1,893 matches
-
Oltenița, apoi la Ulmeni, comună din apropierea orașului dunărean, schimbându-și numele în Vasile Penu. Rupând legăturile cu familia sa, Alexandru Iliescu și-a abandonat propriul fiu, născut la 3 martie 1930, căruia i-a pus numele de botez, Ion. Bunicii paterni l-au crescut pe Ion Iliescu, în casa bătrânească de pe Ion Heliade Rădulescu, nr 8, din Oltenița. Între timp, Ion Iliescu va mai avea încă trei frați: Crișan, Eugen și Mihai. Viașa aventuroasă a tatălui său, muncitor ceferist, dar și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
țăș’ un cot, iar mai laș’ o palmî. - Tatî, cum vini asta? - Nu! Așa faci cum îț’ zâc eu!” (Vădeni pe Prut - Galați). Pânza întreruptă stârnește râsul femeilor la râu, fiindcă denotă nepricepere. Ridiculizarea fetei este însă motivată de autoritatea paternă agresivă ca un preambul la căsătoria incestuoasă, puternic dezaprobată de comunitate. De fapt, pânza certifică statutul incomplet al fetei de măritat, ea a împlinit vârsta inițiatică, însă țesătura ei nu poate fi desăvârșită, fiindcă trebuie să parcurgă mai întâi o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
granița cu creația este tărâmul morților în care neofitul trebuie să pătrundă prin alegoria călătoriei, devenită cod thanatic. „Moartea îmbrăca forma deplasării spațiale”, iar necesitatea morții temporare catalizează deschiderea drumului între lumi. Regula limitării spațiale vine întotdeauna de la instanța inițiată paternă, care cunoaște implicațiile survenite în urma pătrunderii în sacru și este motivat să restrângă accesul fiilor săi din două direcții opuse. Cea dintâi justificare ține de latura afectiv umană și urmărește păstrarea tinerilor în etapa infantilă, dependenți de mediul familial și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
instaurează nevoia unei întemeieri, câmpia deșertică trebuie redată planului social de un erou civilizator. Toate aceste implicații constituie motorul inițiativei rituale, îmbrăcată în plan social de o desconsiderare a tatălui temător să pătrundă într-un spațiu inofensiv. Comunicarea dintre instanța paternă și descendenți își atinge scopul ritual prin mecanisme inverse (nevoia oedipiană de înfrângere a tatălui catalizează psihologia inversă) iar tinerii pleacă pe rând dincolo de profan. O altă interdicție testamentară indică spațiul sacru montan, iar ascensiunea implicată conține sugestia morții inițiatice
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
călăuzit, prin abolirea cenzurii conștientului, Aleodor pătrunde pe muntele interzis sub imperiul subconștientului în care a coborât. Tocmai acest hybris de încălcare a domeniului extramundan va conduce la proba ce solicită găsirea fetei alese, sub forma poruncii de la pocitanie. Învățămintele paterne trebuie încălcate pentru a anula modelul parental și pentru a dobândi libertatea psihologică de a deveni cap de familie; numai așa spațiul dominat de monstruos poate fi cucerit și dăruit lumii. Tocmai căsătoria miraculoasă cu ipostaza feminină de pe celălalt tărâm
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sa va strica echilibrul de pe celălalt tărâm, el insistă să suprapună cele două planuri existențiale; o explicație pentru tendința sa paseistă poate fi găsită în chiar apelativul cu care apare în textul popular: ficioru cel d ’i vădană. Absența figurii paterne și a modelului masculin în etapa copilăriei provoacă o dezvoltare incompletă a băiatului, marcat în exces de figura maternă. Personajele de basm sunt chemate în profan de dorul față de părinți, motivul aducerii lor, a mamei în special, în planul mitic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sfădindu-se pentru moștenirea de la tatăl lor: o pălărie și o mantie care fac invizibil pe purtătorul lor, un papuc care îngheață marea și o traversează și un toiag care împietrește. Este a doua oară în text când dispare figura paternă, de data aceasta și din plan sacru. Obiectele miraculoase reprezintă tocmai puterea și autoritatea masculină a capului de familie care, fără extincția tatălui, nu ar fi putut fi stăpânite de fii. Pătru nu și-a cunoscut tatăl și iată, pe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
unde mergi tu, răspunse bătrâna, dar du-te, du-te că penturnate, mergi tu!”. Ratarea demer¬sului inițiatic este categorică, fetelor nu li se permite ieșirea din profan și trebuie să se întoarcă, fiindcă le lipsește ajutorul magic al experienței paterne, înglobate de accesorii: „Eu, puiul mamei, știu și pe tatăl tău și te știu și pe tine unde mergi, dar întoarnă înapoi, că nu ești bine gătată. Du-te acasă și te suie în podul curții și vei găsi acolo
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
izbirii de sol poate fi o stilizare a motivului înghițirii de către Terra Genetrix, un abandon temporar menit să revigoreze prin cufundarea în matricea telurică. Obiceiul îngropării în incintă pentru a nu se irosi încărcătura numinoasă a celor dispăruți dă calului patern puteri psihopompe, el este calul din criptă, un dar smuls de la tatăl întemeietor. Obiceiul este generalizat pentru tot ceea ce ține de elementele organice depozitare ale energiei spirituale. În Cucuieți, Bacău, există practica îngropării placentei vițelului sub podeaua grajdului. Un alt
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Propp a analizat motivul calului dăruit de tatăl mort, pentru care a găsit o „justificare istorică: strămoșii erau socotiți puternici pentru că se aflau în lumea de dincolo, izvorul tuturor lucrurilor din astă lume”. Credința universală, ce dă calului aura moștenirii paterne, este evidentă într-un basm din Scheiu de Sus, Dâmbovița, în care veghea mezinului la mormântul tatălui împărat constituie contextul a trei hierofanii cabaline. Calul de aramă, de argint și cel de aur îi dau feciorului fire de păr din
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
indescifrabilă, oscilând între posibilitatea unui sentiment absolut și spiritul practic. Pe fondul acestei idile, aflată la hotarul dintre real și ireal, își face intrarea moșierul Pascalopol, bărbat matur și spirit fin, iubind-o pe Otilia cu un sentiment pe jumătate patern, fără impetuozitatea și intransigența lui Felix, capabil însă de a o înțelege mai adânc și de a-i reda cândva libertatea. Nu numai caracterologia, dar și modul de a descrie interioarele, arhitectura, străzile Bucureștiului dinaintea primului război mondial sunt de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
mulți copii: Rafila, Alexe si Ana. Celălalt frate, Nicolae spre deosebire de cei doi avea o infirmitate. El nu s-a căsătorit și nu a avut urmași 7. Se observă astfel, conform informațiilor dobândite, că frații Lapedatu își au originea pe filieră paternă din rândul unei familii românești, de oameni ridicați treptat la demnități comunitare 8. Prin munca si prin forța minții lor, în două-trei 5 Ion I. Lapedatu, op.cit., p. 26. 6 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 27. 7 Ion
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
tatăl Mariei Amaliei Circa, Ion Circa a fost un personaj instruit la școala din Sfântul Gheorghe, devenind ulterior un om înstărit și primar în Cernatul Săcelelor 17. Astfel, înaintașii lui Alexandru Lapedatu din filieră maternă, cât și cei din filieră paternă s-au remarcat fiecare prin conștiință națională, de aceea au susținut și apărat interesele naționale ale românilor de 14 Gr.Tăușan, Alexandru și Ion Lapedatu, fiii profesorului Ion Al. Lapedatu, în ,,Viitorul”, an 28, nr. 866, București, 21 noiembrie 1936
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
că transmiterea alelelor diabetogene -23 HphI A și +1127 PstI C la probanzii diabetici este mai puternică de la mamă decât de la tată. De exemplu, pentru -23 HphI A, transmitere maternă a fost 85,30%, p=1,9x10-5, comparativ cu transmitere paternă 71,1%, p=0,0033. Situația este similară cu cea observată în UK, Danemarca și Sardinia (Bennett et al., 1996), dar diferită de cea din Franța, SUA și Canada unde se pare că există o transmitere preferențială a alelelor INS-VNTR
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91985_a_92480]
-
I. Identificarea cazului Subiectul: A. M. Vârsta: 13 ani Sexul: F 1. Date biografice și sociale: Data și locul nașterii: Iași Componența familiei: subiectul locuiește cu bunicii paterni (se adresează bunicii cu apelativul „mama”. Aceasta manifestă un interes deosebit față de pregătirea elevei, de cele mai multe ori având un comportament exagerat și stresant, atât pentru copil, cât și pentru profesori și consilierul școlar. Condiții socio-economice: condiții modeste - locuiesc Într-un
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Aura MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2166]
-
creștină. Totuși, deduce autorul Discursului, istoria umană în ansamblu rămâne o disciplină a suferinței călăuzite de credință, omul avându-l ca exemplu pe însuși Hristos, care, prin jertfa Sa dusă pînă la capăt, trecând prin momentul disperat, zdrobitor, al abandonului patern pe cruce, rămâne standardul interpretării creștine a istoriei. Începând din secolul al XVII-lea se recurge tot mai des la conceptul mâinii invizibile pentru a explica diversele aspecte ale procesului istoric 82. Fiecare parte a naturii, observă Adam Smith, "demonstrează
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
reușeam să mai adorm. Eram ispitit să las totul și să mă retrag într-un convent. Providențial întâlnii un sfânt carmelit, părintele Natale al lui Isus, care mi-a devenit director spiritual, prieten și consilier. Prin caracterul său ferm și patern m-a ajutat să depășesc dificultățile și să ignor sfaturile, care mi se dădeau din mai multe direcții, considerându-le drept ispite ale diavolului. „Uită-i pe acești băieți - îmi spuneau foștii mei profesori și confrații preoți -. Nu te arunca
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
apropiat de paturile aliniate din dormitor și a tras păturile la o parte; sub ele nu dormeau îngerașii săi, ci erau păpuși făcute din rucsacuri și bocanci. Locotenentul, în fața privirii interogative și a încremenirii caporalului, îi răspunse cu o recomandare paternă să fie mai prudent pentru a nu risca închisoarea. «Altă dată - povestea don Calabria - , m-am impus cu hotărâre ca să aplic consemnul unui soldat care a rostit o înjurătură. Dar, mai apoi, regândind cu calm, m-am întrebat: „Oare voi
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
-i dăruiască haina sa de general. Tot în această perioadă a cunoscut și un carmelit care venea la spovezi cu prilejul marilor solemnități religioase, părintele Natale al lui Isus. Cu acest bărbat, cu un temperament forte și, în același timp, patern, a stabilit o relație de încredere și de confidență care a durat aproape patruzeci de ani. Părintele Natale i-a devenit confesor, consilier și părinte spiritual. Fără prezența acestui părinte carmelit, probabil că am fi avut un preot sfânt sau
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
sau cu popularii ori cu fasciștii. Mai mult decât să combată pentru dreptatea socială în sens strict, s-a simțit zălogit în caritatea concretă, imediată și măruntă. Acestor copii, care vagabondau pe străzile Veronei le-a dat toată iubirea sa paternă, o pâine, o carte și o meserie. Au fost și vor fi totdeauna, profeți și predicatori ai unei lumi fără inegalități, care văd în aceste opere de caritate o lipsă de realism și un somnifer paliativ, pentru că, în opinia lor
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Nu a fost o părăsire din cauza dificultăților, ci o alegere coerentă cu spiritul fondatorului care voia ca «în apostolatul parohial să fie preferate zonele cele mai abandonate, cu o acțiune pastorală care să fi fost o mărturie de credință în paterna Providență divină». Institutul Apostolic din Nazareth Primul scop al Operei fondate de don Calabria, în ordine cronologică, a fost cu certitudine acela de a împărtăși o educație umană și creștină băieților abandonați, pentru a-i ajuta să devină «tați buni
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Glumește, povestește anecdote din viața petrecută, intercalează proverbe populare, jocuri de cuvinte și replici umoristice. Novicii, pe ascuns, adnotează cuvintele și gesturile, pe care le treceau apoi într-un jurnal. Lectura acestor note este plăcută și revelează un don Calabria patern, afabil și genuin, veronez dintr-o bucată. Surprinde simplitatea, bunătatea, iscusința lui don Calabria. În mijlocul acestor viitori religioși se simte într-adevăr părinte, asemenea unui patriarh înțelept și bun. Adunând toată bogăția anecdotică, ne apare tabloul unui suflet simplu, senin
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
se înalță astăzi spre Sanctitatea voastră, pentru a promova cauza de beatificare și de canonizare a Slujitorului lui Dumnezeu, don Giovanni Calabria. Vocea mea, este cea a unei doctorese evreice care, în ceasurile tragice ale persecuției rasiale, a fost primită patern de Veneratul don Giovanni Calabria (prietenul tatălui meu) în „Casa Copiilor Buni“ de el fondată. Acolo, în haine monahale și sub numele de Suor Beatrice, cu obiectivitatea care îmi este specifică și care în același timp îmi venea din a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Mondrone s-a înfățișat la San Zeno in Monte și, după o scurtă așteptare la poartă, a fost însoțit în cămăruța modestă a lui don Calabria. Părintele Mondrone își amintește: «Eu descopeream în acel bărbat, care mă privea cu surâsul patern, dezarmant, imaginea celei mai adevărate umilințe. Expresia, atitudinea, cuvintele, totul grăiau în el despre umilință». Don Calabria vorbea încet, cu o anumită dificultate, cu anumite aluzii la Civiltà Cattolica și cu cuvinte de admirație pentru vreun preot ale cărui articole
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
au și mărturisit-o public. După această întâlnire, părintele Mondrone l-a mai văzut pe don Calabria doar de câteva ori, dar a continuat să aibă contacte prin scrisori, ilustrate (vreo 40), în care este evidenttă amintirea tenace și bunătatea paternă a lui don Calabria. E vorba de salutări de afecțiune pentru toate ocaziile, mereu pline de rugăciuni și de apreciere pentru vreun articol, expresii de profundă gratitudine pentru recenziile cărților care ieșeau din sânul Operei, începând de la foarte bine-văzuta Apostolica
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]