8,290 matches
-
extensiunea transoceanică a Europei, desigur evoluată diferit, în timp ce Europa a rămas în chip tradiționalist/conservator pe traversele sale determinate istoric (continuând în secolul 20-21 ceea ce a apucat să pună la cale în veacurile anterioare). Spre exemplificare, consumismul și patima (compulsivă a) lui „a avea” fără măsură, este văzută de mulți - inclusiv în SUA - ca o alienare, ca „sursă a Răului”. Numai că dorința de parvenire, posedare sau acumulare exponențială țin de un instinct primar, iar acesta își află în
Ice Age 4, critica Europei și relevanța muzicii by Marin MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/83388_a_84713]
-
două elemente, regizorul definește puterea. Dintr-un joagăr circular acoperit cu o mantie, Nekrosius desenează silueta Tatălui și o suspendă deasupra scenei. Mai mult decît atît. Tatăl devine Însoțitorul lui Hamlet. Îi spală picioarele, ritualic, ca unui Crist, știind că patimile există, ca și crucea, ca și moartea. Va fi mereu cu el, lîngă el, îi va anula neputința, îl va ajuta să ducă pînă la capăt ce are de dus. Va transforma imposibilul în posibil. Gheața se topește și din
Shakespeare mai presus de orice (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8453_a_9778]
-
alb/ amintindu-și de trupul măcelărit pe coline" (Capul de vultur). Emblema ultimului ciclu este splendidul poem O femeie tîrăște un sac greu, ale cărui cuvinte curg de pe buze uscate, într-un șuvoi sec, emoționante prin neutralitatea lor curățită de patimi. Omul generic, aflat pe dealul Perchiu, purtând în ochi o negură "strînsă/ de pofte anonime și-o voluptate a decăderii" este ucenicul, dar și călăuza altora pe calea amarnică a inițierii (poetice), smerită încununare, într-o nimicnicie glorioasă, a unei
Despre demnitate by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8451_a_9776]
-
anterioară, din 2008{\cite 8}. Am făcut referiri la aceste momente marcante din istoria vieții muzicale a urbei din care descinde Paul Constantinescu, deoarece înclin să cred că autorul celor două celebre oratorii - de Crăciun - Nașterea Domnului - și de Paști - Patimile și Învierea Domnului - deprinsese la Ploiești, încă în timpul studiilor, buchiile psaltichiei și sonoritățile muzicii de strană, pe care le va considera printre elementele definitorii ale spiritualității românești. Numai un climat viu al sonorităților bizantine au putut avea o influență așa
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
cu una neagreată, dacă nu cumva chiar disprețuită de I. D. Petrescu, aparținând eminenților psalți români ai secolului al XIX - lea, Macarie Protopsaltul, Anton Pann și Dimitrie Suceveanu. Recent preotul Stelian Ionașcu a semnalat existența variantei inițiale a Oratoriului de Paști - Patimile și Învierea Domnului - ceea ce redeschide dosarul acestei capodopere, cu precizarea din start că varianta cunoscută are marele avantaj al sonorităților familiare ascultătorilor timpurilor noastre, cele inițiale trimițându-se la caracteristicile cântărilor arhaice din manuscrisele putnene. Cronica lui Ilarion Cocișiu de la
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
la Budapesta, Dresda, Viena, Torino, Ierusalim, Montevideo, Napoli, Paris, despre tratativele de punere în circulație europeană, prin concerte, montări și tipărire, a unor lucrări: Triplul concert, O noapte furtunoasă, Nunta în Carpați, Oratoriul bizantin de Crăciun, Oratoriul bizantin de Paști - Patimile și Învierea Domnului etc. „Descoperirea” recentă a celor două lucrări inedite ale compozitorului, Cântarea Basarabei și Moartea eroului - analizate de muzicologul Octavian Lazăr Cosma, într-un pertinent studiu, publicat în anul 1993 - completează catalogul creației compozitorului, al cărui destin a
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
Sorin Lavric E dezamăgitor să recunoști că un text pe care l-ai scris cu patimă a ajuns să nu te mai reprezinte. Decepția e cu atît mai mare cu cît cititorii au apucat să se regăsească în el, împrumutîndu-i viziunea și preschimbînd-o în grilă proprie de înțelegere a lumii. Iar dacă pe deasupra textul va ajunge
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]
-
Daniel Corbu A plecat dintre noi, în săptămâna patimilor, Adi Cusin, poetul ieșean de rară stirpe, aleasă inspirație și mari profunzimi ale trăirii lirice. Născut în Iași, la 26 ianuarie 1941, Adi Cusin debuta în presa literară din România odată cu Mihai Ursachi, Dan Laurențiu, Ioanid Romanescu, Cezar Ivănescu, impunându
Adi Cusin (26 ianuarie 1941- 21 aprilie 2008) by Daniel Corbu () [Corola-journal/Journalistic/8515_a_9840]
-
Simona Vasilache Cărările vieții și ale morții sînt vegheate, de cînd e lumea, de trei femei, sub nume foarte diferite. Fețe ale liniștii sau, dimpotrivă, ale patimii. Grații, Graie, Hesperide, Erinii. Viața și moartea însele, între care crește, frămîntată, conștiința ireductibilei lor asemănări. Nu altcuiva decît preaomenescului acestei treimi, avîntat, cînd s-ar voi șovăielnic, îi scrie Bogza, în "epoca haotică și prerevoluționară a anilor 1930", un
Les trois Grâces by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8543_a_9868]
-
ajunge la un soi de demitizare a istoriei literaturii, de tipul celei realizate de Lucian Boia în istoria propriu-zisă. Acest fapt este, cu siguranță, în măsură să-i nemulțumească (este puțin spus, de fapt, să-i scandalizeze) pe tradiționaliști. Fără patimă, dar și fără pudibonderii nejustificate, autorul discută subiecte dintre cele mai delicate, ignorate sau pasate ușor de istoriile literare tradiționale: rolul masoneriei în devenirea societății "Junimea" și contactele pe care Eminescu și Slavici le-ar fi avut cu masoneria în
Parantezele istoriei literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8578_a_9903]
-
tortura sărmane făpturi, căzute în cursă, fără a extrage din actul de cruzime un avantaj material sau un ascendent în raporturile sociale? Să fie el un paranoic, un ins atins de o maladie cerebrală, purtând în el un creuzet de patimi desfigurate? Aș fi înclinat, completând chestionarul, să neg fiecare versiune în parte. Dacă aș opta pentru una din ipostaze ar însemna că le eludez în bloc pe celelalte. Nu e falsă supoziția că bătrânul e puțin din toate, conține mereu
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
scriitorul rus, ne parvine printr-un intermediar, aparține în Ziua și noaptea unui personaj limbut și nărăvaș. Nu o pun decât parțial în cârca autorului. Ceea ce apare frapant în eșafodajul cărții lui Dostoievski, din optica respectivă, este că fărădelegea - izbucnirea patimilor într-o jerbă fascinantă - n-are un pandant pe măsură în pedeapsă, în revanșa zbuciumului sufletesc (scrupule, compasiune omenească). Urmarea e scoaterea din uz a unor mecanisme și ele specific umane, o automutilare, chiar dacă nu e percepută ca atare. La
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
abisurile, răsucirile și ambivalențele sale. Dacă autorul român părăsea ostentativ un făgaș, el nu renunța la o coerență a lucrurilor, ce era însă alta decât cea comună, purta pecetea unei filtrări moderne mai avizate. Așadar, este readus un univers de patimi telurice și de explozii de energie devenit familiar cititorului autohton tocmai din contactul cu proza lui Breban. Disting însă, în faza recentă a explorărilor sale narative, un efort de a obține o cristalizare maxi-mă, ca o sinteză a unui
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
din 1851 și a instaurării celui de-al doilea imperiu. Teritoriul pe care autorul îl delimitează imaginar în această Franță se situează undeva între Bretania și Normandia, un "vest" neguros, unde legendele despre rezistența șuanilor sunt încă vii și unde patimile ard mocnit, dar nu mai puțin amenințător. François Vallejo nu face risipă de mijloace, schițează trăsături fizice și de caracter, peisaje, stări sufletești, dar liniile sale transmit esențialul, conturează contextul istoric din aluzii bine plasate care se acumulează până la urmă
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
Oltenia și Dobrogea! Nu știu dacă e revendicarea secolului, dar ar putea fi secolul revendicărilor, deși eu sper ca rezolvarea acestora să nu dureze chiar atît de mult!" Nu putem încheia fără să pomenim de articolul lui Nicolae Stroescu Stînișoară, "Patimile adevărului" (I), unde distinsul intelectual rememorează agonia lui Vlad Georgescu, directorul postului de radio Europa Liberă în anii '80, a cărui tumoare cerebrală a fost provocată de iradierea cu o armă aflată în dotarea Securității române. "Agonia propriu-zisă, care a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8643_a_9968]
-
să spună femeile dacă vor neapărat! Replica și el, pufnind de enervare dar din principiu refuzând s-o lovească, repeta trist, ca un ecou, că viața e complicată, iar Uliana e un element care trăiește veșnic pe banii altuia, că patima beției o apucă tocmai în momentul când el se străduiește din toate puterile pentru a urca încă o treaptă spre bogăție. Ca vameșul, ca regizorul, asemenea Kozdoevei sau ca un electron. Pe treapta aceea vor uita în general să se
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
sub aceleași asupicii binevoitoare. Și poate că, într-o eră nu prea îndepărtată, Muzica va reuși, în fine!, grație personalității emblematice, profund umaniste și pacifiste a lui George Enescu (”sunt un pacifist convins”, declara el), ”să stingă urile, să potolească patimile și să apropie inimile într-o caldă înfrățire.”
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
de suflători, în variantă percuție și C.D. / imprimare cu Orchestra Reprezentativă a Armatei, dirijor Aurel Gheorghiță (lucrarea a obținut Premiul U.C.M.R., martie, 2012). Așa după cum comenta publicului compozitorul pr. Constantin Drăgușin, “această lucrare poate fi considerate o frescă a patimilor Mântuitorului în ultimele clipe de viață pământească”. Corala de muzică psaltică de la biserica Podeanu din București, oblăduită de părinții acestei biserici: paroh pr. Vasile Ailoaiei, pr. C-tin Strugariu și pr. C-tin Drăgușin, care a fost Invitata ansamblului CONTEMPORAN
?n actualitate La desp?r?irea de Constantin Catrina by Liliana IACOBESCU () [Corola-journal/Journalistic/83960_a_85285]
-
11456) ÎNREGISTRATĂ: DISTINCȚII: FORMAȚIA: violoncel, pian PRIMA AUDIȚIE: 7 februarie 1940<footnote Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 4, rubrica Prima execuție. footnote>, Sala Dalles. Interpreți: Theodor Lupu (v-cel), Constantin Silvestri (pian) ISTORIC: OBSERVAȚII: Tema este Cântarea din Săptămâna Patimilor, De trei ori tăgăduindu-Te Petru. 44a. TITLUL LUCRĂRII: Variațiuni libere asupra unei melodii bizantine din secolul XIII (temă culeasă de I.D. Petrescu) - varianta pentru violoncel și orchestră DURATA APROXIMATIVĂ: 12 minute ANUL TERMINĂRII: Mangalia, 13 august 1940 UNDE SE
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
multe impresii (sunt atât de rare ocaziile în care acești oameni se întâlnesc!), iar ecourile au continuat mult timp. Iată de pildă ce consemnează pe internet Ioana Bogdan: “Marina Voica, veche amică și colaboratoare, cântă cu aceeași pasiune, har și patimă. Deși s-a retras la Breaza, și-a păstrat intacte legăturile cu media și cu publicul ei. Este foarte activă, are mii de admiratori și corespondenți pe blogul personal și pe facebook. Are o putere, o bucurie de a trăi
?nt?lnirea titanilor by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84024_a_85349]
-
mai puțin, apărată fiind de amintiri. Răsfățată de ele, se dă în spectacol în lună plină. Larg, dezinvolt, cuceritor. În spate sînt furtuni, în față sînt neliniști, unele cu neputință de înfruntat prin text. Și totuși, cine nu crede că patima stăruitoare învinge frica, ursuzlîcul, singurătatea să citească această carte. Poate că speranța ce-am văzut-o pe-un perete, Believe in Art. It will pay back, n-o să ne mai pară - hm! - crasă naivitate. Va fi, atunci, și meritul unei
Gesturi largi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8407_a_9732]
-
După Bach Cleopatra DAVID După seria de prelegeri cu muzică din stagiunea trecută intitulată Poveste pentru pianist și măști și dedicată lui Chopin, pianistul Nicolae Dumitru propune un proiect educativ în cadrul unui turneu național sub denumirea Patimile după Bach. În seara de 5 martie 2013, când se împlineau 115 ani de la primul concert al orchestrei Filarmonicii din București pe scena Ateneului, a avut loc în aceeași prestigioasă sală unul dintre aceste spectacole dedicate muzicii create și inspirate
Dup? Bach by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84260_a_85585]
-
preponderent din tineri a fost cucerită de pasiunea și dedicarea cu care artistul și-a spus monologul și a interpretat paginile muzicale. Declarat “Omul Zilei” de Jurnalul Național, Nicolae Dumitru a transmis emoție, a deschis ochii și inima publicului descriind patimile și nostalgia după ceea ce a fost pe de-a întregul Johann Sebastian Bach. Filarmonica “George Enescu”, după spectacolele dedicate exclusiv copiilor, și-a asumat astfel rolul de educator și pentru publicul adult.
Dup? Bach by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84260_a_85585]
-
Din 2004 Herman Diephuis are propria companie de dans, iar principala sa sursă de inspirație este un muzeu imaginar, care pleacă de la cultura clasică până la cea pop, contemporană. Piesa prezentată la București, D'apres J.C., este inspirată din viața și patimile lui Iisus, așa cum au fost ele reprezentate în pictura și sculptura Renașterii și Barocului. Ca un fidel reprezentant al societății secularizate occidentale, coregraful și-a încheiat periplul imagistic cu moartea lui Hristos, fără Învierea lui. Desigur, nu putem discuta despre
Dansul contemporan francez din nou la București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8432_a_9757]
-
cuvine: "țin să amintesc aici că Monica Lovinescu a făcut parte, ca și Virgil Ierunca, din Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste. Nu a fost cîtuși de puțin o prezență formală, cum au sugerat unii și alții, mobilizați de dezolante patimi subiective. Prin Mihnea Berindei, unul dintre cei mai activi membri ai Comisiei, am ținut mereu legătura cu ea. Monica Lovinescu ne- a permis să utilizăm orice idee, orice pasaj din opera ei și a lui Virgil Ierunca pentru Raportul Final
Etica intransigenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7780_a_9105]