5,114 matches
-
au desprins din friză Dragii noști trepăduși; Una-i charta, alta-i vrerea Și muniția e lipsă Dacă ne-a lipsit puterea Să ieșim dintr-o elipsă! Fiecare pentru sine Dar niciunul pentru toți Dacă furtul cade bine Și la paznici și la hoți! Câte bețe pe spinare Pentru scărmănat cojocul Ne promise zâna care Ne-a făcut să-ndrăgim jocul? Toate astea laolaltă Și-altele ascunse încă Ne-au adus cu plugu-n baltă Și țânțarii ne mănâncă Cine vina și
BATE VÂNT, SE FACE RECE de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355701_a_357030]
-
pe Ady “Bruslea” o mulțime de bani. Dar blonda Miriam, fostă Mița când “lucra” prin jurul Gării de Nord, merita fiecare ban investit. Știa ce își dorește “Bruslea” de la viață și îi satisfăcea fiecare dorință. Și, mai ales, știa să tacă din gură. Paznicii au fost măcelăriți de un singur indivd ! Cine ar putea să fie individul ? Justițiarul nostru ? Într-un timp record, ajunse la depozitul en-gross de echipamente sportive care reprezenta partea vizibilă și oficială a veniturilor sale. Aici îl aștepta un adevărat
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
de un singur indivd ! Cine ar putea să fie individul ? Justițiarul nostru ? Într-un timp record, ajunse la depozitul en-gross de echipamente sportive care reprezenta partea vizibilă și oficială a veniturilor sale. Aici îl aștepta un adevărat dezastru. Cei trei paznici zăceau legați pe lângă zidul de beton al gardului. Numai văzându-i, lui Ady “Bruslea” li se făcu părul măciucă. Începe partea poetică. Mama lui Cosette a murit, mama Marucăi zace în închisoare, nevinovată, bătrîna bunică numără gîndacii de pe pereți! ... Căldărar
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
sau calde, jucăușe , pline de patos, iubire, dar și durere față de momentele tragice din istoria Ardealului. Tulburător mesaj al setei de libertate și dreptate pentru poporul român se desprinde din versurile poeziei ,, Zăbrelește”: ,, Cu libertatea încătușată-n lanțuri / Și ulii paznici la cuib de visuri, / S-a-ntors roata cu o revoluție, / Cu speranțe deșarte de evoluție.” Dramă și iubire se citesc în versuri ca: ,,Adâncă prăpastie a timpului ai pus între noi “ (,, N-am știut că ești femeie “) ; Pomul speranței, ce-n
MIRCEA GORDAN de MIRCEA GORDAN în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346096_a_347425]
-
Gustul pentru fraudă Dacă furi un măr, te leagă Un jandarm retrogradat Altul fură-o țară-ntreagă Și apoi e decorat Unul cară în afară Via-n geanta diplomat Da-l aflară. Și-l umflară Și-l lăsară: boss-umflat! Fură paznicii comori Meseria e o artă Dacă ai fereastra spartă Să nu-i crezi pe oratori! Altul fură când e noapte Soarele de la amiezi N-a făcut din brânză, lapte Da-i cu ochii pe cirezi Fură taler de balanță Și
DINTR-O STANŢĂ ÎN INSTANŢĂ! de ION UNTARU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346193_a_347522]
-
Și-alte bune marafeturi. Credul, fără minte multă A ajuns la tine-n burtă. Chiar de ți-e curata laba Tare murdară e treaba! 11.Doi pisoi Gâsca se mândrea în zori Cu cei zece puisori, Toți ieșiră pe tăpșan Paznic bun, tata gâscan. Doi căței cu păr vâlvoi Amar schiaună-n zăvoi Cu gândul la o friptură Au luat un pui în gură. Greșeală de neiertat, Plata pe loc a picat. Să vă spun ce au pățit? Gâscanul i-a pedepsit
POEZIE PENTRU COPII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356117_a_357446]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > LUPUL, PAZNIC LA OI Autor: Ștefania Petrov Publicat în: Ediția nr. 2234 din 11 februarie 2017 Toate Articolele Autorului O mândră turmă de oi Visa să trăiască bine, Căutând păstor de soi, Nimeri printre jivine. Căței de mai multe rase, Dulăi, potăi
LUPUL, PAZNIC LA OI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368801_a_370130]
-
viclenie a reușit Să le devină păstor. Ordonanțe, multe legi, Discursuri alambicate, Pentru oițele blegi... Doar promisiuni uitate. Iar după înscăunare, Lupul jură pe toți sfinții, Că-ngrijește de mioare, Dar... le “apără” cu dinții! imagine:internet Referință Bibliografică: Lupul, paznic la oi / Ștefania Petrov : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2234, Anul VII, 11 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ștefania Petrov : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
LUPUL, PAZNIC LA OI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368801_a_370130]
-
chiar și atunci când aceasta i se împotrivește. Se știe că o cetate, o fortăreață, oricât ar fi de puternice, se cer păzite. La fel, voința, oricât ar fi de puternică, acest lucru nu e suficient. Ea are nevoie de un „paznic” care este Conștiința, iar „Marele Zid” există în fiecare dintre noi. Trebuie doar să veghem și să-l păzim. Se mai spune că voința este una dintre cele mai puternice „arme” pe care le deține omul; în fața ei pălește nu
DORINȚA BINELUI ȘI VOINȚA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368862_a_370191]
-
aspecte din viața profesorului Piru: din 1946 a fost asistent universitar, în 1947 și-a dat doctoratul cu un studiu despre opera lui Garabet Ibrăileanu, în 1949 împreună cu George Călinescu a fost dat afară de la Universitate, a lucrat ca strungar, paznic, salvamontist, în 1956 a fost reintegrat, în 1966 a devenit profesor. În viziunea criticului literar Eugen Negrici, Al. Piru a fost un ghid, Internetul gata oricând să răspundă la orice întrebare și profesorul care i-a coordonat teza de doctorat
PROF.UNIV.DR. EUGEN NEGRICI, DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369028_a_370357]
-
asemeni mai există o încăpere denumită Camera pânzei de pe timpul când în Gent înflorise comerțul cu lână și pânză. În această încăpere se încheiau afacerile comerciale. Aici mai există o mică anexă numită Mammelokker, care a servit ca intrare a paznicilor spre camerele de observație. Legenda spune că în ea a fost închis un prizonier roman pe nume Cimon, condamnat la moarte prin înfometare. El a fost salvat de fiica sa Pero, care în timpul vizitelor, i-a dat în secret să
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]
-
lemn cu trudă, Chiar în ceasul dimineții Și în inima de piatră S-au crăpat încet pereții... Nori crescuți ușor pe turlă Varsă lacrimă din cer, Sufletul stă în genunchi Iar nădejdile nu pier... Mărturie dau chiar brazii Ce sunt paznici zi și noapte Că pe dealul din Prislop Fiecare scrie-n Carte... Orbii văd raiul din floare Reavarsat în pomi cu trudă, Cel din urmă păcătos Se înaltă iar prin rugă! Schiopul și-a pierdut o cârjă Când păcatul și
LA PRISLOP de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370945_a_372274]
-
a funcționat o casă de nastere? Dacă zidurile acelea ar avea gură, ar spune desigur și povești cu călugări răstigniți și cu domnițele ce au împletit cosita albă tot așteptând vești de la cavalerii plecați spre Ierusalim. În nopțile fără luna, paznicii obiectivului sususțin că se aud, amestecate, urlete de lehuze și geamăt mocnit de prizonier. Doar bisericuța în formă de turn a rămas în picioare și constituie mostră palpabila din ceea ce a fost la apogeu, incinta arhitectonica, lovită pe rând și
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
Gloriam!!,, Silabisenște Mărțina din memorie. Se bucură că încă se află dincoace. Râde și în sala cu rezonanță perfectă, sunetul acela se multiplică. Este singura în fața artefactelor expuse în cele cîteva zeci de vitrine ultramoderne. Ba, mai este acolo și paznicul. Un ins mărunt, negricios și care asuda îngrozitor pe sub gulerul cămășii de nailon. Insul s-a postat strategic, între o armura greaoie, autentică, si panoplia plină de cuțite și halebarde vechi dar bine lustruite. Paznicul își freacă palmele una în
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
Ba, mai este acolo și paznicul. Un ins mărunt, negricios și care asuda îngrozitor pe sub gulerul cămășii de nailon. Insul s-a postat strategic, între o armura greaoie, autentică, si panoplia plină de cuțite și halebarde vechi dar bine lustruite. Paznicul își freacă palmele una în altă fără rost, le duce la urechi, la gură, pentru ca, în cele din urmă să și le înfigă zdravăn în țocul pistoletului, arma care-i atârnă, prinsă în centura. Așa! De ce s-ar teme el
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
două fațete. Ar vrea și nu ar vrea să se scuture de frisonul nebănuit, așa cum bați colbul din pânză unei perdele. Pleoapele grele i s-au lăsat peste ochi și nu mai distinge detaliile, nu vede ridurile, cicatricile de pe fața paznicului înarmat, nu vede mutra insului care, de data asta, o privește cu un strop de toleranță inexplicabilă. Chiar o lasă să atingă exponatele din vitrine, să le cerceteze întorcându-le pe toate fețele. În jur, toata galeria de artă medievală
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
provinciei. În fosta basilică medievală, liniștea este și mai densă, moale că o țesătura de fetru veritabil. Mărțina privește pentru a nu stie câtă oră pereții, spațiul tixit de exponate care își așteaptă cumpărătorul și ziua licitației. Nici curatorul, nici paznicul nu o mai iau în seamă. S-au obișnuit cu femeia zânatica, care nici măcar nu le dă atenție. Vine nechemata, intră că la ea acasă, în sala aia că un ring uriaș, ca un amfiteatru clasic. Rămâne cu ceasurile. Nemișcata
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
prin tuburile de alama. Orgă străveche se încăpățânează, nu vrea să priceapă și pace că vremea ei a trecut. Cîntă. Cîntă... ,,Un organist nevăzut,, spune Mărțina. DE fapt, doar șoptește cu buzele strînse și nici măcar nu se mai miră că paznicul în uniformă firmei ,,Angels Guard,, îi răspunde ca si cum ar fi fost chiar el întrebat: - Sasu' al bătrân. Doarme în turn. Când are chef, de e zi, de e noapte, isi dezmorțește degetele în clape. Îl auzi? Un nebun! Mărțina da
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
spasmodic sunetele rezultate din tuburile dezacordate. Mărțina nu mai rezita. Își astupa urechile cu palmele. Ști că nu are de unde să îi vină salvarea. Prin ogivele de sub streașina, lumina solară penetrează interiorul cu insolenta aproape păgâna. Inima femeii palpita. Numai paznicul, la datoarie, si Arhanghelul Mihail, sfanțul prins în frescă de ev mediu, stau impasibili. Unul sprijinit pe picioarele răschirate, cu mâinile în șold. Celălat, un războinic cu sabie și cruce bătută cu diamanate. Însemne heraldice ? Nu are importanță podoaba vesmântului
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
explicația că unele sunt exagerat de slabe și înalte iar părinții lor scunzi și grași. Altele au pielea foarte albă, ca laptele, deși atât mama, cât și tatăl lor o au ca ciocolata, povesti Lică. Ușa celulei se deschise. Veni paznicul, domnul Vasile Fâneață, o matahală de om, cu mișcări grosolane. Era ora mesei și îi trimetea la masă. - Nu mai plânge, atâta, îi spuse cu voce groasă, angajatul. Au arătat ieri, la televizor, un profesor care-și molesta elevele, fetițe
MEDITAŢIILE UNIVERSITARULUI PERVERS de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370887_a_372216]
-
de comportament. Nu era voie. Și nici nu existau profesori care să facă asemenea lucruri. Nu ar fi putut absolvi facultatea unii care se gândesc și fac aceste fapte. Acum însă, fac și eu Universitatea, ca toată lumea, sunt student, spuse paznicul. Astăzi am un examen după amiază. Mâine susțin chiar două, în aceeași zi. Sunt în sesiune! - Nu numai dumneavoastră sunteți student, spuse Lică mândru. Și eu sunt! - Dar cum dai examenele ? Cu prezența la cursuri și seminarii, nu-i problemă
MEDITAŢIILE UNIVERSITARULUI PERVERS de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370887_a_372216]
-
rugat să vin. - În ziua de azi se promovează oameni ca dumneata, cu mintea odihnită, spuse Gabriel. - Cred că mă tentează și pe mine ideea de a-mi lăsa postul de la închisoare și de a deveni universitar, exclamă interesat și paznicul celulei, care ascultase discuția. Din câte ați povestit, totul este foarte tentant. Nu știu ce o să zică nevastă-mea, dar, eu... Epilog Profesorul universitar Gabriel Scursură a fost eliberat din închisoare în zilele următoare, exact așa cum prevăzuse. A fost condamnat cu suspendare
MEDITAŢIILE UNIVERSITARULUI PERVERS de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370887_a_372216]
-
și experiența sa, deveni cadru universitar de elită, cu un CV conceput din realizări cumpărate sau false, așa cum îl învățase fostul coleg de celulă. Și reuși astfel să-și aducă la îndeplinire și dorințele sale mocnite, cele mai ascunse... Iar paznicul închisorii, domnul Fâneață încă visează și el, să ocupe în curând, un post didactic la Academie... Deoarece, nimic nu este pierdut... șansa de a se îndepli, e vie... Notă: Aceasta este o povestire. Orice asemănare cu personaje, situații cunoscute este
MEDITAŢIILE UNIVERSITARULUI PERVERS de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370887_a_372216]
-
ei. Fata îl privi, uitând pentru o clipă să mestece. I se părea că stătea de vorbă cu un alt fel de bărbat, care nu semăna nici cu tractoristul care o înghesuise zilele trecute în poarta cimitirului și nici cu paznicul care o chema la el de fiecare dată când se simțea singur. Omul din fața ei avea haine frumoase și curate, mirosea plăcut și o privea în ochi când îi vorbea. Poate chiar o plăcea, deși nu era prea bine îmbrăcată
VASILICA de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370971_a_372300]
-
sufletul. „Cel puțin nu îi nenoroci și pe copiii ăștia!” Cu ce îi nenorocise ea pe Ileana, Viorel și Sănducu, care începuseră să-i spună „mamă” bătrânei? Simți câteva lacrimi arzându-i obrazul. Nu mai plânsese din noaptea în care paznicul de la fermă o luase pentru prima dată la el acasă și o învățase cum trebuie să se poarte cu un bărbat care era interesat de ea. Ploaia se transformă încet în burniță. Nicu intrase în tură, lăsând-o cu tramvaiul
VASILICA de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370971_a_372300]