1,641 matches
-
materialismului, cât și pentru a susține eugenia sau supremația rasei ariene, poate fi important să se distingă știința darwiniană de ceea ce s-a numit adesea„darwinism“. Se poate, cred, arăta că cel puțin unele din aceste reacții, adesea vehemente și pasionale, se explică prin perceperea teoriei drept o sfidare la adresa unor idei și reprezentări dintre cele mai profund înrădăcinate în tradiția gândirii occidentale: pe de o parte a reprezentării opoziției dintre natură și spirit, al cărei punct de sprijin esențial l-
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ascunsă sub chipul angelic al eroinei din Geniu pustiu (Poesis) capătă dimensiuni și nuanțe noi în Avatarii faraonului Tla și în Cezara. Cele două Cezare din operele citate se situează în planul feminității demonice, trăsătura care le unește fiind intensitatea pasională. Cezara din Avatarii faraonului Tla întruchipează imaginea unei pasiuni devastatoare. Ea este unul dintre cele mai complexe personaje feminine eminesciene, apropiindu-se cel mai mult de spiritualitatea demonului. Senzualitatea sa demonică se manifestă printr-un amestec ciudat de cruzime și
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
de femei a căror esperiență este călăuza amorului, ci tocmai de agresiunea inocenței femeiești.” Este semnificativ însă faptul că Euthanasius o înfățișează pe femeie sub semnul unei agresivități inocente care sugerează o Veneră candidă. Cezara oferă o ipostază a iubirii pasionale asociată cu voluptatea panteistă. Contesa Bianchi este o ființă care ascunde sub înfățișarea angelică, năvalnice pasiuni telurice. Dragostea sa este cu atât mai agresivă cu cât în calea ei stă marchizul Castelmare, logodnicul acceptat din rațiuni materiale. Cezara e o
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
este cu atât mai agresivă cu cât în calea ei stă marchizul Castelmare, logodnicul acceptat din rațiuni materiale. Cezara e o ființă dominată de sentimente năvalnice care îndeamnă la pasiune. Ea ilustrează iubirea agresivă aflată „în faza declanșării simțurilor”, frenezia pasională sub forma unei beții a simțurilor. E o întruchipare a Venerei concupiscente, ale cărei simțuri poartă amprenta unei inocențe primitive. Ea simbolizează feminitatea sublimă sub al cărei chip inocent se ascunde senzualitatea: „Dar ce frumoasă, ce plină, ce amabilă era
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
esențial, neinfluențat de aluzii metaforice lejere (ca atunci cînd o măsură sau un tratat este "violat" sau cînd se spune despre cineva că suferă de "convulsii violente" sau că se angajează în acte de vorbire descrise drept "violențe" pentru că sînt pasionale sau excesive), fără a aborda probleme de motivație (oamenii pot fi violenți din nenumărate motive) sau de legalitate (violența poate fi, și este adesea, nu numai folosirea nelegală a forței fizice) și fără a o minimaliza prin supoziții greșite obișnuite
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
de refulare purcezând din buna cuviință nativă, sau mai curând somnul daimonului din ea. [...] (La apariția lui Lică)opțiunea ei, marea opțiune a vieții Anei, se realizează, năpraznic. [...] Opțiunea Anei era definitivă, absolută, mergând spre un bărbat de o structură pasională, înrudită cu a ei, nu spre Ghiță, în care se afirmă din ce în ce mai mult tendința de a se lăsa în voia tuturor disponibilităților"76. Nimic din text nu susține această perspectivă analitică. Fapte și vorbe, ele converg spre o radicală opoziție
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
comparație negativă. Persida începe să iubescă, știe asta, deși voința și rațiunea ei nu primesc nici acum această realitate. Impresia pe care i-o face de aproape acest bărbat, temut și dorit, dar care s-a lăsat strivit de chinuri pasionale, e înduioșătoare. Simte pentru prima dată milă și propria vinovație sentimente care îi arată că, încă o parte a ființei ei a cedat iubirii, trăind alături de celălalt prin simpatie, concordanța afectelor. Îl vede acum slab, mai ales rău, căci ispita
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
singura sa lucrare de literatură fantastică. După ea, Slavici va publica în Vatra o ultimă nuvelă realistă cu adevărat izbutită, Ceas rău, o reiterare a atmosferei sumbre din Moara cu noroc prin tensiunea inoculată de disoluția cuplului și de crima pasională. Fantasticul presupune întâi de toate "ruperea de realitate, de rațiune și semnificație, o modificare a ordinii temporale obiective [...], o nouă dimensiune a duratei, un alt ritm al succesiunii momentelor, o cronologie inedită a evenimentelor"147. Deși singularitatea pare să trimită
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
existența și finalitatea ei: cea a bătrânei... și cea a lui Ghiță; două mentalități etice, morale: cea lui Ghiță și cea a lui Lică; [...] în al treilea rând, nuvela aduce în dezbatere două concepții opuse cu privire la dragoste: aceea totală și pasională a Anei [...] și aceea a lui Ghiță care o sacrifică..." iar Elisabeta Lăsconi vede în batrână fie "adevărata păstrătoare a sacrului", fie "strămoșul mitic pe linie feminină care pare să vegheze fecunditatea, dar și stingerea...". Situat, din această ultimă perspectivă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
a lungul timpului s-au confruntat viziuni opuse asupra destinului cetăților, sînt percepute numai prin înfruntarea doctrinelor, prin interferența și ciocnirea "sistemelor de gîndire". Complexitatea socială, dimensiunea colectivă nu sînt negate, se acceptă tot ceea ce în dezbaterile de idei este pasional, tot ceea ce este marcat de speranță, de amintire, de fidelitate sau de refuz. Dar, în cele din urmă, întotdeauna, sau aproape întotdeauna analiza se reduce la examinarea unui anumit număr de opere teoretice, opere clasate în funcție de ceea ce tradiția le atribuie
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
să repudiezi convențiile actuale ale limbajului pentru a reveni la un sistem de comunicare prin semne, singurul în conformitate cu legile naturii. "In loc de a se vorbi, se va cînta; cele mai multe cuvinte de bază vor fi sunete imitative, fie ale accentelor pasionale, fie ale efectelor produse de obiectele sensibile; se va face mereu auzită onomatopeea." "Era pe vremea cînd animalele vorbeau". Vechea formulă cu care încep atîtea basme dovedește sub o altă formă sub formă inversă de astă dată aceeași nevoie a
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
al XlX-lea sau începutul secolului al XX-lea, conținînd același fel de amintiri, susțin afirmația. Concluziile din Satul romanesc confirmă lucrurile: privirea aruncată spre trecut pare a fi cu atît mai insistentă, mai încărcată de emoție, cu atît mai pasională, cu cît se îndreaptă spre moduri de viață dispărute sau pe cale de dispariție. Prezentă întotdeauna în arierplanul imaginarului colectiv, mitologia Vîrstei de aur cunoaște, în istoria unei societăți, perioade de intensitate variabilă, vremuri puternice și vremuri firave, puseuri de efervescență
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
este "de același fel cu întemeierea creștinismului". Cel care vede în "noua lume" plină de iubire mijlocul cel mai sigur de a realiza "comunicarea cea mai strînsă cu Dumnezeu" este tot Fourier. Potrivit lui, armonia recucerită, libertatea redo-bîndită a dorinței, impulsurile pasionale nu pot să nu conducă la întemeierea unei religii de identificare cu Dumnezeu, diferită de religiile civilizate care constau în cultul speranței în Dumnezeu". Bineînțeles, trebuie subliniate ultimele cuvinte din spusa lui Fourier: religia pe care o vestește și o
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
a însufleți numai dacă aceste manifestări sînt acceptate. A trece cu vederea, de pildă, un lucru deosebit pentru majoritatea compatrioților noștri, cum este sacralizarea ideii și a termenului de Republică, înseamnă a te condamna să nu înțelegi nimic din istoria pasională și morală a Franței de după 1900. Posibilă consecință a uriașului traumatism provocat de primul război mondial, înfățișîndu-se sub diverse forme, devenind dintr-odată un morman de moloz sau fărîmițîndu-se încetul cu încetul, acest sistem construit în secolul trecut s-a
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
continua cercetările pentru adâncirea cunoașterii porumbului, dar care datorită acțiunii și interacțiunii genelor, probabil că niciodată și nimeni nu se va declara mulțumit că totul a fost studiat și totul este cunoscut. În acest context, există o discuție interesantă, câteodată pasională între cercetătorii amelioratori, a cărei sens și conținut am încercat să-l înțeleg, analizându-mi propriile raționamente, experiență și cunoștință și anume dacă ameliorarea plantelor, în principiu reprezintă doar o știință sau este și o artă, înțelegând în acest context
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
chiar și de la moarte; p. 26, r. 30 31 : „asta trebuie să fie scânteie din gătejele culese de Malca, că tare m-a fript” - recunoaștere voalată a simpatiei stârnite de tânăra ce l duce pe moș cu gândul la tinerețea pasională; p. 28, r. 9 10 : „cine-i cu pagubă, și cu păcat” cine suferă un necaz, implicit face și păcate, fiindcă, fără justificare, dă vina pe alții pentru ceea ce i s-a întâmplat; p. 29, r. 8 9 : „ca la
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de făcut. (i) Domnul Le Pen urăște evreii. (j) Poate că familia Domnului Levaï a suferit din cauza nazismului. (k) Poate că dorește să se răzbune. (e) Poate că tresare atunci când întrezărește umbra fantomei "bestiei ticăloase". (m) Aceasta explică tonul său pasional. (n) Îl înțelegem foarte bine. [...] J. Perrin, La Nation, nr.1 254, 18-1-1986. Sunt notate aici două secvențe explicative care se succed: Secvența 1: P. expl. 0: (a) P. expl. 1: De ce (b) ? P. expl. 2: Pentru că (d), (e), (f
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
povestirile lui James "sunt construite pe o axă principală, în care conversația deține un rol de prim ordin, în primul rând cel de a face să traspară ideea de adevăr din ceea ce se vrea a fi disimulat ceva tainic, misterios, pasional și pasionant, difuz pe tot parcusul cărții ("La douleur du dialogue", 1959). Consensul, cel despre care am vorbit ceva mai devreme, se regăsește aici, așa cum nota M. Blanchot, în alt mod deplasat și tematizat: În conversații, James reușește să dea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
scenă, aceasta se datorează regulii celor trei unități (de loc, de timp și de acțiune) și regulii convenției. Legea economiei controlează, cu precădere, durata povestirilor: într-un gen dramatic dialogal, materializat, în esență, prin cuvântul care exprimă emoție și trăire pasională, narațiunea monologală apare ca o soluție de compromis la care nu trebuie să apelăm decât trecând direct la subiect și fără prea multe excese. Cu privire la ceea ce numește "povestirea dramatică", Pierre Guiraud insistă asupra eterogenității textuale și afirmă, în propria-i
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pitoresc, Valeriu Băleanu (unchiul lui Mihai), se dorește mantie protectoare în fața atâtor spasme interiorizate. Un protector, semănător de armonie conjugală („Amândoi, tu și Oltul, sunteți una și aceeași imagine a vieții”) care înțelege cum este a iubi și a suferi pasional. Dar apariția lui Pandele Verghy, tânărul arhitect grec, devine prezență exotică. Acest tânăr se îndrăgostește fulferător de Alek. Este îndrăzneț și foarte insistent. Portretul pe care i-l conturează este edificator: „d-ta, ivită din spuma M. Egee, mereu agitată
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
ce-a lăsat în urmă”), orgoliul femeii rănite, apartamentul (Magdei) - un „templu al singurătății”, spitalul - un loc al recuperării și al redării armoniei sinelui etc. Scriitorul ne dezvăluie un exemplu concret de natură neurobiologică, prin oglindirea unui tip de iubire pasională, ce poate fi studiat ca un caz clinic (sentimente erotice care mocnesc ardent, ucigând demnitatea unei femei frumoase și inteligente, transformându-o, ascensional, într-un sclav al propriilor impulsuri, ilogice). în egală măsură, interesantăși palpitantă (deși dureros de tristă) este
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
să ies cât de cât din presiunea "realității românești". Demisia lui CTP este importantă și, indiferent de faptul că mulți colegi din presă dar din alte trusturi! o bagatelizează și o "interpretează", are un impact public uriaș, imens, pentru că, iubit pasional și detestat pe măsură, este probabil primul/întâiul jurnalist de opinie din România. Nu cred să existe consumator de presă român căruia să-i fie indiferent: ori îl iubește, ori îl urăște! Cât privește aventura deconspirării, începusem să fac o
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
converg, cum am presupus 62, și unele curente "ideologice" heterodoxe, mai ales cel iudaic, parcă pentru a da mediului un ton de mai profundă înălțare spirituală. Și, ironia sorții, tocmai în acest cerc anti-Augustus anti-Augustus din principiu, nu din impuls pasional irațional a crezut Ovidiu că se poate încadra, el care, prin scrierile și viața lui, era foarte departe de înaltele aspirații ale acelui ambient. Într-adevăr, la autorul eseului Despre sublim (Dionysios din Halicarnàs) apare conceptul de Dumnezeu monoteist iudaic
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
conceptul unui Dumnezeu unic, personal, care, în (absoluta) sa libertate interioară nu vrea răul și imoralitatea, Ovidiu, în schimb, zăbovea pe poziții deja (virtual și, în parte, chiar practic) depășite, privind zeii după (absoluta) lor libertate exterioară, dedați tuturor impulsurilor pasionale 71, prin aceasta contribuind la propria lor negare. Și cum, vrem nu vrem, suntem făcuți după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, la care cu toții ne raportăm, în timp ce omul augustan, din cercul guvernanților sau al opozanților prin cei mai înalți reprezentanți
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
și asemănarea lui Dumnezeu, la care cu toții ne raportăm, în timp ce omul augustan, din cercul guvernanților sau al opozanților prin cei mai înalți reprezentanți ai săi, se străduiește să imite libertatea interioară a lui Dumnezeu, înfrânându-și orice fel de impulsuri pasionale, pentru a nu deveni sclavul acestora 72, Ovidiu se gândește că poate realiza libertatea exterioară a zeilor săi, dând frâu liber tuturor instinctelor și pasiunilor josnice ale sale (și ale altora)73. Este vorba de două lumi spirituale contrastante care
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]