1,736 matches
-
etalându-și umerii, coapsele și brațele. Alții sunt Înconjurați de familie, care Îi admir). Nu-mi este foarte clar cum poti, cu asemenea bicepși, s)-i Îmbr)țișezi pe cei dragi. Haltere, greut)ți și dispozitive cu arcuri pentru dezvoltarea pectoralilor ocup) cea mai mare parte a spațiului. Doi tineri bat În cuie buc)ți de piele pe podea, pentru că halterofilii s) aib) stabilitate. Ei v)desc o atitudine serioas) și foarte profesionist) fâț) de ceea ce fac. În ultima Inc)pere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Niao 3R, 23V, 20Du Mai, 4Ren Mai, 6Ren Mai, 13V. B - CARDIOLOGIE Tahicardie paroxistică supraventriculară Xin Ji 6Si, 6RP, 36S, 7I, 23V. Cardiopatie 3I, 8I, 13V, 15V, 23V. Tulburări coronariene Xin Tang 23V, 6Si, 4RP, 6RP, 15V, 14VC, 36S. Angină pectorală Xiong Bi HM Tai Yang, 14V, 15V, 6Si, 5I, 36S, 40S. C - DERMATOLOGIE Eczemă supurândă Shi Xuan 10RP, 11IG, 13V, 17V, 54V, 25IG, 10P. Purpură thrombopenică Zi Ban 2RP, 6RP, 10RP, 14Du Mai. Herpes She Dan 11IG, 7Si, 6Ren Mai
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
O2 și elimină prin expirație aer cu conținut mare de CO2. Inspirația este un proces activ în care se măresc cele trei diametre ale toracelui datorită contracției mușchilor inspiratori (intercostalilor externi și mai ales diafragmului). Mușchii inspiratori accesori (dințații, marii pectorali, sternocleidomastoidienii, trapezii, romboizii) produc prin contracția lor ridicarea coastelor și deci o mărire suplimentară a dimensiunilor cutiei toracice în timpul inspirației forțate. La bărbat este cracteristică respirația abdominală (creșterea diametrelor toracelui se face predominant prin contracția diafragmului) iar la femeie respirația
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
despre sănătatea a milioane de oameni. Din două articole publicate în prestigioasele reviste științifice The Lancet (5 ianuarie 1991) și The American Journal of Clinical Nutrition (ianuarie 1991), reiese că o carență de vitamina E ar tripla riscul unei angine pectorale. Într-un studiu internațional susținut de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), cercetătorii 9 au arătat că un procent mic de antioxidanți, mai ales de vitamina E, reprezintă un factor de risc mult mai important decât o valoare ridicată a colesterolului
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
măsură încât poate înfunda complet artera. În lipsă de sânge și deci de oxigen, organele și țesuturile își încetează funcționarea și mor. Dacă acest lucru se întîmplă la nivelul arterelor inimii (coronare), are loc o criză cardiacă. Angina (sau angina pectorală) se produce atunci când coronarele sunt înfundate în mare parte, dar nu în totalitate. Dacă problema ajunge la creier, are loc ceea ce numim o apoplexie sau un accident vascular cerebral. Figura 5.1. Arteră: Sediul arteriosclerozei* # Endoteliu Perete intern, delicat și
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
cercetare de prevenție primară (în dublu orb) cu grup martor și efectuată pe 29.133 de bărbați fumători, a demonstrat că un supliment zilnic de 50 mg de vitamina E a fost asociat cu o ușoară scădere a incidenței anginei pectorale 12. Un alt studiu în dublu orb, studiul CHAOS (Cambridge Heart Antioxidant Study), a arătat că administrarea de doze importante de vitamina E (de la 268 la 537 mg) la pacienți cu boală coronariană a redus riscul de infarct miocardic nefatal
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
și ischemia miocardică consecutivă este încă un subiect de dezbatere, mai ales pentru denumirea corectă sau cea mai potrivită. În SUA este încetățenit termenul de „coronary heart disease”, iar în Marea Britanie „ischemic heart disease [1]. Există însă simptome de angină pectorală și în alte afecțiuni - stenoză aortică, anemie - în care nu sunt implicate arterele coronare. Momentul în care apare și suferință miocardică este justificat termenul de „coronary heart disease”. Traducerea în limba română a acestui ultim termen ar corespunde unei denumiri
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
În literatura de specialitate, câteva nume sunt implicate în primele începuturi ale chirurgiei durerii anginoase: Frank, Thoma Ionescu, Danielopolu, Charles Mayo. În 1925, Charles Mayo menționează efectuarea unei simpatectomii cervicale în urmă cu 12 ani, la un bolnav cu angină pectorală la care obținuse dispariția durerilor. Prima operație de întrerupere a căilor nervoase în tratamentul anginei pectorale (simpatectomie cervico-toracică stângă) a fost efectuata de Thoma Ionescu la 2 aprilie 1916, Ia un bolnav de 28 de ani cu aortită luetică și
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
Thoma Ionescu, Danielopolu, Charles Mayo. În 1925, Charles Mayo menționează efectuarea unei simpatectomii cervicale în urmă cu 12 ani, la un bolnav cu angină pectorală la care obținuse dispariția durerilor. Prima operație de întrerupere a căilor nervoase în tratamentul anginei pectorale (simpatectomie cervico-toracică stângă) a fost efectuata de Thoma Ionescu la 2 aprilie 1916, Ia un bolnav de 28 de ani cu aortită luetică și angină. Efectuarea operației și pe partea dreaptă a fost refuzată de bolnavul satisfăcut de rezultatul primei
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
4 ani bolnavul remarcă dispariția durerii anginoase si reluarea capacității de a efectua eforturi. Thoma Ionescu a publicat, în 1920, la Academia Franceză de Medicină rezultatele sale. Franck sugerase în 1889, întreruperea căilor nervoase prin simpatectomie cervico-toracică, pentru tratamentul anginei pectorale. Arnulf în 1939 a descris denervarea cardiacă prin rezecția plexului periaortic în tratamentul anginei pectorale severe. Tehnicile menționate mai sus au fost temerare începuturi, dar nu au dobândit acceptare clinică largă și au fost abandonate. NEOVASCULARIZAȚIA EPICARDICĂ Beck (1903) a
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
Ionescu a publicat, în 1920, la Academia Franceză de Medicină rezultatele sale. Franck sugerase în 1889, întreruperea căilor nervoase prin simpatectomie cervico-toracică, pentru tratamentul anginei pectorale. Arnulf în 1939 a descris denervarea cardiacă prin rezecția plexului periaortic în tratamentul anginei pectorale severe. Tehnicile menționate mai sus au fost temerare începuturi, dar nu au dobândit acceptare clinică largă și au fost abandonate. NEOVASCULARIZAȚIA EPICARDICĂ Beck (1903) a aplicat procedee de dezvoltare a circulației colaterale pe suprafața epicardică a inimii prin crearea de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
mai sus au fost temerare începuturi, dar nu au dobândit acceptare clinică largă și au fost abandonate. NEOVASCULARIZAȚIA EPICARDICĂ Beck (1903) a aplicat procedee de dezvoltare a circulației colaterale pe suprafața epicardică a inimii prin crearea de aderențe (cu mușchi pectoral mare, pudraj epicardic - Thompson, cu epiploon - O’Shaughnessy). Ligatura arterelor mamare interne și ligatura sinusului coronar au urmărit același scop. Aceste tehnici au fost aplicate clinic sporadic și au doar o valoare istorică, în absența unor dovezi privind creșterea debitului
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
coronară. Această metodă invazivă de diagnostic pune în evidență anatomia vaselor coronare, poate furniza dovezi importante privind existența leziunilor ateroselerotice coronare și a extensiei acestora - cuantificare. Evaluează de asemenea circulația colaterală. Coronarografia poate infirma prezența unor leziuni coronariene în angina pectorală de alte cauze. Ventriculografia stângă oferă indicii asupra contractilității globale și segmentare a miocardului. În anii din urmă a devenit disponibilă, ca metodă neinvazivă, angiografia CT cu substanță de contrast, neavând încă precizia coronaro-angiografiei invazive. Evaluarea anatomică a arterelor coronare
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
măsuri complexe ce vizează factorii de risc cunoscuți, completează și consolidează rezultatele procedeelor de revascularizare miocardică. Tehnicile moderne derevascularizare miocardică prin chirurgie coronariană îmbunătățesc fluxul sanguin în vasele coronare epicardice, previn dezvoltarea ischemiei miocardice și realizează dispariția simptomelor de angină pectorală. Concomitent se speră la prelungirea duratei de viață și îmbunătățirea calității acesteia [11]. Tratamentul chirurgical actual a dobândit un loc bine definit în arsenalul terapeutic medico-chirurgical al cardiopatiei coronariene. Acesta reprezintă o etapă de tratament, care necesită indicație corectă ca
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
de calitate - se bazează pe: - starea clinică a pacientului incluzând starea funcțională, - anatomia vaselor coronare evidențiată de angiografie, rezultatele studiilor neinvazive de perfuzie miocaridcă și funcție [5]. Starea funcțională poate fi evaluată pornind de la aplicarea clasificării de severitate a anginei pectorale elaborată de Societatea Cardiovasculară Canadiană (reproductibilitate 73%). De notat slaba corelație între severitatea simptomelor și magnitudinea ischemiei - „ischemia silențioasă” la diabetici. Electrocardiograma poate oferi indicii asupra încărcării ischemice în condiții de repaus, dar mai ales sub testare de stres. Ecografia
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
teritoriului miocardic afectat. Un defect ireversibil - lipsa fixării de izotop într-o arie miocardică - indică cicatrice neviabilă. Imagistica ecocardiografică la efort sau stres farmacologic se apropie de acuratețea studiilor de cardioologie nucleară (sensibilitate și specificitate de 85%) [5]. Clasificarea anginei pectorale după Societatea Cardiovasculară Canadiană este următoarea [5]: Clasa 0 = fără angină, 1 = angină numai la efort intens și susținut, 2 = angină cu mers rapid la nivel sau urcat scări (limitare ușoară a activității normale), 3 = angină la mers în ritm
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
este, în general, considerată prezentă în leziunea bivasculară. În toate discuțiile curente ale indicațiilor BAC beneficiul potențial și avantajele care se pot obține prin angioplastie, trebuie cîntărite în comparație cu cele posibil de obținut prin BAC. Alte formulări de indicații sunt : - Angină pectorală refractară sau instabilă - Angină cu obstrucție de trunchi comun stâng („left main” - LM) sau obstrucție de 3 artere coronare importante cu funcție VS deprimată - Obstrucție proximală de arteră descendentă anterioară. Indicații în prezența insuficienței cardiace Rezultatele obținute la bolnavii operați
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
o parte a ventricolului care se dilată în timpul sistolei, indiferent de tipul de țesut. Chirurgii exprimă dezacorduri privind locul unde încetează un anevrism și unde începe diskinezia. AVS mici și moderate produc frecvent: - acuze majore - simptome de cardiopatie coronariană (angină pectorală, toleranța de efort limitată), - asinergie limitată la un anevrism localizat, teritoriu restrâns, - funcția ventriculară stângă este normală (contractilitate - cinetică ventriculară, volume ventriculare, presiune endiastolică în VS, presiune în artera pulmonară), - nu au indicație chirurgicală decât în prezența simptomelor (angină, insuficiență
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
Dimensiune: mici, moderate, mari - extinse, gigante, - Număr: unice, multiple - Structură: adevărate, false (pseudo-anevrisme) - Momentul apariției: precoce postinfarct, mediu, tardiv - Cinetică: diskinetice - perete subțire, aki-netice - perete gros. Indicații de operație Un anevrism VS important ca dimensiune, la un bolnav simptomatic (angină pectorală, semne de disfuncție VS, insuficiență cardiacă) are indicație chirurgicală. În prezența insuficienței cardiace, indicația de operație este mai rezervată deși poate fi salvatoare. Riscul operator în acest ultim caz este major. Când anevrismul VS este mic sau moderat, acesta nu
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
crește odată cu disfuncția ventriculară, prezența asociațiilor morbide și lipsa de experiență chirurgicală. Eficiența și riscurile chirurgiei coronariene depind și de experiența instituției chirurgicale. 3. Eficiența BAC constă în creșterea longevității, scăderea simptomelor de angina și îmbunătățirea toleranței de efort. Angină pectorală dispare sau este redusă evident la 85 % din bolnavi după revascularizare completă. De obicei, aceasta este asociată cu permeabilitatea grefei și restabilirea fluxului sanguin. 4. Venele safene autologe au reprezentat principalul conduct utilizat în chirurgia coronariană. Studiul permeabilității în timp
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
ORO-MAXILO-FACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR 112 operației prin asigurarea a două linii venoase (una periferică și una centrală). Reconstrucția se mai poate realiza folosind ca lambou de părți moi liber transferat un lambou musculocutanat din marele pectoral sau un lambou fasciocutanat antebrahial (radial). Dacă extirparea în țesut sănătos presupune o glosectomie parțială, reconstrucția defectului se poate realiza prin rotația limbii restante spre defectul chirurgical și sutură margino-marginală (limba se scurtează dar rezultatul este mai acceptat de pacient
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
formațiunilor tumorale și periombilical. Absența zgomotelor hidro-aerice precizează diagnosticul de ocluzie. De asemenea, se pot constata sufluri pe aorta abdominală și arterele renale. Examenul aparatului digestiv se va termina întotdeauna cu tușeul rectal care se poate efectua în poziție genu pectorală sau ginecologică. Se va urmări: conformația tegumentelor perianale, prezența eventualelor formațiuni (veruci etc.), bureletelor hemoroidale, tonusul sfincterului anal, forma, limitele și consistența prostatei, suplețea peretelui rectal, prezența sau nu a materiilor fecale. i. Aparatul genito-urinar: anamneza va fi completată cu
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
poate fi cunoscut cu afecțiune cardiacă sau diagnosticat în momentul internării pentru boala chirurgicală. După American College of Cardiology (ACC) și American Heart Association (AHA), identificăm [21,23]: 1. Factori de risc major: Sdr. coronariene instabile; Infarct miocardic recent; Angină pectorală severă/ instabilă; Insuficiență cardiacă cronică decompensată; Aritmie (BAV grd II-III, TDR simptomatice, TDR supraventriculare); Valvulopatii severe. 2. Factori de risc mediu: Angină pectorală stabilă; Infarct miocardic în antecedentele patologice personale la distanță; Diabet zaharat; Insuficiență cardiacă cronică compensată; 3. Factori
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
Association (AHA), identificăm [21,23]: 1. Factori de risc major: Sdr. coronariene instabile; Infarct miocardic recent; Angină pectorală severă/ instabilă; Insuficiență cardiacă cronică decompensată; Aritmie (BAV grd II-III, TDR simptomatice, TDR supraventriculare); Valvulopatii severe. 2. Factori de risc mediu: Angină pectorală stabilă; Infarct miocardic în antecedentele patologice personale la distanță; Diabet zaharat; Insuficiență cardiacă cronică compensată; 3. Factori de risc minori: vârstă înaintată; EKG anormală; Ritm non-sinusal; AVC la distanță; HTA. După identificarea factorilor de risc este importantă determinarea capacității funcționale
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
gravitatea acesteia se vor efectua: examen EKG în derivații speciale, monitorizare Holter, monitorizarea tensiunii arteriale/24 ore, teste de efort și/sau farmacologice, echocardiografie sau/și ECHO Doppler, angiografie, etc. Angiografia are indicații limitate, fiind absolut necesară doar în: angina pectorală non-responsivă la tratamentul medical, angina pectorală instabilă, intervenție în urgență amânatăla pacienții în recuperare după infarct miocardic acut. Nu este necesară la bolnavii cu angină pectorală stabilă, pacienții asimptomatici după revascularizare coronariană (cu capacitate de efort mare), angiografie normală cu
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]