2,310 matches
-
regretului, care exclude din capul locului elogiul războiului. De la factualism dogmatic apodictic la reflexivitate istoriografică. O a doua deplasare este detectabilă în trecerea de la factualism dogmatic apodictic (care fixa, fără a lăsa nici cea mai mică marjă de eroare, adevărurile perene și certitudinile peremptorii ale neamului românesc) către un regim interpretativ caracterizat de post-factualitate, reflexivitate istoriografică și chiar relativism cognitiv. Aceasta este simptomatica epistemică a vremurilor postmoderne, în care noțiuni fundamentale precum adevăr, fapt, obiectivitate și certitudine au fost discreditate. Deprivați
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
că de curînd s-a scris despre "tragedia științei politice" [Ricci 1984], dar, în mod paradoxal, tragedia constă în dobîndirea unui rol academic, profesionalizat și legat de scholarship, înțeles ca amestec de cercetare și teorie, în locul ridicării unor întrebări fundamentale, perene și al învățării explicite și exclusive a democrației. Întrebările perene În legătură cu întrebările fundamentale, pare oportun să ne punem mai ales întrebări la care se pot da răspunsuri falsificabile și capabile de a diversifica cunoștințele în domeniul politologiei, decît să ne
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Ricci 1984], dar, în mod paradoxal, tragedia constă în dobîndirea unui rol academic, profesionalizat și legat de scholarship, înțeles ca amestec de cercetare și teorie, în locul ridicării unor întrebări fundamentale, perene și al învățării explicite și exclusive a democrației. Întrebările perene În legătură cu întrebările fundamentale, pare oportun să ne punem mai ales întrebări la care se pot da răspunsuri falsificabile și capabile de a diversifica cunoștințele în domeniul politologiei, decît să ne referim la chestiuni pe cît de vaste, pe atît de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
schimbare nu se poate realiza, dacă nu se ajunge la acel corpus de cunoștințe, incluzîndu-le și pe cele operaționale, pe care știința politică l-a elaborat și la care mai lucrează încă. Sistematizarea și conștiința Într-o continuă și probabil perenă interacțiune între redefinirea propriilor obiecte și revizuirea metodelor în contact cu inovațiile din diverse sectoare ale științei, analiza politică contemporană tinde să in-cludă din nou în domeniul său atît contribuțiile fundamentale ale clasicilor, cît și noutățile aduse de specialiștii contemporani
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
cele două concepții privind apariția și dezvoltarea vieții pe Terra până la diversitatea enormă cunoscută nouă astăzi. A încercat, cu onestitate, cu abilitate și chiar delicatețe, să arate că știința și religia nu se opun una alteia, că ambele sunt valori perene ale cunoașterii umane, că fiecare are metode proprii de lucru și de interpretare a fenomenelor naturii. În fond, nimeni nu este obligat să îmbrățișeze o concepție sau alta, dar e bine să cunoască argumentele fiecăreia din ele și să aleagă
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
sensibilitate, atașamentul față de instituția academică universitară în care ne-am format, față de valorile corpului său profesoral, în primul rând a marilor profesori cărora și unul și altul le-am fost studenți. Această aplecare spre cinstirea celor care au dat valoare perenă, de neprețuit, școlii ieșene de biologie, spre menținerea mereu trează oamenilor mari ai facultății și în general a cetății de cultură a Iașului, a fost, este și rămâne o linie definitorie în acțiunile și cele scrise de profesorul Gheorghe MUSTAȚĂ
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
comoară, hreanul trebuie consumat crud. Și, Încă, această comoară e și destul de consistentă: cultivat cum se cade produce Între 15 și 40 de tone la hectar. Dar nu asta interesează pe românul de rând, ci faptul că e o plantă perenă, ce poate fi cultivată - o tufădouă - pentru consumul familial, recoltând rădăcini ori de câte ori e nevoie peste an. Planta e puțin pretențioasă față de lumină și căldură: rezistă și la geruri de minus 30 de grade. Rezistă și la secete prelungite, cu riscul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aduc aminte de salep, o băutură la modă În secolul trecut, mai degrabă hrănitoare decât desfătătoare, obținută din tuberculii unor orhidee ceva mai banale: Orchis XIXși Platanthera. Și să rămân În context. Majoritatea monocotiledonatelor - vreo 70.000 de toate - sunt perene și datorează aceasta, cu excepția arborilor, unor bulbi ori tuberculi, cu - din nou - foarte puține excepții, comestibile pentru om, cu atât mai mult pentru animale. Ca mistrețul... Învățând de la el, oamenii au supraviețuit În vremuri grele, de secetă ori sărăcie. Căci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Își crește „copiii“, adică Își dezvoltă semințele... Dacă În martie n’ar fi fost atât de „isteață“, mai rămânea ceva? Urzica plătește deci mai Întâi prețul păcii, după care-și vede de ale ei... E drept, spre deosebire de noi, urzica e perenă. Grație rizomului ei, ea poate parcurge multe generații, vreau să zic sezoane, dar fără să progreseze, adică să se adapteze schimbărilor din mediu. Ca și cum vreun troglodit de acum 100.000 de ani s’ar trezi Între noi. Compatibilizarea generație de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de generație cu un mediu În schimbare o dă numai sexualitatea, prin sensibilitatea la factorii de mediu a momentului fecundării. De asta și urzica are nevoie de „pui“ și, implicit, să ajungă nedecimată vara... Și alte plante, deși la fel perene, deși Încă nu și dioice, copie urzica și obiceiul nuntirii. O face leurda, numai bună de salată acum, nu după ce Înflorește, păzindu-se astfel de noi, dar și socul pe care nu l paște nimeni, mai mult, e apărat de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
căci mai e nevoie de el la anul, trece prin aceleași transformări, „făcându-se una cu pământul“. O precauție În plus, poate o redundanță, menită a asigura perpetuarea acestui genom, la fel de egoist ca oricare altul, căci urzica e o plantă perenă prin rizomii săi. Dar justificată căci, pentru ca rizomul să odrăslească la anul, trebuie ca vara să depoziteze rezerve, implicit planta să existe acolo, la locul ei de sub Soare, nu În pântecele cuiva. Nu numai urzica face asta. În fond, aceleași
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Tot pe agronomi Îi las să lămurească și o excepție: cam tot ce vedem ca pom fructifer aparține de fapt unei lumi de hibrizi, dar care nu parcurg drumul pe care l’am descris. Asta, pentru că e vorba de plante perene, Înmulțite nu prin semințele generației anterioare, ci prin ceva care ocolește ideea de generații succesive: prin altoire. À propos: Încercați să obțineți un Jonathan din sămânța scoasă dintr’un măr: nu va ieși decât un pădureț, dovadă că invocata excepție
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai mișcător umana politică, adică zoon politikon -, nu ferm ca’n naturala ecologie. Dar gândit, pas cu pas, la fel. Contez desigur pe Îndelung verificata Înțelegere tacită a cititorului, acela care sunt sigur va ști să aleagă din efemer esența perenă. De ce am ales numele „Civica“? Simplu: cives, adică cetățean, e acela care fără să știe măcar face ecologie, trăind Într’un spațiu pe care, chiar de l’a smuls Naturii, Îl guvernează/administrează tot conform acelorași reguli. Ale Naturii. Căci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ce ne încălzește pe noi, cei de față, și tot ce va înălța de-a pururea pe fiii și nepoții noștri. Așa să ne ajute Dumnezeu. Oprea Cârțișoara, la 27 Novembre 1918. Urmează lista cu semnăturile în care regăsim nume perene ale locuitorilor satului nostru. Figurează aci toți ai lui Cârțean, toți ai lui Vodă, ai lui Lonu, Emilian, Ion sau George Grovu, ai lui Iuon Budac, ai lui Băilă, ai lui Miclea, ai lui Mandan, ai lui Canditu Cândulețiu, ai
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
dispuși geometric, formând un cerc magic. Și sanctuarul circular de la Sarmisegetuza e înconjurat de asemenea șiruri duble de brazi și mesteceni. Acești arbori, pe care geții îi consideră însemne ale morții și ale vieții, reușesc să-mi dea un sentiment peren de vigoare. Îmi place să prind între dinți acele înțepătoare ale brazilor și să le mestec: gustul lor iute și răcoritor mă însoțește tonifiant toată ziua. Când sunt prea obosit însă, mă reazem de trunchiul neted al unui mesteacăn și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
exprimare, de fapt, mi-ar da poate prilejul să nu mă repet. Preludiu al vieții Arborele cel mai iubit în această țară este stejarul. Aspectul lui maiestuos, frunzele lui de un verde strălucitor fac din el un simbol al vitalității perene. Toamna însă, frunzele stejarului se usucă, dar fără să cadă: își vor părăsi ramurile doar în primăvara următoare, pentru a face loc unor muguri noi. Anual, colinele din jurul Tomisului adoptă culorile dezolante ale acestor arbori maiestuoși care par să agonizeze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Articolul 1 Se conferă domnului Maurice Druon, secretar general perpetuu al Academiei Franceze, Ordinul național Steaua României în grad de Mare Ofițer, ca omagiu pentru Academia Franceză și pentru valorile perene pe care aceasta le simbolizează, precum și pentru susținerea pe care, personal, a acordat-o culturii și științei românești. Articolul 2 Se conferă domnului Jean d╒Ormesson, membru al Academiei Franceze, Ordinul național Steaua României în grad de Comandor, ca omagiu
DECRET nr. 307 din 24 septembrie 1999 privind conferirea Ordinului naţional Steaua României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125391_a_126720]
-
istoriografice, doctorul Vlad Bejan Întruchipează- cu pasiune și dăruirea neofitului- intelectualul animat de un profund spirit național, personajul care se confruntă cu durerea neamului său, omul cetății care nu se lasă orbit de arginții potentaților zilei și vede În valorile perene limanul unei viitoare zodii de liniște și Împlinire pentru neamul său. Cele peste 30 de lucrări care au văzut sub semnătura sa tiparul până acum stau mărturie, În diferite ipostaze, a misiunii pe care și-a asumat-o ca medic
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
capabile să depoziteze mai multe recolte, o organizare comercială care le permitea să-și vândă vinurile departe de mănăstirile lor. Ei erau mai ales singurii care puteau să muncească pe perioade lungi de timp (vița de vie fiind o plantă perenă), elaborând noi moduri de gestionare a viței de vie ori de elaborare a vinului. La sfârșitul Evului Mediu, călugării deveniseră principalii producători de vin și posedau o varietate de soiuri mult mai extinsă decât cea de astăzi. Monahii-viticultori au botezat
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
G. Liseanu - [respectiv] „înlocuirea unor autori fără raporturi cu istoriea și cultura noastră cu alții întro măsură oarecare, locali, cum ar fi Plinius - care ne-a păstrat corespondența cu împăratul Traian” (Papadopol, 1925: 24-25). Toate ideile sînt pertinente și chiar perene în raport cu reformele actuale. Fl. Ilioasa discută însă de o reformă a învățământului secundar, de la 1898, cu liceul trifurcat, unde limba română ocupa un loc de seamă în „programa analitică” - termen întrebuințat credem pentru ideea mai largă de curriculum - dar nu
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de reabilitare audioverbală, în: PD, 11, 1983, p. 163-181. [55] COSMUȚĂ, TITUS; BĂCANU; GEORGE, Unele aspecte ale recepționării vorbirii de către copiii deficienți de auz de vîrstă preșcolară, în: PD, 11, 1983, p. 182-188. [56] COSTACHE, ADRIAN, Literatura română - sursă de perene convingeri, în “învățământul liceal și tehnic profesional”, an 31, nr. 11, noiembrie 1983, p. 6-7. [57] COSTE, ILEANA; FRĂȚILĂ, FLORENTINA; VLĂDUȚU, ION; BOLDUREANU, VIOREL; GHIȚULESCU, EMIL (coordonator), Limba română. Manual pentru studenți străini. Anul pregătitor. Semestrul al II-lea. Profil
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
clasa a XIa. București. EDP, 1998, 319 p [179] PĂDUREANU, VICTORIA; CERKEZ, MATEI; LUPU, FLORI, Ghidul profesorului. Limba română. Clasa a V-a. București, ALL, 1998, 128 p. [180] PĂUN, OCTAV, Programa de limba și literatura română, amputată de valorile perene, RLib, nr. 2622, 7 n. 1998, 10. [181] PENCEA, IOANA, Misterul cratimei. Ortografia prin teste, comparații și exerciții pentru clasele I IV. Partea I. București, RAI, 1998, 63 p. [182] PENEȘ, MARCELA, Comunicare. Culegere de exerciții pentru clasele I-IV
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
măcar neinspirat, în contratimp, oricum, cu spiritul vremii. Poate să pară, desigur: deși nu e deloc așa. Compromisurile omului, Mitrea Cocor etc.? Pe un scriitor adevărat nu-l apără în posteritate nimeni și nimic altceva decât opera sa autentică, realmente perenă, nu tentativele de a-i îndulci sau, și mai rău, „înnobila” păcatele. Timpul cerne valorile și reexaminarea lucidă, fără parti-pris-uri și prejudecăți, respingând - acolo unde ele s-au produs - supraevaluările flatante, conjuncturale etc., nu poate să nu-i recunoască prozatorului
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
Streinu este și rămâne un critic important al literaturii noastre prin valoarea de exemplaritate a operei, prin viziunea cuprinzătoare și capacitatea de evaluare, prin conștiința morală și eleganța scrisului. Disociind mereu între valoare și non-valoare, între talent și impostură, între peren și caduc, între autentic și contrafacere în artă, Vladimir Streinu a demonstrat, odată cu strălucita generație de critici estetici căreia îi aparține, că în republica literelor intră și rămân doar cei care merită. Este suprema 4 lecție etică și estetică ce
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
militantismului estetic, exegetul disociază ferm valoarea de non-valoare, construind în materia 1 loc. cit. 2 idem, p.279 15 efemeră a cuvântului edificii durabile, construindu-se simultan pe sine ca personalitate armonioasă. Locul lui Vladimir Streinu se află între valorile perene ale culturii noastre. 16 II DOMINANTE ALE DEMERSULUI CRITIC În descendență maioresciană și, desigur, lovinesciană, Vladimir Streinu este și rămâne un critic estetic. Nu estetist. De altfel, este semnificativ de observat că autorul Ritmului imanent a respins cu hotărâre eticheta
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]