1,244 matches
-
criticilor colaterali, Încât chiar și studiile originale sunt minimalizate sub prezumția de mediocritate. În acest fel, sociologii pot fi absolviți de orice responsabilitate pentru că nimeni nu ar fi reușit să spargă cenușiul și platitudinea unor cercetări subempirice ori inconsistența studiilor „partinice”. Dar nu și de sentimentul culpabilității pe care putem să-l observăm În rândul sociologilor maturi, ca și În dezbaterile despre „sociologia românească”. Chiar și Încercarea de a identifica un asemenea câmp, cu scopul de a contura oarecare merite În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
alternativa populistă din Venezuela își propunea, de la bun început, să refacă ordinea stabilită prin constituție și să recreeze instituțiile democratice - opțiuni care pur și simplu nu existau în viziunea partidelor de stânga care funcționau în cadrul regimurilor democratice și a sistemelor partinice mai extinse care nu traversau o criză. De asemenea, caracterul de stânga al alternativei populiste din Venezuela a reflectat eșecul unui sistem de partid decadent în a oferi alternative bine conturate, viabile la liberalizarea pieței (Morgan, 2007), în ciuda opoziției extinse
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în anii 1990 (López Maya, 2005). Mai simplu spus, în timp ce regimul democratic existent oferea formal dreptul de vot cetățenilor venezueleni, el a lăsat largi segmente ale populației la periferia sistemului politic, dezamăgite de opțiunile aflate la dispoziția lor pentru reprezentarea partinică și electorală și fără vreo posibilitate semnificativă de a participa la procesul de elaborare a politicilor publice. Chavismul a adoptat o strategie cu doi piloni pentru a înlătura această excludere de facto. În primul rând, se baza mult pe măsuri
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de mulți specialiști, respectiv transformarea modului de organizare a partidelor politice și posibilul impact al acestei transformări asupra regimului democratic (de exemplu, Katz și Mair, 1995; Von Byme, 1993). Mair (2002, 2006), de pildă, a susținut faptul că erodarea "democrației partinice" pregătește apariția unui gen de "democrație populistă", în care partidele politice sunt înlocuite de lideri puternici care dezvoltă o legătură directă și nemijlocită cu "poporul". Văzută astfel, ascensiunea forțelor populiste merge mână în mână cu apariția unui scenariu politic nou
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și-a adaptat programul politic în acord cu democrația liberală (Brazilia, Chile și Uruguay, de exemplu), "fantomal populismului (de stânga)" nu a ieșit la iveală (Lanzaro, 2006). În final, s-a spus că țările Americii Latine care au un sistem partinic puternic și instituții politice solide pot evita reacțiile populiste, de vreme ce în aceste cazuri buna funcționare a instituțiilor de reprezentare democratică permit prea puțin (re)apariția populismului (de exemplu, Mainwaring și Scully, 1995; Navia și Walker, 2009). În același timp, în
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de reprezentare democratică permit prea puțin (re)apariția populismului (de exemplu, Mainwaring și Scully, 1995; Navia și Walker, 2009). În același timp, în Europa, diverși specialiști au legat ascensiunea actorilor populiști de puterea (sau, mai bine zis, de inerția) sistemelor partinice și a instituțiilor politice, susținând că partidele populiste o duc bine în special în democrațiile bazate pe consens (de exemplu, Hakhverdian și Koop, 2007; Kitschelt, 2002), de unde rezultă că societățile bazate mai mult pe principiul majorității și pe pluralism, cum
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
descoperă sectoare ignorate până acum, dar purtând pecetea contaminării de aceeași insidioasă propagandă, de la discursurile prezidențiale la benzile desenate: scenariile de film, cărțile de învățătură pentru pionieri, textele omagiale, romanele populare, poeziile patriotice și revoluționare, folclorul nou, piesele de teatru partinic, documentarele propagandistice, povestirile eroice pentru copii, antologiile și abecedarele. Te fascinează să citești în altă cheie texte care, sub masca onorabilității, au avut o certă intenționalitate ideologizantă, partinică, festivistă. Autorii acestei recuperări își propun să contracareze operația de „ștergere a
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
omagiale, romanele populare, poeziile patriotice și revoluționare, folclorul nou, piesele de teatru partinic, documentarele propagandistice, povestirile eroice pentru copii, antologiile și abecedarele. Te fascinează să citești în altă cheie texte care, sub masca onorabilității, au avut o certă intenționalitate ideologizantă, partinică, festivistă. Autorii acestei recuperări își propun să contracareze operația de „ștergere a urmelor”, pe care unii dintre autorii sau comentatorii acestor opere o încearcă astăzi, prin minimalizarea efectului sau expedierea lor pudibondă undeva la periferie. În realitate, ni se dovedește
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sistem, suferă de o „boală cronică: imbecilizarea și nevroza”. Manualele, începând cu Abecedarul, sunt pline de stereotipuri, scopul este „politizarea” (adică impregnarea minții copiilor), familiarizarea lor cu mărețele realizări ale epocii. Copilul e format prin îndoparea cu mituri și teze partinice: mitul învățătoarei sau al părintelui-educator politic, teza patriotismului socialist, teza umanității învățământului comunist, mitul eroului popular educat în spiritul noii epoci. Un idilism care sensibilizează pentru marile valori socialiste, un discurs care elogiază eroismul continuu și dislocă convingerile și deprinderile
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Cernat dedică un studiu „Îmblânzitorului României socialiste”, poetului care a avut statutul simbolic de bard național, celui ce și-a asumat rolul de „poet comunitar etatizat” și a fost principalul creator de folclor nou, de sloganuri, marșuri, imnuri și lozinci partinice sacadate - Adrian Păunescu. Fiu al unui învățător liberal, fost deținut politic anticomunist, Adrian Păunescu s-a salvat găsindu-și o altă identiate, de fiu spiritual al lui Nicolae Ceaușescu. Iar Cârmaciul îl adoptă și-l utilizează pentru a-l dubla
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ca formă de manifestare pentru intelectuali și politicieni este o prostie; este chiar prostia în exercițiul mediei intelectuale!) nu au fost învățate, fiind lăsate deoparte pentru altfel de vremuri... Acest refuz al lui Foucault de a nu fi un element partinic al unui sistem social-politic autosuficient și conflictual în structura lui organizatorică îl aproprie de austriacul Eric Voegelin (1901-1985), intelectual reprimat îndeajuns de mult! Unii l-au plasat "la dreapta". Între Foucault și Voegelin vom găsi mai multe asemănări structurale decât
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de a inventa și lipi etichete "pe produse culturale". Elitele de azi își pierd privilegiul cuvântului, dreptul sporit și hegemonizat mediatic de a le spune oamenilor cum e cu istoria și cu trecutul de pe pozițiile "înalte" ale unor de interese partinice, printr-o instrumentalizare a evidențelor de către un abil aparat de propagandă, cu efecte de îndoctrinare prin intermediul Cuvântului. În zilele noastre se ucide (intelectual!) prin... cuvinte 20. O serie de atacuri infame și cu un profund efect denigrator tipice unor medii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și clientelar, ierarhia acest simbol al religiei și al politicii 21 nu se mai constituie într-un mod firesc pe baza unor diferențieri structurale între membrii unei societăți diferențieri instituite prin merite și prin contribuții evidente, palpabile! -, ci prin criterii partinice, de regulă politicianiste, de clan și de gintă (sau de apartenență etnică!). Astfel principiul reprezentării nu mai funcționează, fiind suspendat de o mecanică social-politică clientelară! Avem o formă de fals autoritarism (intelectual și politic!), destul de ubuesc, și printr-un soi
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
societăților. Problema individului modern este profund legată de acest raport putere-dreptate, iar orice putere care, de fapt, nu are nicio treabă cu ideea de putere, această "putere" politică modernă fiind contra-putere pe o serie structurală de nedreptăți sociale (prin atitudini partinice și de gașcă!), poate fi distrusă în multiple funcționalități și prin diverse moduri. Contrar scepticismului foucauldian, individul modern poate distruge sistemele arbitrare de putere politică, formarea lor socială pe o serie de nedreptăți, derivele lor de sens social și politic
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
fapt istoric într-o serie cronologică ireversibilă, atunci hermeneuții, utilați cu tehnici abstracte de interpretare, decupează un spus sau o serie de fapte și de enunțuri istorice pentru a le stabili o critică, de multe ori subiectivă, dacă nu cumva partinică și politic interesată. În viziunea foucauldiană, funcționalistă și semiologică, istoria și "știința umană" nu există peste tot unde este vorba de om, "ci numai acolo unde se analizează, în dimensiunea proprie inconștientului, norme, reguli, ansambluri semnificante care dezvăluie conștiinței condițiile
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cartea de debut (Muguri), va fi alterată ulterior de un patetism convențional, răspunzând „comenzii sociale” a momentului. Plachetele pentru ostași Reportaj liric (1963) și Poeme în marș (1969) conțin fie scrisori de dragoste adresate „patriei socialiste”, fie declarații de atașament partinic. Cu trecerea timpului, poetul își definește mai precis menirea și își limpezește orizontul liric. În Ctitorie în albastru (1972) și Voievod de stea (1973) nu va mai rămâne decât o impetuozitate exterioară a declamației, echilibrată însă de o sfiiciune a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
din gură în gură - făceau ca, în cercul ofițerilor și ostașilor, să existe o tendință ca rezolvarea conflictelor să se facă cu arma în mână, în chip de represalii. Literatura română de specialitate (mai ales reprezentanții ei orientați spre istoria partinică, aflați la vârf prin anii optzeci), pe de o parte pe baza știrilor românești, pe de altă parte (mai târziu) pe baza documentației înaintate de români comisiei germano-italiene (înființată cu scopul de a verifica coerența faptelor susținute) menționează un număr
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
o simt față de poporul nostru mă fac să mă gândesc serios la munca mea în anul care a început. Timpul nu poate fi lăsat să treacă zadarnic”. PROPAGARE ȘI PROPAGANDĂ LITERARĂ După această schițare a ipotezei optimiste - căci intențiile sunt partinic angajate și în cazul celorlalte intervenții - să mai temporizăm intrarea în inima faptei literare, pentru a contura tot în linii generale imaginea altor căi de creștere, întărire și difuzare a literaturii realist-socialiste: colecții editoriale, biblioteci, reviste noi, emisiuni radio, fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
limba maghiară - să devină bun al întregului popor, înseamnă a sărăci literatura noastră. Și cartea lui Istvan Horvath este o astfel de lucrare bună, de care poporul are nevoie, pentru că îl ajută în munca și lupta lui. Prin atitudinea ferm partinică, prin vigoarea cu care, situându-se în miezul vieții, scriitorul a izbutit să promoveze noul, dându-i în cuprinsul operei literare locul hotărâtor pe care-l deține în viață - romanul Brazdă peste haturi constitue un succes al întregului nostru front
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
martie la Reșița, consfătuire la care a participat și autorul. Muncitorii au scos în evidență faptul că Cetatea de foc este prima piesă - și în general prima lucrare literară - care dezbate probleme ale siderurgiei noastre, tratându-le de pe o poziție partinică (...). În cursul pomenitei discuții asupra piesei, tov. Endreș a scos în evidență faptul că în piesă se întâlnesc două atitudini deosebite față de muncă, rezultând din pozițiile de clasă ale personajelor: una este reprezentată de Petru Arjoca și Iona Jămănar, cealaltă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în urma căreia am fost dat afară de la "Opinia studențească", am scăpat cu atât. Al. Călinescu și Sorin Antohi, dați și ei afară de la conducerea "Dialogului", au fost supuși și oprobiului public într-o ședință de partid și au primit sancțiuni partinice! Cred că, dacă nu voiai funcții de conducere, dacă nu voiai să pleci în străinătate, dacă nu voiai deci niște drepturi elementare, care în acea lume erau recompense și privilegii, era mult mai avantajos să nu fii membru PCR. Cred
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
filologie, Istoria criticii literare moldovenești (programe pentru școala superioară, 1984), Lectura expresivă ș.a. S. s-a manifestat ca un promotor dogmatic al ideologiei și politicii oficiale în domeniul culturii din perioada totalitarismului comunist, prin lucrări precum Cuvântul: angajare și răspundere partinică (1984), Omul nou: patriot și internaționalist (1986), Pagini de leniniană: permanență și continuitate (1988) ș.a. Pentru S. factorul social și „angajarea” militantă, înțelese simplist, sunt criterii primordiale de apreciere a fenomenului literar, cum se observă și într-o lucrare intitulată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289619_a_290948]
-
literar, cum se observă și într-o lucrare intitulată Realitate și mesaj. Patos social. Valori estetice (1981). SCRIERI: Internaționalul și naționalul în romanul moldovenesc contemporan, Chișinău, 1973; Realitate și mesaj. Patos social. Valori estetice, Chișinău, 1981; Cuvântul: angajare și răspundere partinică, Chișinău, 1984; Creația lui V. Teleucă în școală, Chișinău, 1985; Ecuația poetică a înaltului, Chișinău, 1986; Omul nou: patriot și internaționalist, Chișinău, 1986; Cuvântul și datoriile noastre, Chișinău, 1988; Pagini de leniniană: permanență și continuitate, Chișinău, 1988. Repere bibliografice: Vasile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289619_a_290948]
-
Iorga, a pregătit din punct de vedere intelectual unirea românilor), adevăratul arhitect al României Mari, nu făcea parte dintre cei care protestau împotriva abuzurilor liberalilor în detrimentul democrației românești. Iorga nu era de acord: "Unitatea națională trebuie să rămînă dincolo de disputele partinice"66, scria el. Ce perspective avea România? Să o ia spre stînga sau spre extrema stîngă? Filosofia lui Iorga se rezuma la sămănătorism. El numea fondarea Internaționalei a III-a drept un "experiment inutil"67. Prosperitatea socialistă din anii postbelici
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Nu putem și nu trebuie să ne aliem cu ea. Dacă Franța ne-ar cere să încheiem o astfel de alianță, am prefera să rupem relațiile cu ea decît să acceptăm!" Iorga l-a avertizat pe rege că, din cauza sistemului partinic, România se deplasează spre dreapta "cu iuțeala unor cai în galop". L-a întrebat pe rege ce s-ar întîmpla dacă Legiunea ar avea de cinci ori mai multe locuri în Cameră la alegerile următoare? Acesta a replicat că nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]