9,077 matches
-
material direct, drum la capătul căruia ne aflăm noi astăzi, ca specie de om modern. În cazul Altamirei, atenția specială care i se acordă se datorează nu doar vechimii, ci și tehnicii cu care au fost realizate picturile. Este singura peșteră de interes științific în care se regăsesc absolut toate tehnicile de reprezentare picturală rupestră, în toate stilurile și cu toate materialele cunoscute până acum în domeniu, fiecare element fiind executat la nivel excepțional, neatins niciunde altundeva. Urma pe care o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93054_a_94346]
-
fiorul trecerii noastre efemere prin lume, coborând nu doar în tenebrele pământului ci și în propria sa ființă, acolo unde simbolurile rituale moștenite peste secole trezesc emoții și bănuieli demult uitate. Asemeni stâncilor și bolovanilor rostogoliți întâmplător în dreptul intrării în peșteri, care ascund privirii noastre învățămintele locuitorilor preistorici, așa ”beneficiile” civilizației moderne, ca un bloc imaginar, din beton, ascund accesul nostru spre trăirile îngropate undeva departe, în memoria colectivă, atavică. Altamira este o poartă spre trecut, trezind nu doar curiozitatea, ci
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93054_a_94346]
-
departe, în memoria colectivă, atavică. Altamira este o poartă spre trecut, trezind nu doar curiozitatea, ci și conștiința noastră intuitivă, care ne sugerează că suntem poate, totuși, mai mult decât firmituri în vijelia timpului. Închisă publicului din motive de protecție, peștera Altamira este accesibilă doar unui număr de 192 de vizitatori, trași la sorți o dată pe an în cadrul unui proiect-pilot care evaluază posibilitatea revenirii la regimul controlat de vizitare. Dar, chiar dacă poate nu avem norocul de a ieși câștigători, muzeul amenajat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93054_a_94346]
-
accesibilă doar unui număr de 192 de vizitatori, trași la sorți o dată pe an în cadrul unui proiect-pilot care evaluază posibilitatea revenirii la regimul controlat de vizitare. Dar, chiar dacă poate nu avem norocul de a ieși câștigători, muzeul amenajat într-o peșteră vecină a aceluiași complex este cel puțin la fel de interesant. La fel de captivante sunt și replicile minuțios realizate, de care vizitatorii se pot apropia și pe care le pot atinge în voie, expuse în variate muzee, cum este cazul muzeului arheologic alicantin
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93054_a_94346]
-
în voie, expuse în variate muzee, cum este cazul muzeului arheologic alicantin MARQ, distins cu premiul pentru cel mai bun muzeu european în anul 2004. Hrană spirituală, vizita Spaniei subterane ̶ indiferent dacă pășim pragul unei locuințe subpământene, al unei peșteri cu picturi rupestre, unui canal subacvatic care duce spre un izvor subteran cu apă dulce sau al unui tunel vulcanic contorsionat ̶ ne smulge pentru câteva clipe din încleștarea vieții cotidiene de la suprafață, amintindu-ne acea senzație sacră și consolatoare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93054_a_94346]
-
A vorbi astăzi despre Ion Taloș este, așa cum afirma despre Eminescu Tudor Arghezi, ,,ca și cum ai strigă într-o peșteră vastă” - e imposibil să nu ajungă înapoi ecoul numeroaselor studii și articole, monografii și bibliografii, ediții, referate și comunicări științifice, traduceri și interviuri, fără de care etnologia românească ar fi ,,măi altfel și mai săracă”. Totuși, am ales să vorbim - acum
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93067_a_94359]
-
care l-am primit de la Sfântul Apostol Andrei. El a propovăduit în Sciția Mică și a întemeiat Biserica noastră românească, și conform izvoarelor scrise și Sfintei Tradiții, dar și conform toponimelor din Dobrogea care îl pomenesc: pârâul Sfântului Apostol Andrei, peștera Sfântului Apostol Andrei, lângă care s-a zidit acum o mănăstire frumoasă, și multe alte lucruri care ne pomenesc de Sfântul Apostol Andrei. Cum era ziua de 30 noiembrie pe meleagurile maramureșene ale satului natal Oarța de Sus? Ziua de
Interviu inedit al Asociatiei „Salveaza o inima” cu Mitropolitul Clujului, de Sf. Andrei [Corola-blog/BlogPost/93339_a_94631]
-
Una din aceste colinde pomenește de „schitul” sau „mănăstirea” lui Andrei, la care veneau Decebal și Traian, cel din urmă ascultând și slujba săvârșită acolo. Există apoi câteva numiri de ape și locuri că „Pârâiașul Sfanțului Andrei”, „Apă Sfanțului” sau „Peșteră Sfanțului Andrei”, care se vede și azi în hotarul comunei Ion Corvin, în apropiere de graniță romano-bulgara. Fără îndoială că Sfanțul Apostol Andrei nu s-a mărginit numai la predicarea Evangheliei și la botezul celor pe care i-a adus
30 noiembrie – Ziua Sfântului Andrei [Corola-blog/BlogPost/93341_a_94633]
-
Ar trebui tradusă și în română. Care-s artiștii pe care-i admiri? Nu sunt artiști pe care-i admir, mai degrabă lucrări care-mi plac de la diverși artiști, incepand cu Piero della Francesca sau chiar mai departe, pornind din peșterile Lascaux. Am descoperit recent o chestie absolut incredibilă la Mănăstirea Putna. Cum am lucrat acolo cu călugării, m-am împrietenit cu ei. Și un călugăr de la Departamentul Media, ca să zic așa (fiindcă au transmisie live a slujbelor, cu echipament superprofi
Ce mai are Mircea Cantor de demonstrat? [Corola-blog/BlogPost/93329_a_94621]
-
cu județele Tulcea și Constanța, plus, Covurluiul (actualul Galați) și Brăila. Ca peste tot, jertfa a fost mare, doar de Dumnezeu știută, pentru că Dobrogea fusese ocupată veacuri la rând, de ”roiuri de popoare”, scrie Eminescu, iar Hristos Se nevoia prin peșteri și în adâncurile pădurilor. În Dobrogea unde propovăduiseră Apostolul Andrei cu nouăsprezece veacuri în urmă, Melchisedec a numit protopopi, a ridicat cetăți ale credinței în inimile românilor înstrăinați veacuri la rând de Patria Mamă. A restaurat primele mănăstiri din spațiul
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
copacii cu miri ascunși prin verde, brumată cu noroaie și flegme lungi, sfiala pare-un ogar nevrotic, ce-n lanuri se tot pierde. Și mă întreb de mamă, și-apoi mă-ntreb de tată, și-ncep să-înot prin lacuri de peșteri clandestine cînd tocmai porci de lapte, matoli, încep să-mi bată la ușa ce-mi plutește pe-un nor plin de suspine. Dar noaptea nu mai plouă precum ploua, năvalnic, îmi pun pe trup brocarturi de umezeli trecute, și-ntors înspre
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
au nechezat copacii cu miri ascunși prin verde,brumată cu noroaie și flegme lungi, sfialapare-un ogar nevrotic, ce-n lanuri se tot pierde.Și mă întreb de mamă, și-apoi mă-ntreb de tată,și-ncep să-înot prin lacuri de peșteri clandestinecînd tocmai porci de lapte, matoli, încep să-mi batăla ușa ce-mi plutește pe-un nor plin de suspine. Dar noaptea nu mai plouă precum ploua, năvalnic,îmi pun pe trup brocarturi de umezeli trecute,și-ntors înspre perete, pășesc
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
fată... Se vor întoarce-n curînd cavalerii, apusul va bate în fierul porții. Nu, iubito, eu nu sînt cel cu urechea tăiată. Sînt cel cu care într-o bună zi vei înota și vei adormi în larg. Aprind foc lîngă peșteri, dau în cărți de mamă și de tată. Vorbele rele ale lumii de mine se izbesc și se sparg. Nu, iubito, eu nu sînt cel cu urechea tăiată. Am auzit că l-au ridicat cînd se oglindea într-o fîntînă
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
fată... Se vor întoarce-n curînd cavalerii, apusul va bate în fierul porții.Nu, iubito, eu nu sînt cel cu urechea tăiată.Sînt cel cu care într-o bună zi vei înota și vei adormi în larg.Aprind foc lîngă peșteri, dau în cărți de mamă și de tată.Vorbele rele ale lumii de mine se izbesc și se sparg.Nu, iubito, eu nu sînt cel cu urechea tăiată.Am auzit că l-au ridicat cînd se oglindea într-o fîntînă
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
căutam firele vinovăției celui care a greșit, le găsim legate de noi, ceilalți. Revenind la definirea fenomenologiei, putem spune că termenul este derivat din grecescul „phainomenon”, însemnând aspect, este studiul aparițiilor spre deosebire de realitate, avându-și rădăcinile în trecut, în „Alegoria peșterii” a lui Platon și de asemenea în filozofia hindusă și budistă. Mulți filozofi au avut contribuții de-a lungul vremurilor asupra dezvoltării acestei teorii. Părăsirea oarecum discretă a filozofiei Greciei s-a simțit încă din „Teoria intuiției în fenomenologia lui
EU ȘI CELĂLALT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383271_a_384600]
-
vreunul din ei? Îl presă Dante. Că ar trebui să Îi iertăm pe cei care ne-au Încălcat legile cu neobrăzare? Pe cei care au contribuit la transformarea Comunei, dintr-o cetate nobilă, demnă urmașă a marii Rome, Într-o peșteră de tâlhari și de codoși? Pe cei care i-au murdărit străzile cu sângele vărsat În Încăierări și În ciocniri, care au deschis larg porțile templului războiului civil? Poetul tăcu o clipă, cu pumnii strânși pe brațele jilțului. — Care, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
cel puțin șase-șapte butoane. Cam multe pentru doar două etaje... Tovarășul meu de drum a apăsat pe unul dintre ele, mormăind din nou ceva neinteligibil, și liftul a pornit lin. Atunci am Înțeles: coboram. Cum apetitul meu pentru subterane, catacombe, peșteri și alte forme de underground este extrem de limitat, În sensul că lipsește cu desăvârșire, Într-o fracțiune de secundă mi-a trecut prin minte să-l pocnesc intempestiv pe taciturn și să fug. Făcusem ceva sport la viața mea, inclusiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
pătrunderii acelui ceva misterios și inaccesibil minții noastre mărginite - o vinovăție, un secret fundamental care i-a indus o frică divină, copleșitoare și insuportabilă. ...Pentru a-și apropria șansa uciderii animalului vital, primitivii vânători Îl desenau mai Întâi pe pereții peșterilor străpuns de sulițe, nutrind convingerea că, biruindu-i spiritul, capturarea sa ulterioară devine o chestiune formală. Devastat de o sălbatică spaimă, Demiurgul a creat el Însuși o infinitate de asemenea imagini imperfecte, schematice, umbre palide cum zice Platon - ale Dumnezeirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Aveam, firește, la Îndemână justificarea că, de fapt, și asta ține de știință, dar În sinea mea recunoșteam că interesul pentru comoara templierilor includea dimensiunea fascinației pe care aurul o exercită pervers asupra oricărui om. Ideea că undeva, Într-o peșteră marca Ali-Baba, sunt adunate laolaltă bijuterii, nestemate de tot felul, coliere, coroane Împodobite cu pietre prețioase, monede, multe monede și grămezi de lingouri mă captiva nu - sau nu numai - ca om de știință. Pasajul din Contele de Monte Cristo care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Și tot așa... Vreau să spun cu chestiile astea că, În momentul când am ajuns În fața ușii gigantice pe care, până la urmă, o dibuisem, eram destul de zdruncinat și de nervos. Adaugă Încărcătura emoțională inerentă - mă aflam la câțiva pași de peștera lui Ali Baba... figurativ vorbind, se-nțelege, nu mă refer la fanteziile cu comori ale Evelinei -, mai adaugă tracul și stinghereala provocate de faptul că eram obligat să recit cu glas tare, singur În Întuneric, cuvintele doctorului Wagner și vei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Cosettei sa stinseră și-n camera ce începea să se cufunde într-un dulce semiîntuneric, Broanteș simți nevoia să facă un gest tandru, s-o mângâie pe fată. în decursul istoriei, în vremea când ieșind aplecați și ușor buimaci din peșterile de la Neanderthal, oamenii se răspândeau care-ncotro în păstori și-n agricultori, asemenea gesturi aveau o certă semnificație cognitivă. Cu timpul, însă, datorită înăspririi relațiilor de producție și apariției la nivelul marilor imperii a unui rafinament greșit înțeles, gesturile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de el. Părea ceva venit din zorii tenebroși ai umanității, când însuși Domnul, într-o clipă de neatenție, în loc să-l tragă pe om din totuși acceptabila maimuță, încurcase borcanele și-l extrăsese din cine știe ce specie grea la vedere, hohotind prin peșteri. Episodul 173 BOIERUL RADU STOENESCU-BALCÂZU (IIIÎ Hidosul copil crescu. Nu se juca nimeni cu el. Fetițele, găinile, caprele - ființe care fac deliciul copilăriei - îl ocoleau de departe. Dacă nimerea întâmplător într-un lan de cânepă, zeci, sute de vrăbii, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
urmând ceea ce începea să fie un drum perfect conturat. Gacel și Suleiman îl însoțiră cu privirea multă vreme, iar în cele din urmă Suleiman spuse: — Cel mai bine ar fi s-o pornim la drum. Aș vrea să ajung la peșteră înainte să se lumineze, fiindcă dacă se ivește vreunul din avioanele astea ale lor, precis or să ne vadă. — Ai grijă pe munte. — Știi bine că o să am. După o jumătate de oră, o caravană mică se pregătea să părăsească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
membrii micii sale familii trebuiau să-și găsească adăpost. Acolo, în acel labirint de creste și viroage pe care le bătuse de atâtea ori mergând pe urmele caprelor sălbatice, răposatul său frate Ajamuk descoperise din întâmplare intrarea într-o enormă peșteră al cărei interior era împodobit cu o mulțime de picturi delicate cu antilope și gazele, ce păreau vechi de mii de ani. Era la fel de înaltă și încăpătoare ca și cea mai mare dintre moscheile unde nu se rugaseră niciodată, răcoroasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
când pe acele meleaguri încă mai curgea un râu năvalnic care, din motive neștiute, obosise să ude poalele munților. Apa a dispărut, pământul a murit, a fugit vânatul, au plecat locuitorii, iar ca amintire a frumoaselor vremuri au rămas doar peștera, picturile și resturi de oase și coarne de animale. Fiind ascunsă în spatele a două stânci, nici măcar instrumentele sofisticate pe care le inventaseră europenii n-ar fi reușit să-i găsească intrarea, și de aceea Gacel Sayah nutrea vaga speranță că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]