6,187 matches
-
întreține neîncrederea și suspiciunea reciproce în procesul interacțiunii; • diminuează dorința de a răspunde pozitiv la solicitările altora, indiferent de costurile implicate (Milcu, 2005, p. 67). În planul percepției sociale reciproce, procesul competitiv/concurențial are următoarele caracteristici/efecte: • sensibilitatea participanților în perceperea similarităților tinde să scadă, în timp ce sensibilitatea diferențelor dintre ei tinde să crească semnificativ; • acțiunile neutre sau chiar bine intenționate ale celorlalți (ale celuilalt) sunt percepute în mod eronat. Lor li se atribuie intenții negative, dubioase; • orientează atenția participanților către interesele
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a unei intransigențe radicale. c. să relativizăm avantajele celuilalt; d. să ne examinăm eventualele gânduri de superioritate; e. să ne aducem propria contribuție la crearea unei lumi mai drepte. Așa cum am văzut, invidia ostilă este rezultatul unei nedreptăți (sau a perceperii unei nedreptăți). Ea este o emoție dureroasă pentru cel care o resimte și primejdioasă pentru cel care o provoacă; ea este strâns legată de resentiment. Invidia ostilă/malignă poate amenința stabilitatea unei relații, a unei familii, a unei firme, a
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
perioadei de învățare a pacientului și a condițiilor de învățare, care au fost descrise ca fiind inadecvate sau lacunare. Psihopatologia existențială are implicații importante pentru înțelegerea existenței persoanei care prezintă tulburări psihologice. Conform acestei orientări ar trebui înainte de toate, o percepere a pacientului așa cum este el în realitate, o ființă în lume și nu drept o simplă proiecție a teoriilor noastre despre el (Tudose, 2002)10. Existențialiștii, fiind preocupați de problemele voinței și deciziei umane, pun accentul asupra faptului că ființa
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
chiar este capabil să facă acea sarcina sau e doar motivat. 11) Stabilirea unui etalon de comportamente urmărirea caracteristicilor unui comportament ce însoțesc o deviere. 12) Evitarea unor pattern-uri de expectanțe așteptările noastre influențează atât culegerea informațiilor cât și perceperea stării clientului. 13) Utilizarea unor strategii de infirmare a diagnosticului să căutăm informații care infirmă diagnosticul, nu care îl confirmă. 14) Evitarea erorii fundamentale de atribuire e necesar să luăm în considerare și factorii de mediu, influențele externe ale comportamentului
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
capabil să distingă figurile identice de cele diferite iar apoi cele similare de cele nesimilare; copilul e capabil de a aprecia corect orientarea figurilor atât în raport cu propria sa persoană cât și față de obiectul din câmpul perceptiv; copilul e capabil de perceperea întregului; copilul e capabil să analizeze elementele caracteristice întregului perceput și să facă distincție între ceea ce este inclus în matrice și ceea ce trebuie să găsească el însuși; copilul e capabil să compare schimbările similare în caracteristicile percepute și să adopte
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
brațelor, dexteritatea degetelor, dexteritatea manuală, discriminarea posturală, coordonarea psiho-motorie fină, coordonarea mixtă a membrelor, controlul vitezei mișcărilor, orientarea răspunsului, integrarea răspunsului. 3.2.1.3. Evaluarea percepției Acest factor are o importanță mare în clinică deoarece tulburările la nivelul de percepere și reproducere corectă a unor forme reprezintă indicii prețioase în diagnosticul organicității unor tulburări psihice. Testul Bender Proba Bender este folosită în principal pentru a detecta prezența leziunilor cerebrale. Pe lângă această funcție primară, testul Bender este utilizat de către specialiști și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pașii auziți pe podea, corect identificați, sunt pașii unui dușman. Subliniem faptul că uneori este dificil de deosebit interpretarea senzorială de percepția delirantă în care iluzia și interpretarea se desfășoară pe fundalul intuiției delirante. 3) Iluzii gustative și olfactive reprezintă perceperea unor senzații gustative și mirosuri altele decât cele normale. Ele se deosebesc greu unele de altele. 4) Iluzii interoceptive sau viscerale constă în perceperea eronată a funcționării unor organe sau aparate (destul de frecvent din sfera-digestivă). 5) Iluziile de modificare a
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
care iluzia și interpretarea se desfășoară pe fundalul intuiției delirante. 3) Iluzii gustative și olfactive reprezintă perceperea unor senzații gustative și mirosuri altele decât cele normale. Ele se deosebesc greu unele de altele. 4) Iluzii interoceptive sau viscerale constă în perceperea eronată a funcționării unor organe sau aparate (destul de frecvent din sfera-digestivă). 5) Iluziile de modificare a schemei corporale sunt determinate de o percepție denaturată a corpului în ceea ce privește forma, mări mea, greutatea și poziția corpului. Bolnavii au senzația că părți ale
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de exemplu schizofrenia. După psihiatrul francez Seglas (apud Hoeksema, S.N., 1998)62 se împart în halucinații auditive elementare (simple), comune și verbale. Halucinațiile comune se mai numesc și acoasme sunt simple zgomote, sunete puțin identificabile. Halucinațiile complexe se manifestă prin perceperea de către bolnav a cuvintelor, vocilor, în propoziții mai mult sau mai puțin elaborate. Vocile halucinatorii pot fi necunoscute bolnavului, alteori acesta le recunoaște ca aparținând unor membrii ai familiei, prietenilor sau cunoștințelor. În unele cazuri de psihoză delirant-halucinatorie, bolnavul atribuie
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
vizuale la alcoolici, în special în psihoza alcoolică acută (delirium tremens) halucinațiile sunt zoopsice (animaliere), bolnavul văzând tot felul de animale (insecte, șobolani, șerpi, câini) cu care se luptă, încearcă să le alunge etc. Mai sunt și halucinații în care "perceperea" obiectului se face în afara câmpului optic (de exemplu, vede în spate, numite halucinații extracampine). Halucinații olfactive și gustative constă în perceperea de către bolnav a unor mirosuri, cel mai frecvent neplăcute, dezagreabile (de carne în putrefacție, ouă clocite etc.) și mai
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
insecte, șobolani, șerpi, câini) cu care se luptă, încearcă să le alunge etc. Mai sunt și halucinații în care "perceperea" obiectului se face în afara câmpului optic (de exemplu, vede în spate, numite halucinații extracampine). Halucinații olfactive și gustative constă în perceperea de către bolnav a unor mirosuri, cel mai frecvent neplăcute, dezagreabile (de carne în putrefacție, ouă clocite etc.) și mai rar agreabile (de fân proaspăt cosit, de flori, parfum etc.). Senzațiile oferite de simțul gustativ sunt de asemenea și în cele mai multe
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
verbale sau grafice caracterizate nu prin imagini vizuale, ci prin imagini motorii ale limbajului vorbit sau scris. În acest caz, Seglas descrie trei variante: 2.1. halucinații verbale kinestezice simple: caz în care bolnavul are numai senzația cuvântului pronunțat, fără perceperea mișcării buzelor, limbii; 2.2. halucinații verbale propriu-zise: care se însoțesc de mișcări articulare ale aparatului fonator perceptibile; 2.3. halucinații verbale impulsive: în care cuvintele sunt net și clar exprimate, articulate. În unele cazuri sunt percepute ca venind din
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
-și identifică paralizia). 2) Sindrom Pick, constă în incapacitatea localizării segmentelor corporale, cu pierderea orientării dreapta-stânga. 3) Asomatognozia se manifestă prin ignorarea și nerecunoașterea unuia sau mai multor segmente ale corpului sau a corpului în întregime. 4) Membrul fantomă reprezintă perceperea unui segment corporal care lipsește. Se întâlnește la bolnavi care au suferit amputații ale unor membre (frecvent membrul inferior). Unii psihiatrii îl consideră drept "halucinație corporală". Tulburările de percepție, îndeosebi halucinațiile, reprezintă în psihiatrie simptome importante, care atestă existența unor
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
anumite inconveniente ale teoriei ceea ce a stârnit cercetări mai amănunțite, astfel că Abramson, Seligman și Teasdale 181 au reformulat teoria. S-a pornit de la paradoxul legat de vină în depresie. Dacă teoria susține că depresia are la bază neajutorarea și perceperea noncontingenței dintre comportamentul individului și rezultat, este mai dificil de explicat care este cauza faptului că în depresie majoritatea persoanelor se autoblamează și se simt responsabile pentru evenimentele negative. Reformularea teoriei include câteva aspecte din domeniul psihologiei sociale. Contribuția majoră
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Reformularea teoriei include câteva aspecte din domeniul psihologiei sociale. Contribuția majoră a celor ce au revizuit teoria constă în faptul că ei au legat concepția inițiala a teoriei de teoria atribuirii a lui Wiener. Autorii susțin că neajutorarea generată de perceperea noncontingenței dintre comportamentul persoanei și rezultat se datorează atribuirii de către persoana unor cauze interne sau externe, stabile ori instabile, globale sau specifice. Abramson și colaboratorii (1978) explică depresia prin atribuirile cauzale pentru evenimentele incontrolabile, stilul depresiv de atribuire fiind caracterizat
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în legătura cu un eveniment crește probabilitatea că acea persoană va deveni deznădăjduită la apariția unui eveniment aversiv. Răspunsul la evenimentele aversive va fi de data aceasta deznădejdea și nu neajutorarea. Așadar, în cazul acestei teorii accentul nu cade pe perceperea incontrolabilității evenimentelor, ci mai degrabă pe posibilitatea apariției evenimentelor aversive. Acest fapt rezolvă contradicția apărută în cadrul teoriei neajutorării învățate, contradicție legată de faptul că persoanele depresive se învinovățesc pentru evenimente percepute ca incontrolabile. Aspectele critice ale unui eveniment constau în
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
aspect calitativ, în evoluția instituțională a sistemului internațional. În al doilea rând, negocierile privind distribuția costurilor și beneficiilor în instituțiile multilaterale au loc într-un cadru în care percepțiile asupra legitimității sunt importante. De exemplu, Kapstein și Mastanduno sugerează că perceperea Americii ca un hegemon blând îi ușurează susținerea tiparelor cooperării din sistemul internațional. În modelul liberal, se poate aprecia că respectul față de egalitatea reciprocă de statutut are un efect funcțional similar. Mai mult, este posibil ca logica comportamentală motivată de
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
statului. Pierre Cabrol (1999) reafirmă că "dreptul culturii se referă la bunuri, nu la oameni". Bunul cultural nu există decât dacă grupul își proiectează în el intenția, un fragment din identitatea sa, o idee sau un sentiment cu caracter cultural. Perceperea unui bun de către un grup social face parte din procesul de obiectivare a identității lui. Astfel încât un bun cultural trimite, pe de o parte, la un act creator (care instituie) și, pe de alta, la o națiune (identitate). El se
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
între ideea morală și ideea socială. Câte spirite eminente, după ce au constatat acest conflict, se odihnesc în pace! Este lucrul pe care nu am putut să îl înțeleg niciodată, căci mi se pare că nimic nu este mai dureros decât perceperea a două tendințe opuse în umanitate. Ce se întâmplă? Ea ajunge la degradare printr-o extremitate ca și prin cealaltă! Economă, ea cade în mizerie; risipitoare, ea se adâncește în decăderea morală! Din fericire, maximele vulgare pun într-o lumină
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Aceasta explică lipsa de omogenitate în rândurile publicului care frecventează muzeele. Arta nu este o activitate omenească banală, care să poată fi studiată așa cum sunt cercetate alte domenii. Arta intrigă, emoționează, scoate din starea de indiferență, totul în funcție de receptare. În perceperea artei, este necesară o ucenicie pentru că un tablou nu se dezvăluie cu ușurință privirii. Arta solicită toate simțurile privitorului. Se spune că, dacă le-ai văzut pe toate și n-ai aflat ce e frumusețea, înseamnă că n-ai ochi
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
rugoasă și pigmentată. Tegumentul din această zonă este dublat de fibre musculare netede, radiare și longitudinale, implicate în pseudoerecția mamelonară. Tegumentele regiunii mamare sunt solidare cu glanda, în mod evident în apropierea mamelonului. Ele constituie frontiera protectoare, relația cu mediul, perceperea modificărilor. Pielea femeilor este de zece ori mai sensibilă decât cea a bărbaților. Fiind un organ senzorial, iritabil prin conținutul în receptori, pielea regiunii mamare constituie una din cele mai importante zone erogene. Simțul tactil asigură apariția reacțiilor fi-ziologice definite
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
pe 14 stoguri”. Și toate aceste cantități numai de pe fâneața de la Umbrărești. Deci fânul nu era numai pentru hrana propriilor animale, ci prisosea, și constituia o sursă în plus de venituri bănești pentru boier. Sugestive și demne de consemnat, pentru perceperea cât de cât corectă a stării economice a moșiei Umbrăreștilor, implicit a preocupării locuitorilor în context, ni se par sumele rezultate din venitul morilor boierești. Dăm câteva exemple. Printr-o scrisoare, un vechil trimite stăpânului său, Gavril Conachi, știrea că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și traficanții de droguri pentru o liniște relativă să fie o altă explicație. În orice caz, problemele abandonului școlar și ale neșcolarizării adolescenților sunt mult mai importante și urgente decât aceste probleme ale violenței în școală. Un tabel, care reprezintă perceperea violenței de către un eșantion reprezentativ francez și unul brazilian, o dovedește (tabelul 2). Tabelul 2. Perceperea violenței de către elevii francezi și brazilieni Violență Sursă Foarte mult Mult Mediu Puțin Deloc Total Franța 13,4% 17,8% 25,0% 36,7
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
problemele abandonului școlar și ale neșcolarizării adolescenților sunt mult mai importante și urgente decât aceste probleme ale violenței în școală. Un tabel, care reprezintă perceperea violenței de către un eșantion reprezentativ francez și unul brazilian, o dovedește (tabelul 2). Tabelul 2. Perceperea violenței de către elevii francezi și brazilieni Violență Sursă Foarte mult Mult Mediu Puțin Deloc Total Franța 13,4% 17,8% 25,0% 36,7% 7,1% 100% Brazilia 4,2 % 8,2% 24,1% 46,6% 16,9% 100% Total
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
un număr limitat se referă la violența în școală. Și, mai ales, amestecă întrebări despre comportamentele riscante, uzul substanțelor psihoactive (tutun, alcool, tranchilizante și somnifere folosite fără prescripție medicală, canabis și alte produse ilegale), atitudinile legate de uzul acestora, de perceperea riscurilor implicate de acesta, de accesibilitate și de problemele cauzate (Choquet et al., p. 9). A fost inclus un modul " Opinia părinților despre consum". De asemenea, ne spune echipa de la INSERM, au fost inserate "o întrebare din modulul "Activități domestice
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]