4,254 matches
-
intrat și Paul Ricœur, spre mirarea Simonei, care, ne spune, l-a văzut pentru întâia oară jucând...” - cf. Jurnal II, 10 ianuarie 1975. 3. În septembrie 1975, la Teheran, a avut loc al II-lea Congres Internațional de Studii Mithraice, patronat onorific de H.E. Shojaeddin Shafa (directorul Bibliotecii Pahlavi din Teheran), efectiv de Harold W. Bailey și John R. Hinnells, iar din partea autorităților iraniene, de însuși șahul Iranului, His Imperial Majesty Farah Pahlavi. Deși contribuția sa („Remarks on the Mihr YaÍt
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
mulți negri, aceștia luptând în repetate rânduri și în forțele de apărare a orașelor Cubei supuse asalturilor piraților și corsarilor francezi, olandezi și englezi. La 1880 se decreta abolirea sclaviei în Cuba, creându-se pentru o perioadă de tranziție sistemul "patronatului". Acesta avea să fie suprimat la 1886 de către regina Maria Cristina, anul 1886 devenind ca atare anul abolirii complete a sclaviei în insulă. Ce au însemnat pentru Cuba sutele de mii de sclavi, munca acestora în condiții degradante, inumane? O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
de cercetări a fost stabilit în esență să de Gene Brucker în anii '60, atunci când a sugerat că în perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul secolului al XV-lea s-a dezvoltat o nouă specie de patronat care se aseamănă foarte mult cu relațiile din interiorul sistemului feudal și care a devenit uzual pentru societatea florentina deoarece a înlocuit vechile raporturi de tip corporativ existente în perioada comunala și a regimului artelor 2. Deși ipoteza lui Brucker
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
și proprietari în secolele ce au urmat ciumei negre, ideea lui a fost de a aborda în mod special societatea urbană, cu motivația că mai ales în acest spațiu s-a exercitat cu precădere impactul major [al noii specii de patronat]. Această ipoteză a suscitat controverse între specialiști care au vizat trei aspecte importante: rolul noilor raporturi clientelare asupra relațiilor de vecinătate, asupra validității analogiei cu feudalismul și a efectelor asupra solidarității salariaților urbani. Deoarece consider că în cadrul demersului meu este
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cu feudalismul menține la nivel simbolic o valoare proprie în raporturile clientelare; și că, cel puțin în a doua jumătate a secolului, solidaritatea muncitorilor salariați a fost fracționata nu atât datorită legăturilor de tip vertical pe care le aveau cu patronatul, cât mai ales datorită inițiativei clasei conducătoare, a noilor straturi apărute pe orizontală în interiorul proletariatului urban ca urmare a apariției unor mecanisme fiscale și asistențiale. Totuși, scopul acestui studiu nu este să tratez cu precădere societatea urbană florentina cât mai
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
secolului al XV-lea. Totuși, până acum, din diferite motive, istoria acestui oraș a fost prea puțin studiată din perspectiva istoriei sociale, instituționale sau culturale în relația sa cu Florența 4. Propunându-mi examinarea modului în care a funcționat regimul patronatului, văzut ca rezultat al sistemului de tip clientelar, ar fi necesar să pornesc de la modul în care puterea florentina a fost instituționalizata în mod formal în Pistoia. Pentru Pistoia, dar și pentru alte părți ale domeniului [teritoriului supus n.tr
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
mea să nu se mai "combine" cu ei [...], deoarece cu ei nu poți niciodată să te înțelegi"39. Pistoia a fost în același timp un oraș al facțiunilor, si poate singurul factor mai important care ne permite să putem explora patronatul florentin în acest oraș ar fi alianțele mai multor familii florentine cu acelea care reprezentau cele două grupări interne pistoieze, adică Panciatichi și Cancellieri. Aceste mari familii nobiliare erau deja rivale la jumatatea secolului al XIV-lea, urmând tradițiile marilor
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
patronaj florentin, care s-a verificat și în cazul activității unuia dintre cei mai importanți nobili din prima jumătate a secolului al XV-lea, Neri di Gino Capponi 40. Un izvor ce se dovedește, pentru anumite aspecte, relevant în înțelegerea patronatului exercitat de Capponi la nivel local este reprezentat de câteva declarații fiscale ale unor cetățeni pistoiezi făcute cu ocazia impunerii unor impozite extraordine de către Florența orașului Pistoia pe parcursul secolului. Până acum, izvoarele fiscale de secol XV care au aparținut teritoriului
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
care de multe ori sunt semnate, apar bunuri mobile și imobile, debite, credite, date care erau necesare funcționarilor florentini pentru a putea calcula taxele și impozitele datorate, iar printre acestea se regăsesc și anumiți pistoiezi ce activau sub autoritatea unui patronat florentin. Declarațiile care provin de la pistoiezi nu sunt numeroase: pentru anii 1435, 1442 și 1450 am identificat cam douăzeci, dintr-un total de ceva mai mult de 2000 care au supraviețuit în acești ani în depozitele Arhivei de Stat din
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a unui pistoiez, Niccolò Forteguerri. Cardinalul di Teano a devenit un patron capabil să ajute interesele acestora în tentativa lor de a se desprinde de puterea medicilor 60. Deși, în anumite privințe, Forteguerri a depins de Medici, politica să de patronat a adus un element de concurență în relațiile dintre ei, așa cum s-a văzut cu ocazia dotării de către cardinal a unui colegiu local la Pia Casă della Sapienza, în 1473, la puține zile după ce Lorenzo de' Medici a deschis la
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ce se ocupau de aceste probleme să folosească mai degrabă favorurile decât armele sau asasinatele." Nu este o coincidență că după exilul Medicilor din 1494, patricienii florentini care l-au ajutat pe Lorenzo și pe fiul acestuia, Piero, să gestioneze patronatul din Pistoia în anii '80 și '90 nu au mai putut gestiona rivalitățile facțiunilor 70. Din momentul în care aceasta autoritate supremă a dispărut, în lipsa unei structuri instituționalizate și a dispariției patronatului, diviziunile dintre părți au devenit din ce in ce mai acute, implicând
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Lorenzo și pe fiul acestuia, Piero, să gestioneze patronatul din Pistoia în anii '80 și '90 nu au mai putut gestiona rivalitățile facțiunilor 70. Din momentul în care aceasta autoritate supremă a dispărut, în lipsa unei structuri instituționalizate și a dispariției patronatului, diviziunile dintre părți au devenit din ce in ce mai acute, implicând și participarea unor nobili florentini, până la catastroficul războiu civil care, între anii 1499-1502, a costat viața a aproximativ 2500 de pistoiezi, cetățeni și țărani [cittadini e contadini]71. * * * Istoria raporturilor de patronaj
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Padrino"?", Stanford Italian Review, I, 1979, pp. 5-33, descrie activitatea de patronaj a lui Cosimo la Florența ca fiind diferită de a altor lideri florentini deoarece era îndreptată dincolo de orizonturile tradiționale locale, cum ar fi cele de rudenie sau de patronat local. 51 Dominici, Cronaca seconda, cît., p. 11. 52 Vezi și D. Kent, The Rise of the Medici, p. 342. 53 B. Colucci, De discordiis Florentinorum, L. Mehus (ed.), Firenze, 1747, p. 19. 54 M. Phillips, The Memoir of Marco
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a prințului Dalibor, Păpușile în carnaval (Marele premiu al Festivalului Școlilor de Teatru „Primul rol“ Iași, 1996), Întâmplări cu Pinocchio (nominalizare pentru Premiul I la Festivalul „Gulliver“, Galați, 1999) și Căsătorie silită (spectacole prezentate la Festivalul Mondial de păpuși sub patronatul UNIMA, Praga, 2000, Premiu pentru originalitatea creației studențești), Napoleon și Fauché, Pinocchio, De-a Sânziana și Pepelea. A fost redactor al revistei „Teatrul Cel Mai Mic“ Iași. În anul 2003 a editat volumul Magia lumii de spectacol (Editura Junimea, Iași
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
industrială importantă, iar muncitorii, unii cu 15-20 de ani vechime, au intrat în șomaj. Medieșenii s-a bucurat de deschiderea fabricii. La rândul lor, ei au fost victime ale dezindustrializării postcomuniste, iar șansa unui loc de muncă a descrescut dramatic. Patronatul francez le-a propus celor nemulțumiți de pierderea locurilor de muncă să vină să lucreze la sucursala din România, cu salariul minim lunar de 110 euro. Doi dintre ei, oameni cu activitate sindicală intensă, au venit la Mediaș să prospecteze
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de supraviețuire este clasică. Angajații români i-au dus la casele de la țară, le-au arătat purceii, vaca, găinile, pivnițele cu conserve, arăturile, livada. Banii de la fabrică mergeau strict pe electricitate, gaze, telefon, impozite. „Dar asta e curată exploatare din partea patronatului!”, le-au replicat sindicaliștii francezi! Românii și-au luat inima socialistă în dinți și au vorbit cu managerii sucursalei românești, împreună cu sindicaliștii omologi, șomeri în favoarea fraților euro-români, prospectând o mărire de salariu. Răspunsul a venit ca o ghilotină: „Dacă cereți
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
politic pentru sindicalismul secolului al XIX-lea, chiar și pentru cel din prima jumătate de secol XX. Dar acum ea este deplin inoperantă. Capitalul nu este cantonat de granițe naționale. Comunismul nu mai este o amenințare mondială, încât statul și patronatele să se facă luntre și punte să demonstreze că salariații pot trăi mai bine în capitalism și economie de piață. Economia, politica și societatea comunistă s-au dovedit net falimentare. Cu alte cuvinte, sistemele concurențiale de piață au câștigat complet
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
În această lucrare, Cotlarciuc arată ce este Fondul Bisericesc din Bucovina din punct de vedere istoric și juridic. Însă scrierea principală în acest domeniu o reprezintă studiul mai amplu, foarte interesant și bine apreciat, despre dreptul ctitoricesc din Moldova și patronatul din Bucovina - Stifterreicht und Kirchenpatronat im Fürstentum der Moldau und in der Bukowina, (Ctitoria și patronatul bisericesc, în „Principatul Moldovei și al Bucovinei”, Stuttgard, 1907). Despre această chestiune scrisese mai înainte în broșura Ceva despre reforma patronatului bisericei din Bucovina
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
și juridic. Însă scrierea principală în acest domeniu o reprezintă studiul mai amplu, foarte interesant și bine apreciat, despre dreptul ctitoricesc din Moldova și patronatul din Bucovina - Stifterreicht und Kirchenpatronat im Fürstentum der Moldau und in der Bukowina, (Ctitoria și patronatul bisericesc, în „Principatul Moldovei și al Bucovinei”, Stuttgard, 1907). Despre această chestiune scrisese mai înainte în broșura Ceva despre reforma patronatului bisericei din Bucovina, (Tipografia bucovineană, Cernăuți, 1904). Istoriograf și teoretician de vază al patronatului, Nectarie subliniază în operele sale
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
din Moldova și patronatul din Bucovina - Stifterreicht und Kirchenpatronat im Fürstentum der Moldau und in der Bukowina, (Ctitoria și patronatul bisericesc, în „Principatul Moldovei și al Bucovinei”, Stuttgard, 1907). Despre această chestiune scrisese mai înainte în broșura Ceva despre reforma patronatului bisericei din Bucovina, (Tipografia bucovineană, Cernăuți, 1904). Istoriograf și teoretician de vază al patronatului, Nectarie subliniază în operele sale faptul că în Biserica noastră, după anexarea Bucovinei, exista un fel de patronat care nu era nici curat romano - catolic, dar
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
in der Bukowina, (Ctitoria și patronatul bisericesc, în „Principatul Moldovei și al Bucovinei”, Stuttgard, 1907). Despre această chestiune scrisese mai înainte în broșura Ceva despre reforma patronatului bisericei din Bucovina, (Tipografia bucovineană, Cernăuți, 1904). Istoriograf și teoretician de vază al patronatului, Nectarie subliniază în operele sale faptul că în Biserica noastră, după anexarea Bucovinei, exista un fel de patronat care nu era nici curat romano - catolic, dar nici românesc. Părintele Nectarie Cotlarciuc spunea că până în acele zile, biserica din fostul „ducat
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
scrisese mai înainte în broșura Ceva despre reforma patronatului bisericei din Bucovina, (Tipografia bucovineană, Cernăuți, 1904). Istoriograf și teoretician de vază al patronatului, Nectarie subliniază în operele sale faptul că în Biserica noastră, după anexarea Bucovinei, exista un fel de patronat care nu era nici curat romano - catolic, dar nici românesc. Părintele Nectarie Cotlarciuc spunea că până în acele zile, biserica din fostul „ducat” austriac are o înfățișare atât de stranie, atât de puțin româneacă și ortodoxă, covârșind patronatul străin. Filosofia a
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
un fel de patronat care nu era nici curat romano - catolic, dar nici românesc. Părintele Nectarie Cotlarciuc spunea că până în acele zile, biserica din fostul „ducat” austriac are o înfățișare atât de stranie, atât de puțin româneacă și ortodoxă, covârșind patronatul străin. Filosofia a fost un alt domeniu apropiat preocupărilor mitropolitului Nectarie. Astfel, a scris un studiu despre imaterialitatea sufletului - Das Problem der immateriellen, geistigen Seelensubstanz, (Problema substanței imateriale și spirituale, Padeborn, 1910) - care urmărește toate ipostazele, și ale naturaliștilor, asupra
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
vorba de The 2nd International Trening of CEE Citizens Network Agigea, Romania 12-15 June. Oaspeții noștri s-au simțit foarte bine și mențin legătura cu noi. Au fost organizate tabere de pictură, iar în acest an (2005) se organizează sub patronatul Ministerului Culturii o tabără de creație a tinerilor scriitori și poeți.(www.poezie.ro) În septembrie 2005 Asociația „Prietenii Pământului” a organizat o acțiune inedită, cu participare din toată țara și din străinătate. Nu putem cuprinde aici toate realizările noastre
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
a înzestra Centrul de Pregătire Profesională cu o școală, care să transmită cultura și formarea civică și morală cu laboratoare pentru a preda băieților o artă sau o meserie. A urmat exemplul salezienilor, al părintelui stigmatist Fantozzi, care fondase un Patronat și Colegiul Civic Artigianelli din strada Cantarane din Verona. Pentru situația socio-economică a vremii, nu se putea pretinde mai mult. Băieții veneau din situații de lipsuri extreme și de abandon. A-i smulge de pe drumuri și din calea viciului, să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]