1,597 matches
-
care Universitatea va fi nu doar asediată, ci vandalizată. Mai cu seamă ideea de universitate era cea pe care securiștii și minerii simțeau nevoia să o pedepsească. Spiritual vorbind, fenomenul „Piața Universității 1990” poate fi înțeles și prin intermediul nonviolenței și pasivității active; Golania materializase o experiență aparte a libertății care avea efect transfigurator. În Zonă coagulase o formă de comuniune specială. Buricul Bucureștiului părea să fie atins de un har, de o energie spirituală, în sensul în care fenomenul „Piața Universității
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
fi în afara oricărui pericol, dar care totuși au decedat în condiții neelucidate nici până astăzi, pun pe tapet o altă chestiune: că uciderea din culpă și moartea erau percepute, în decembrie 1989, ca niște lucruri comune, la fel indiferența sau pasivitatea în fața unui individ maltratat care, la o adică, putea fi lăsat să moară, pentru că era nevoie de victime justificative sau, dimpotrivă, pentru că un mort un plus sau în minus oricum nu mai conta. Un analist sau revoluționar de la Timișoara spunea
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
șaisprezece ani, fără a avea totuși, la vremea respectivă, ecou în rândul unei populații asupra căreia lavajul cerebral izbutise într-o formă rafinată. O populație care fusese dresată și care reacționa pavlovian, temătoare față de orice ar fi scos-o din pasivitate, comoditate, orbire. Or, astăzi, acțiunile și inițiativele legate de astfel de lucruri sunt fremătătoare și chiar abundă în chip benefic: mă refer la crearea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului (în fruntea căruia se află Marius Oprea), dar și la
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
politice care viciază atmosfera. Aș mai adăuga la neizbânde obstrucționarea clarificării celor întâmplate în decembrie 1989. Dincolo de bănuielile sinistre întreținute astfel, misterul sau mușamalizarea amintesc constant de prezența în posturi importante a persoanelor compromise. Combinația de cinism a unora și pasivitate a altora, complicate de nevoia de reconciliere și tentația consensului, au dus la compromisuri de care a profitat cine a putut. Desigur, situația de la începutul acestor ultime două decenii se deosebește de cea din anii recenți, dar va mai dura
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
frustrare dacă o interpretează ca pe un mijloc folosit de către părinți pentru a-l împiedica să-și atingă scopurile personale. Formarea unei viziuni negative despre lumea socială este foarte probabilă în acest caz. Folosirea permanentă a pedepselor poate duce la pasivitate și evitare ca reacție de adaptare la situație. Frustrarea, definită ca eveniment sau act ce împiedică îndeplinirea sarcinii în curs, sporește, în consecință, tendințele agresive. Din cauza constrângerilor de ordin fizic și social, frustrarea resimțită în contextul unei familii ce aplică
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cu locutorul (vezi supra). (b3) Strategia "observatorului" reflectă ipostaza persoanei prezente și active în "spectacolul" comunicării, având ca scop obținerea de informații fără implicarea directă în schimbul comunicativ, așadar fără asumarea rolului locutorial. Strategia este, astfel, în acest context, cea a pasivității, a non-implicării, dublată însă de cea a centrării pe informație; mijloacele valorificate presupun discreție, absență "in praesentia", dar în același timp, atenție și concentrare. Relația cu celelalte persoane implicate în situația de comunicare respectivă este mai degrabă una ascunsă, subtilă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
timp este totală și nimic din interior nu pare să ofere satisfacții majore. Ruptura cu lumea din afară este din ce în ce mai dramatic percepută. Oficial, poate fi considerat "timpul liber", dedicat relaxării sau efectuării unor treburi individuale. Real, este un timp al pasivității și ineficacității, al docilității generalizate, al subzistenței resemnate. Nu întrunește caracteristicile care îl pot defini ca "timp liber"38: caracterul eliberator (căci nu eliberează total de obligații), caracterul gratuit (căci individul intră într-un păienjeniș de relații informale care au
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
R.A. Cloward și L.E. Ohlin, "subculturile delincvente" grupează de regulă indivizi care, deoarece le sînt blocate sau obstrucționate oportunitățile economice sau culturale, utilizează mijloace ilegitime de reușită. O dată acceptat ca membru, minorul se transformă treptat-treptat, personalitatea lui căpătînd trăsături specifice: pasivitate și lene, instabilitate, agresivitate, ciudă, neîncredere, violență, impulsivitate, lipsă de interes față de societate, preocupări sexuale mascate, reușită rapidă, nevoia de evaziune, anxietate de fond și sentiment de culpabilitate. Majoritatea acțiunilor sînt, de fapt, de natură mai degrabă predelincventă, iar ele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nonconformist de egoism și delincvență, sperînd că astfel poate cîștiga dragostea și acceptarea părinților săi."166 Încercările de explicare a actului delincvent ca o "reacție agresivă contra angoasei de castrare", ca o "afirmare excesivă a virilității în condițiile fricii în fața pasivității femeii" sau ca manifestare a unei gene criminale dominante în structura eredității par mai degrabă niște exhibiții intelectuale decît explicații științifice. E drept că pot fi constatate aberații cromozomiale la unii infractori sau că sentimentele de inferioritate pot lua și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
rarefiat și mai îmbîcsit, aerul carceral este expresia putrefacției trăite în comun de deținuți. Închisoarea este greu de suportat în primul rînd olfactiv, odoarea întărind oroarea. Transpirînd abundent unele lîngă altele, trupurile deținuților intră vara într-o stare de inerție, pasivitate și imobilism, mișcările și gesturile reducîndu-se la maximum pentru a nu altera și mai mult aerul. Starea de conservare produce o dezindividualizare corporală, iar absența elementelor de personalizare a trupului (haine, parfumuri, coafuri) sporește senzația de mortificare a corpului. Economia
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
tot mai mari au fost subordonate unui sistem juridic ce le excludea din societate, aruncîndu-le la marginea acesteia. Încadrînd nemulțumirile și revoltele împotriva autorităților în aria delincvenței dominată de hoții, tîlhării, crime și violuri -, pușcăria a identificat ordinea socială cu pasivitatea, cu conformismul. Cu Legea din 1874 se încheie formarea sistemului carceral românesc. Cu ajutorul lui Ferdinand Dodun de Perrières, hotarele dintre dezordinea socială și infracțiune s-au șters definitiv 258. Sistemul penal medieval ortodox, dominant vreme de 500 de ani, a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
la noi până acum). Observă de la bun început că scenariul cosmogonic propus de acest mit diferă atât de cel vetero-testamentar, cât și de cele mediteraneene. în cazul mitului cosmogonic românesc, observă că motivul scufundării cosmogonice se corelează cu cel al „pasivității lui Dumnezeu” și cu antagonismul adversarului, toate acestea într-un scenariu destul de dramatic. Insistă mult asupra arhaismului unor motive, așa cum este cel al Dumnezeului creator care se scufundă singur în apele primordiale. La fel de arhaice sunt și ornitomorfia unor ajutoare divine
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
intâmplat în luna februarie, când unele organizații locale din județul Durostor au părăsit partidul liberalilor georgiști. Între cauzele care au contribuit la crearea acestei situații s-au numărat lipsa de unitate a conducerii organizației județene, oportunismul unora dintre georgiști, precum și pasivitatea președintelui organizației județene, Constantin Hențescu. Secretarul general al organizației județului Durostor, C. N. Zaharesu manifesta tendința de a se alătura grupării țărăniste conduse de dr. N. Lupu, cu speranța că i se va încredința conducerea organizației județene a acestei formațiuni
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
erau "laturi secundare ale ideii liberale". Era o încercare de a delimita ideologia georgistă de neoliberalismul "partidelor burgheze [ale] conducătorilor democrației" 336. C. Ionescu-Olt caracteriza, de asemenea, liberalismul georgist ca o doctrină optimistă, constructivă, care respinge "doctrinele de regizare și pasivitate", cum ar fi cea comunistă. Acest tip de liberalism, susținea autorul, era diferit și de doctrinele celor care "puși să apere ordinea capitalistă [...] și-au însușit fără s-o știe mentalitatea și filosofia marxistă". Era o posibilă trimitere spre cazul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de a fi apostoli ai cauzei, fericirea de a fi utilizați în folosul comunității) confereau acestui partid o aparentă superioritate morală. Punând în antiteză trăsăturile pozitive ale doctrinei liberale, autorul apreciază comunismul drept o doctrină "simplistă, [...] de regizare și de pasivitate"746. Dincolo de faptul că respingeau principii ale ideologiei comuniste care veneau în directă contradicție cu doctrina liberală, georgiștii vedeau în dezvoltarea mișcării comuniste din România un permanent pericol pentru siguranța națională. Poziția geografică a României, aflată în imediata apropiere a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
apar totdeauna în astfel de situații, România înainta cu pași siguri în noul regim impus, după sistemul bine cunoscut. Și atunci, ce-mi rămânea de făcut, să accept ideea unui concediu și să mă resemnez într-o stare de totală pasivitate, cu care nu eram deloc obișnuit. Dar iată că "Destinul" a vrut altfel. În ziua de 6 septembrie 1945 sunt convocat de către dna Mariela Săulescu, președinta Comitetului Crucii Roșii Române, care-mi propune să fac parte din comisia condusă de către
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
voință ardelenească, o aspirație mai temeinică, mai gospodărească: toate realizările domestice în casa noastră, mobilier și confort superior, se datoresc dânsei: eu am transpus în activitatea critică ambițiile ei gospodărești, în luptă cu sibaritismul meu propriu, care împingea la exces pasivitatea lui în fața destinului. Ce deosebire între cele două bunici! Când ne-a vizitat și ea la Aiud, dar numai pe noi, și nu marginal și în trecere protocolară, „mama tină“ - și ea văduvă acum (bunicul fusese al doilea mort ce
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
care sunt adevăratele valori ale existenței) pretindea mobilizare și educație permanente. "Adversarii din afară, partizanii declarați ai regimurilor nondemocratice și antidemocratice subliniază Joseph Rovan sunt mult mai puțin periculoși pentru democrație decât adversarii din interior: lăsarea lucrurilor în voia lor, pasivitatea, retragerea în viața privată. Efortul de educare democratică nu este necesar doar pentru triumful regimului democratic, pentru apărarea acestuia, ci mai ales pentru a-l face să trăiască 239". Educația democratică este întruchiparea spiritului civic responsabil, pe care mediile moderniste
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
din 1989. Chiar dacă ne-am putea aștepta ca cei dezmăgiți să fie mai activi politic, să protesteze mai mult față de noul sistem, datele arată că cei dezamăgiți participă mai puțin la asociații voluntare, că dezamăgirea și frustrarea sunt asociate cu pasivitatea și retragerea din spațiul public. Tabelul 2. Nivelul apartenenței și activității voluntare în organizații secundare Membru (%) Voluntar (%) Servicii sociale pentru bătrâni, handicapați sau săraci 3,7 4,2 Organizații religioase sau bisericești 8,1 6,3 Educație, artă, muzică sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
latura administrativă a conducerii școlii "anulând" celelalte aspecte. j) Investiții reduse pentru pregătirea personalului. Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice reprezintă o problemă aruncată în sarcina fiecărui individ în parte, școala neimplicându-se în acest proces. k) Lipsa unor modele. l) Pasivitatea, pe motivul "la ce bun?" în condițiile în care școala nu are nici o șansă de a declanșa progresul. 3. Factori de limitare a) Compartimentarea personalului și a serviciilor ceea ce face ca realitatea dintr-un anumit compartiment sau clasă de elevi
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Evaluarea stadiilor intermediare și finale de adaptare la schimbare; * Creșterea competențelor, performanțelor în cunoaștere etc. b) Afectiv motivaționale: * Dorința de a lupta pentru o nouă adaptare; * Acceptarea schimbării; * Învingerea fricii; * Asumarea riscurilor; * Atenuarea/înlăturarea blocajelor interne, a frânelor atitudinale; * Învingerea pasivității etc. c) Atitudinale: * Detașarea de violența schimbării; * Receptivitatea la nou; * Acceptarea noului; * Devierea de la experiența trecută, rutină, prejudecată, obișnuință; * Învingerea inerției; * Flexibilitatea în gândirea alternativelor; * Curajul de a avea inițiative; * Învingerea dificultăților învățării la vârstele adulte; * Stimularea creativității etc. B.
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
personaj observat cu detașare. Când își amintește lucruri din trecut, devine mască fixă. Prezentul amuțește și ni se oferă o retrăire pe care Ono ar vrea s-o acceptăm fără să cârtim, dar o relectură a romanului ne arată că pasivitatea nu e înțeleaptă dacă vrem să ne apropiem de adevăr. Relectura aduce amănuntele în prim plan și scoate și mai tare în evidență ironia povestirii. A reciti, în cazul lui Ishiguro, e la fel de interesant ca și a citi pentru prima
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
aveam să povestesc. Aveam și sentimentul că e o ocupație de însingurat. Însă, de când mă știu, sunt o ființă pasivă și la voia întâmplării. Când am ajuns la poezie, mi-am dat seama că versul tocmai de aici izvorăște, din pasivitate, din memorie imperfectă, din nepriceperea de a istorisi, dar mai ales din pofta de a te lăsa la voia întâmplării. Pe lângă toate, poezia e un bun tovarăș. LV. Când vorbesc de poeții contemporani dezrădăcinați mă gândesc la George Szirtes, Fleur
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
fi delimitate cinci domenii: domeniul potențialelor inferioare punctului A, la care curentul de electroliza are valori negative și metalul este stabil în privința coroziunii, domeniul de potențial între EA și Epas - în care are loc o coroziune generalizată, un domeniu de pasivitate perfectă (între Epas și Erp, un domeniu de pasivitate imperfecta (Erp ... Es) un domeniu de coroziune prin puncte, unde are loc apariția și dezvoltarea punctelor de coroziune (peste Es). Determinarea potențialului de coroziune și înregistrarea curbelor de polarizare liniară și
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
la care curentul de electroliza are valori negative și metalul este stabil în privința coroziunii, domeniul de potențial între EA și Epas - în care are loc o coroziune generalizată, un domeniu de pasivitate perfectă (între Epas și Erp, un domeniu de pasivitate imperfecta (Erp ... Es) un domeniu de coroziune prin puncte, unde are loc apariția și dezvoltarea punctelor de coroziune (peste Es). Determinarea potențialului de coroziune și înregistrarea curbelor de polarizare liniară și ciclica se realizează cu Potențiostatul PGP201 (VoltaLab 21) PGP201
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]