15,863 matches
-
osanale. Protocroniștii de ieri își păstrează un auditoriu nostalgic sau cel puțin debusolat de schimbări, format sub constelațiile mentale ale propagandei comuniste. Au loc doar minime deplasări de accent. Din mitologemele de odinioară are trecere mai cu seamă cea a patriei primejduite, pîndite, din interior, ca și din exterior, de imperialiștii occidentali, ca și de ruși, de maghiari, ca și de evrei, victimă a unui enorm complot iudeo-mason, avînd ca sălaș întregul mapamond. Sînt editate volume semnate de vechi cunoștințe: Edgar
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
și se scrie în mers, spre a-i cunoaște resorturile secrete? Și tot atât de numeroase sunt pasajele care incriminează această meserie, o așază sub semnul întrebării, căci fotografii de război se adună pe locurile însângerate, precum corbii ce simt cadavrele unor patrii sau lumi. Nicio justificare nu este suficientă, fie ea etică sau estetică, fie morală sau practică. Iată comentariul făcut de iubita pierdută, Olvido, atinsă și ea de virusul imaginii: " În lumea unde oroarea se vinde drept artă, unde arta se
Granițele ficțiunii, după Arturo Pérez-Reverte by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8591_a_9916]
-
apoi în română. Senectutea este și ea o maladie, chiar și fără suplimentări deosebite. Despre cosmopolitism, ce să spun? A fost tratat injurios, unele dicționare se încăpățânează și acum să-i rețină, prioritar, sensul negativ ("concepție care propagă indiferența față de patrie, neîncrederea în capacitățile creatoare ale propriului popor, disprețul față de valorile culturii materiale și spirituale ale propriei națiuni..." - citez o ediție din 2004!), altele preconizează, printre sensuri, unul corect, deși tot limitat ("concepție potrivit căreia patria e lumea întreagă, iar omul
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
concepție care propagă indiferența față de patrie, neîncrederea în capacitățile creatoare ale propriului popor, disprețul față de valorile culturii materiale și spirituale ale propriei națiuni..." - citez o ediție din 2004!), altele preconizează, printre sensuri, unul corect, deși tot limitat ("concepție potrivit căreia patria e lumea întreagă, iar omul, cetățean al ei"; cosmopolit e cel "care ține de mai multe culturi", omul care se dorește "universal" etc.). L-aș invoca pe Nicolae Breban: are două cetățenii, română și germană, stă anual câteva luni la
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
putea să devină catolic, cum au devenit mulți alți evrei. El a vrut să devină creștin ortodox". În felul acesta N. Steinhardt poate fi socotit drept unul dintre puținii noștri oameni de seamă în mă-sură să purifice conceptul de patrie, să-l proiecteze mirabil în transcendență... O particularitate a credinței lui N. Steinhardt este organicitatea ei. Intelectualitatea complexă, deschisă spre multiple orizonturi, propensiunea speculativă și subtilitatea scriiturii nu l-au împiedicat să cultive un "realism" originar al creștinismului. Nu o
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
formula brutală a lui Gheorghiu-Dej și culminând cu naționalismul delirant al lui Ceaușescu, comunismul a scufundat câteva reductive biografii trucate în viața fiecăruia dintre contemporanii săi. Mici narațiuni prefabricate umpleau succesiv spațiul altminteri rezervat basmelor. Contingente întregi de "șoimi ai patriei" permiteau - fără s-o știe - asemenea contaminări. Copilul arestat pentru răspândire de manifeste se insinua în copilăria celor îndoctrinați astfel. Tânărul energic care avea să preia ștafeta de la muribundul Dej acapara, în mod analog, o parte consistentă din tinerețea multora
Ceaușescu, biograf by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8646_a_9971]
-
mefienți în observațiile - limpezi, prin urmare nu tocmai confortabile - ale istoricilor și gînditorilor din afara "lagărelor"). Este vorba de Alexandr Soljenițîn, care scrie, obosit de spectacolul istoric al măștilor amăgitoare ale crimei: "(...) inchizitorii își motivau acțiunile prin creștinism, cuceritorii - prin glorificarea patriei, colonizatorii - prin civilizație, naziștii - prin rasă, iacobinii și bolșevicii - prin egalitate, fraternitate și fericirea generațiilor viitoare"ix. Toți aceștia au proclamat "sfînta" datorie de a lupta pînă la nimicirea deplină a dușmanilor, spre împlinirea visului acaparator. Permanentizarea stării de beligeranță
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
concomitent, pe Chateaubriand și pe Benjamin Constant. în paginile ulterioare din Amintiri, Russo va închega atmosfera propriei sale copilării și tinereți. "Introducerea teoretică" transcrisă mai sus nu consemnează doar o reverie pasageră, ci o percepție proprie a lumii. Educat în patria lui Amiel, format acolo, Russo descoperea uimit o realitate căreia contemporanul și concetățeanul său genevez avea să-i consacre miile de pagini ale Jurnalului intim. Antrenat de o asemenea dinamică, Russo își privește copilăria ca pe un paradis pierdut. în
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
loc aparte, fiindcă o personalitate atât de carismatica, de adulata de public, încărcată de succese răsunătoare pe toate meridianele lumii, dar purtând cu sine suferințe fizice ascunse inimaginabile, care i-au adus sfârșitul la numai 56 de ani, departe de patrie, cu greu își poate avea corespondentul desăvârșit, incontestabil. Iată, a trecut un secol de la naștere și mai bine de patru decenii de la dispariția să, iar amintirea lui Constantin Silveștri departe de a se estompa, ne îndeamnă la repetate trimiteri la
Constantin Silvestri Un secol de nemurire by Viorel COSMA () [Corola-journal/Journalistic/83953_a_85278]
-
dementului ăla de Cuza, că n-au avut ambiții mai mari... acum România era un imperiu colonial și toate țările suzerane te-ar fi votat numai pe tine. Este, într- adevăr, absolut revoltător! E datoria oricărui român să-și apere patria și să voteze cu români la concursuri internaționale ridicole de cântat. Dacă n-ai votat cu... Ouatu ar trebui să ți se ridice cetățenia. Iar despre perfizii ăia de moldoveni nici n-avem cuvinte! Zic c-a venit, în fine
Votul, eterna poveste... by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/83973_a_85298]
-
Cristian Teodorescu Nu mi-a picat pînă acum în mînă nici un exemplar din Glasul Patriei, o publicație despre al cărei trecut din anii 50 mi-a vorbit într-o seară-noapte, acasă la el, profesorul Crohmălniceanu. Mi-a povestit cîte ceva din amintirile sale din anii 50-60, în mai multe asemenea nopți. Stăteam în sufragerie, pe
Glasul neiertător al Patriei. Anii 50. by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8412_a_9737]
-
izbutește să se pună rău cu vigilii literari ai regimului, care-și amintesc de funcțiile lui Rebreanu în timpul regimului Antonescu. Pentru deviațiile sale e silit să-și facă autocritica. Asta nu ajunge. I se cere să scrie și în Glasul Patriei. Publicația era, o caracterizează scurt Croh, o fițuică de propagandă care se adresa românilor din exil. I se ceruse să distrugă romanul lui Virgil Gheorghiu A doua șansă care apăruse recent în Franța. Romanul i se păruse slab, dar iritat
Glasul neiertător al Patriei. Anii 50. by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8412_a_9737]
-
Puterea comunistă și exilul în oglindă, o antologie realizată de Nicolae Merișanu și Adrian Majuru și editată de Institutul Național pentru Memoria Exilului Românesc. Sînt puse aici, față în față, în două secțiuni, articole veninoase de propagandă culese din Glasul Patriei și răspunsuri polemice apărute în publicații ale exilului românesc din anii 50. Apar aici articole scrise sau doar semnate de Constantin Titel Petrescu, Zaharia Stancu, George Ivașcu, G. Călinescu, Șerban Cioculescu, Tudor Arghezi, Nichifor Crainic, Henriette Yvonne Stahl și alții
Glasul neiertător al Patriei. Anii 50. by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8412_a_9737]
-
polemice apărute în publicații ale exilului românesc din anii 50. Apar aici articole scrise sau doar semnate de Constantin Titel Petrescu, Zaharia Stancu, George Ivașcu, G. Călinescu, Șerban Cioculescu, Tudor Arghezi, Nichifor Crainic, Henriette Yvonne Stahl și alții în Glasul Patriei. Iar dintre exilați doar Pamfil Șeicaru, Virgil Ierunca, Ion Cornescu, Dragoș Măgureanu și alți cîțiva autori, azi uitați. Ideea acestei antologii care se adresează "tinerilor studioși", bună în principiu, e expediată de autori aproape de limita minimei rezistențe. Dacă începi o
Glasul neiertător al Patriei. Anii 50. by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8412_a_9737]
-
cîțiva autori, azi uitați. Ideea acestei antologii care se adresează "tinerilor studioși", bună în principiu, e expediată de autori aproape de limita minimei rezistențe. Dacă începi o asemenea investigație e obligatoriu să intri documentat în amănunte. Iar asta începînd cu Glasul Patriei. Ar fi trebuit să aflăm cine au fost redactorii, de-a lungul timpului, care au fost țintele din străinătate ale publicației și nu în ultimul rînd cum își recrutau colaboratorii externi și cine erau aceștia. Mă îndoiesc că tinerii studioși
Glasul neiertător al Patriei. Anii 50. by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8412_a_9737]
-
țintele din străinătate ale publicației și nu în ultimul rînd cum își recrutau colaboratorii externi și cine erau aceștia. Mă îndoiesc că tinerii studioși de azi știu, de pildă, cum a ajuns social-democratul Constantin Titel Petrescu să scrie în Glasul Patriei, iar unii dintre ei s-ar putea să n-aibă habar nici cine a fost Titel Petrescu. Nu mai vorbesc de autorii din exil și de publicațiile efemere la care scriau. Dacă ar fi fost dusă cum se cuvine la
Glasul neiertător al Patriei. Anii 50. by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8412_a_9737]
-
dincolo de umbră, ca o umbră. Pe stradă, vântul întuneca aparențele pentru jocul măruntelor acorduri. ultimul soare trece și el și-n ochiul său de floare de piersic căutam frumosul absolut, descoperind esența. Astfel trăind Astfel, trăind la-ntâmplare - word-procesați fără patrie, fără rost în anul Domnului cu imprimantă cu tot, emigram tot mai departe atârnând ca un apendice acolo - acolo unde universul vizibil e convex și gnomul, brăzdat de quintesențe, pare pierdut în Libii. și e punctat de miracole răspunsul la
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8411_a_9736]
-
Soarele jos a picat”, iar refrenul a fost interpretat de către Tudor Gheorghe alături de public. Celelalte Cuvinte Primul concert acustic de la București, din cariera de peste 30 de ani a formației Celelalte Cuvinte. intitulat „Trup și Suflet”, s-a desfășurat la Cinema Patria: circa 1000 de spectatori, casa închisă. Piese ca „Scrisori iubite”, „Stem”, „Stele”, „Comoara”, „Dacă vrei”, „Iarbă prin păr” au fost „răstălmăcite” de cei patru muzicieni - Călin Pop la chitară acustică, Marcel Breazu la bas, Tiberiu Pop la pian, Leontin Iovan
Concerte by Gabi Matei () [Corola-journal/Journalistic/84231_a_85556]
-
Academia franceză i-a fost dat lui Lajta Laszlo. 2013 este an Lajta Laszlo, sunt 50 decând s-a prăpădit și profit de ocazie să scriu câte ceva despre muzicianul care era mai cunoscut în Franța, decât în Ungaria, propria sa patrie. Este/era mai cunoscut ca folclorist, una dintre științele muzicii foarte la moda odată, căreia i s-au dedicat Bartok Bela, Kodaly Zoltan, Constantin Brailoiu, Emilia Comișel... Foarte apropiat ca leat de Bartok și Kodaly, Lajta Laszlo s-a ocupat
Lajta Laszlo 1892-1963 by Ecaterina STAN () [Corola-journal/Journalistic/84263_a_85588]
-
de care fuseseră în stare ciracii lui Codreanu și Horia Sima, autorul nostru continua să viseze o "Românie întreagă și liberă, nu una legionară în care să fim sclavi". Din păcate, frumosul său vis, după război, va deveni un coșmar, patria-i nu va fi nici întreagă, nici liberă, iar "sclavii" vor schimba doar stăpânul, din verde în roșu. însemnările din jurnalele scriitorilor privind anii 1940 sunt, istoric vorbind, coincidente cu istoria: mersul războiului în defavoarea aliaților, dezmembrarea țării, pericolul comunismului, teroarea
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
abia după câteva secunde bune de suspans că voia să spună scriptic, adică pe hârtie. Și să nu uităm că gluma cea mai caracteristică a românilor se baza în acei ani de stagnare economică pe un calambur: "Speech cu speech, patriei snop!" Dar răsfoind dosarul lui Ciocârlie, mi-am dat seama că Securității nu numai de cuvintele scriitorilor îi era frică. Era vorba de o frică infinit mai concretă, mai așa zicând palpabilă. Sigur, scriitorii exprimându-se de preferință în cuvinte
Scriitorii și Securitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/7748_a_9073]
-
Elena Badea O fotografie de colecție cu Smiley la vârsta copilăriei, îmbrăcat în costumul de "Șoim al Patriei", dovedește că artistul știa să cocheteze în fața aparatului de fotografiat încă din primii săi ani de viață. În imaginea realizată în vremea de dinainte de 1989, Smiley, care s-a lăsat surprins zâmbind, poartă ținuta devenită obligatorie după 1976 pentru copiii
Cum arăta Smiley în copilărie, îmbrăcat în "Șoim al Patriei" by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/77553_a_78878]
-
cocheteze în fața aparatului de fotografiat încă din primii săi ani de viață. În imaginea realizată în vremea de dinainte de 1989, Smiley, care s-a lăsat surprins zâmbind, poartă ținuta devenită obligatorie după 1976 pentru copiii preșcolari, cea de "Șoim al Patriei". Uniforma completă pentru băieți cuprindea pantalon albastru (lung și scurt), bluză portocalie cu epoleți, fundă roșie cu tricolor, șapcă albastră, ciorapi albi și ecuson. Andrei Tiberiu Maria, adică Smiley, s-a născut pe data de 27 iulie 1983 în municipiul
Cum arăta Smiley în copilărie, îmbrăcat în "Șoim al Patriei" by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/77553_a_78878]
-
Capitolul 1 Principii de bază Articolul 1 Gospodăria comunala se înfăptuiește potrivit politicii partidului și statului de dezvoltare economico-socială a localităților patriei, într-o concepție unitară, în vederea organizării raționale, modernizării, înfrumusețării și dezvoltării armonioase a tuturor localităților, asigurării autogospodăririi, folosirii cu maximă eficientă a mijloacelor materiale și financiare, punerii în valoare a resurselor locale pentru crearea unor condiții tot mai bune de
LEGE Nr. 4 din 1 iulie 1981 gospodăriei comunale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106572_a_107901]
-
culturii generale, a cunoștințelor de specialitate și a deprinderilor practice necesare exercitării, la absolvire, a unor activități utile societății, în vederea integrării active în viața socială, precum și de formare a concepției științifice despre natura și societate, de cultivare a dragostei față de patrie și popor, față de idealurile de pace, înțelegere între popoare și progres social. Articolul 140 (1) Retribuția tarifara a personalului didactic se diferențiază, la fiecare funcție și grad didactic, în raport cu calitatea activității instructiv-educative și științifice și cu vechimea în învățămînt, printr-
LEGE nr. 57 din 29 octombrie 1974 (*republicată*) privind retribuirea după cantitatea şi calitatea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106403_a_107732]