-se stigmatizată de un context epocal în spațiul căruia se deversează inevitabil. Viața literaturii, viața slujitorilor ei din țară și de peste hotare devine parte a istoriei, după cum istoria a devenit parte a literaturii, fie prin silnicia dirijismului comunist, fie prin reacțiile la acest abuz fără precedent. Consemnînd minuțios cele cunoscute direct sau indirect, oameni, scrieri, evenimente, opinii, Monica Lovinescu supune segmentul temporal menționat unei analize am putea spune microscopice. Operația d-
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
a spus, tot acolo, că ar fi "un mare succes de public". Doar că, în România, asta nu înseamnă mare lucru, financiar vorbind; oricît de "mare" ar fi un succes de public la noi, el nu acoperă decît o infimă parte din cheltuielile de producție. Și atunci? Din moment ce, din start, producătorul știe că nu are cum să-și recupereze banii investiți în acel produs, operația intră mai degrabă în zona "sponsorizării" sau a "mecenatului" decît în aceea a industriei cinematografice. Așadar
Pentru un revelion la Budapesta by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14474_a_15799]
-
modul serios "o prostioară", ei o imită , ceea ce e cu totul altceva. Filmul exploatează, direct și indirect, ceea ce un personaj - patronul unui lugubru bar de noapte pentru vampiri și vampirițe, zis The Crypt - teoretizează lucid: "Clienții mei sînt atrași de partea întunecată"... "Clienții" sînt spectatorii, atrași de figura întunecată a lui Vlad Țepeș (devenit aici Vlad Dracula), racolat de vampiri într-un moment de slăbiciune, și răzbunîndu-și, peste veacuri, condiția... Drept care asistăm la dueluri repetate între Bine și Rău. Binele (Țepeș
Pentru un revelion la Budapesta by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14474_a_15799]
-
plimbă prin Valahia, pe la Curtea otomană și pe la New York, jonglînd amuzant cu epocile, cu muzicile, cu stilurile și cu limbile (ba engleză, ba română, mereu asincron), cu umorul voluntar sau involuntar, și cu informații docte, de tipul: "Vampirii nu fac parte din folclorul românesc". Ne-am liniștit! Oricum, dacă vă doriți un revelion (în doi) la Budapesta, merită să vedeți filmul. Altfel, nu.
Pentru un revelion la Budapesta by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14474_a_15799]
-
venit imediat, speriați, toți trei am îngenunchiat și am zărit în întuneric ochii fosforescenți de bufnicioară. Bucuria a fost mare. Eu am plîns și am încercat să-l scot de acolo pe Regăsit, dar m-a scuipat. Era stresat rău. Partea interesantă a început a doua zi cînd, aflînd ce am pățit, toți prietenii ne-au povestit cazuri asemănătoare întîmplate lor sau unor apropiați. Numai în lumea literară, autori necunoscuți au jefuit destui autori cunoscuți: pe Constantin Abăluță (tot după ce luase
Aneii papagali by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14473_a_15798]
-
probleme (cum ar fi primatul și infailibilitatea Papei), mai ales Petru Maior, în Procanon, aduce esențiale amendamente. Ediția întocmită cu rigoare științifică și cu un bun aparat critic, apare sub egida Universității "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia și face parte dintr-un proiect mai amplu de cercetare interdisciplinară, intitulat Preiluminism și iluminism politic în Transilvania (pe această temă s-a ținut la Universitatea bălgrădeană un simpozion științific). Autoarea ediției este drd. Laura Stanciu (studiu introductiv, rezumat în limba engleză, bibliografie
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
din sfera sacrului, a vieții civile sau domestice (precum, de exemplu, centura, element de vestimentație care revine la modă chiar anul acesta - știu oare mulți că ea simbolizează un element esențial de civilizație europeană, prin separarea societății de natură, a părții de sus a corpului de partea de jos, a rațiunii de sex, a "onoarei de rușine?") Ideea indoeuropeană, miturile europene, femeia și legendele feminismului, credințele și inventarea toleranței religioase, politica și filosofia europeană, națiunea, moneda, știința, amorul, alimentația, totul constituie
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
sau domestice (precum, de exemplu, centura, element de vestimentație care revine la modă chiar anul acesta - știu oare mulți că ea simbolizează un element esențial de civilizație europeană, prin separarea societății de natură, a părții de sus a corpului de partea de jos, a rațiunii de sex, a "onoarei de rușine?") Ideea indoeuropeană, miturile europene, femeia și legendele feminismului, credințele și inventarea toleranței religioase, politica și filosofia europeană, națiunea, moneda, știința, amorul, alimentația, totul constituie o aventură a cunoașterii de sine
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
pe scaune, drepți, "fără a înclina capul sau trunchiul", fără a sprijini coatele pe masă (ceea ce numai unii bogătași ori insolenți își puteau îngădui?) Fața de masă, furculița (simpatică ar fi definirea europenilor ca "furciferi"), pe care se sprijină o parte din temeliile vieții de astăzi, s-au impus greu (în 1763 englezul Smollett cârcotea că "francezii de cea mai bună familie își moaie degetele și le bălăcesc în farfuria plină de tocană", deși erau considerați arbitri ai eleganței europene). Un
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]