4,422 matches
-
cu el. Desigur, în această perspectivă trebuie să ținem cont și de transformarea masivă a modului în care războaiele sunt înțelese și se poartă, schimbare produsă de armele nucleare. Cu toate acestea, confruntările dintre cei doi poli au existat la periferia sistemului internațional, în măsura în care americanii percepeau balanța de putere ca pe o îngrădire a Uniunii Sovietice și o stopare a avansării comunismului pe glob după modelul teoriei dominoului, precum și câștigarea unui avantaj strategic asupra URSS, iar rușii considerau balanța ca fiind
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cele din perioada feudală, industrială și nucleară, pe de altă parte. Discuțiile despre transformarea războiului se axează în principal pe trei dimensiuni: schimbarea contextului geopolitic și probabilitatea scăzută a războaielor de proporții, așa-numitele războaie de „al treilea tip” la periferia sistemului internațional și revoluția în afacerile militare. Potrivit primei ipoteze, intens discutată în literatura de specialitate, înregistrăm declinul conflictelor violente ca principiu de organizare a relațiilor dintre state puternic industrializate (Mandelbaum, 1998-1999, pp. 20-38; Mueller, 2000, pp. 42-70; Kaysen, 1990
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
două superputeri și al fenomenului complex de globalizare, contextul geopolitic a suferit mutații semnificative. Efectul cumulat al celor doi factori se pare că stă la originea a ceea ce s-a numit „noul val al belicozității” (Luttwak, 1999, p. 110) la periferia sistemului internațional. Trei premise constituitive au determinat această caracteristică a „noului medievalism” prin relaxarea constrângerilor asupra declanșării războaielor: diminuarea fricii de un atac nuclear, reducerea bugetelor militare în țările Occidentale din prima jumătate a anilor ’90, precum și lipsa stimulentelor pentru
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
națională la cele de unificare sau separare (Holsti, 1996, p. 126). Această resurgență a violenței locale a fost întărită de proliferarea tehnologiilor militare și de creșterea prevalentă a mijloacelor de atac la distanță (Luttwak, 1999, p. 99). În aceste circumstanțe, periferia sistemului - mai puțin transformată în privința „dilemei de securitate” clasice -, mizând pe soluții militare (atât în interior, cât și în exterior) și accentuând rolul geografiei teritoriale, a devenit principala scenă a conflictelor internaționale. Pe de altă parte, se argumentează că prin
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pe soluții militare (atât în interior, cât și în exterior) și accentuând rolul geografiei teritoriale, a devenit principala scenă a conflictelor internaționale. Pe de altă parte, se argumentează că prin modificarea contextului geopolitic, războiul nu a fost doar „expulzat” la periferia sistemului mondial, dar a și suferit schimbări calitative, evoluând de la conflicte preponderent convenționale la așa-zisele „conflicte de joasă intensitate” (Kaldor, 1999, pp. 112-116; Creveld, 1991). În deja clasica lucrare Transformarea războiului, Martin van Creveld afirmă că viitoarele războaie vor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și al modului de finanțare („economia de război globalizată” - profituri din activități criminale, deturnarea ajutoarelor umanitare, contribuțiile diasporei, asistența financiară a guvernelor interesate în continuarea violenței) (Kaldor, 1999, pp. 9-18). Accentuarea agresivă a politicilor identitare duce la etnicizarea războiului la periferie și, odată cu aceasta, la „banalitatea războaielor etnice”. (Mueller, 2000, pp. 42-70). Noile războaie apar în contextul eroziunii autonomiei statului, al pierderii monopolului legitim asupra violenței organizate și, ca o consecință, determină privatizarea violenței ca rezultat al intensificării crimei organizate și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în premieră a fenomenului de occidentalizare. Un alt model explicativ transformaționalist este cel al cercurilor concentrice (de la interior spre exterior, corespunzător stratificărilor societale - elite, segmente medii și segmente marginalizate), în care gradul angrenării în dinamica globalizării descrește de la centru spre periferie. În sfârșit, și în mod firesc, dezbaterea pe marginea globalizării rămâne deschisă mai ales în aprecierile normative ale fenomenului, care diferă chiar și în interiorul grupurilor hiperglobalist și sceptic, în contextul în care transformaționaliștii adoptă o viziune mecanicistă, pe cât posibil neutră
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
același timp, superputerile concurează pentru extinderea și exercitarea influenței asupra statelor nealiniate la nici unul din cele două blocuri (Huntington, 1999, p. 35). Adeseori, rivalitatea dintre două superputeri se manifestă indirect, prin interpuși, putând lua forma unor războaie prin procură la periferia sistemului. În același timp, dincolo de confruntare, între cele două superputeri există un grad minim de cooperare. Împărtășind o serie de reguli și proceduri informale convenite de comun acord, cele două superputeri evită o confruntare directă între ele și chiar cooperează
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sistem (Mansfield, 1992, pp. 3-24; HYPERLINK "http://www.mtholyoke.edu/acad/intrel/pol116/ikenberry.htm" Ikenberry, 2001, pp. 17-24). Cât privește ordinea bipolară, se afirmă că echilibrul terorii între cele două superputeri și dominarea aliaților săi restrânge aria competiției la periferia sistemului și tolerează doar conflicte locale, prevenind escaladarea acestora într-un război generalizat între blocuri rivale (Waltz, 1979, pp. 161, 177). Deși în această problemă nu s-a ajuns la un consens, dezbaterea și cercetările în sine au contribuit la
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și dintre acestea formând structura sistemului de state. Vorbind despre sistemul mondial modern, Immanuel Wallerstein - precum și întreagă Școală dependencia și exponenții neo-marxismului în relațiile internaționale - sprijină divizarea sistemului mondial în „centru”, în frunte cu „statele centrale”, urmate de „semi-periferie” și „periferie”, care, în linii generale, îndeplinesc funcția de furnizoare de materie primă și servesc ca piață de desfacere pentru produsele prelucrate (Wallerstein, 1992-1993, vol. II, pp. 282-284). În perioada „războiului rece” era răspândită structurarea sistemul internațional în lumea capitalistă, lumea socialistă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
tipologie se încadrează și clasificarea lui Tanaka Akihiko, pentru care sistemul internațional este compus din sfera „haotică” (premodernă), modernă și cea neo-medievală (Akihiko, 2002, pp. 154-158). Păstrând această logică, vom diviza sistemul în sfera westfalică, dominată de state moderne, și periferia westfalică, ce include statele preși post-westfalice. Considerăm că această clasificare ne permite să înțelegem mai bine natura schimbărilor prin care trec statele, precum și ceea ce determină comportamentul lor în raporturile cu alți actori din sistem. Astfel, în timp ce unele state, care cu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
viabilă a economiei. Ca factor comun aplicat tuturor țărilor, capitalismul nu reușește să aducă diversitatea economiilor și diferențelor de dezvoltare națională la acel nivel care să fie concordant cu realizările economice și sociale din țările dezvoltate, ci, dimpotrivă, îndreaptă către periferia evoluției economice multe țări sărace; − pierderea identității naționale, diversității culturale, se produce din cauza faptului că sunt impuse modele (de producție, de consum, de comportament etc.) conforme unui standard al globalizării; − globalizarea economiei subterane, propulsată de instrumentul ei principal - corupția -, a
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
crizei și a fost înlocuită cu „mâna statului”, care a injectat masiv lichidități în sistemul bancar - cel vinovat de declanșarea crizei. Reacții la nivelul țărilor eșuate („ratate”, în dificultate sau în declin). În această categorie sunt incluse țările situate la periferia clasamentelor întocmite după un set de parametri de performanță, țări care se caracterizează prin pierderea autorității statului, imposibilitatea returnării datoriilor externe contractate sau a accesării altor datorii, conflicte violente în interiorul țării.<footnote Brown, L., Planul B 3.0, Editura Tehnică
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
socială, economia etc.). Granițele care despărțeau asistența socială de aceste profesii erau foarte fragile, mobile. Adesea, în procesul cooperării dintre asistența socială și domenii apropiate ei, se producea o „invazie” neprevăzută din partea domeniilor mai așezate în timp, împingând-o către periferie. Referitor la acest aspect, unii analiști au considerat că se poate găsi un remediu la conturarea identității profesiei de asistent social dacă, ea este izolată de alte domenii prin gruparea activităților asistentului social în cadrul unui singur organism instituțional, plasat sub
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
un interes. De exemplu, cu ocazia concedierii unui coleg de lucru, angajații se pot aduna laolaltă pentru a susține în fața conducerii necesitatea ameliorării condițiilor de lucru, prin asigurarea securității posturilor. Faptul că grupurile de lucru informale se constituie, aparent, la periferia intereselor și obiectivelor organizației, nu înseamnă că sunt mai puțin relevante pentru funcționarea productivă a acesteia. Literatura de specialitate semnalează situații în care interesele și normele grupurilor informale sunt contrare obiectivelor oficiale (e.g. fenomenul de restrângere a productivității în cazul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
temporară Încredere în primar în actorii instituționali politică Mass-media efectele asupra temei de infracțiuni reflectarea criminalității Mentalitate noțiunea de religioasă Migrație internă externă Modernitate individuală Optimism dinamic Oraș mic Orientare procapitalistă prodemocratică valorică de migrație Participare politică asociativă teorii despre Periferie Politică cultură interes pentru informare discuții despre cunoștințe despre cauze ale dezinteresului pentru efecte ale dezinteresului pentru eficacitate participare Poluare Postcomunism Practică religioasă în spațul public în spațiul privat Protest potențial efectiv Relații de rudenie utile la primărie Religiozitate obișnuită
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
se ține la distanță de conținutul cărților lui, dar nu este deloc indiferent față de ele, așa cum am putea crede, și Încă și mai puțin ostil. Dimpotrivă, iubirea lui pentru cărți - pentru toate cărțile - Îl incită să se plaseze prudent la periferia lor, de teamă ca un interes prea marcat pentru una dintre ele să nu-l ducă la neglijarea celorlalte. * Tocmai această idee a „privirii de ansamblu” Îl face pe bibliotecarul lui Musil să-mi pară Înțelept și aș fi tentat
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
nu sunt capabili să îl exprime. 9 decembrie 1973. Aculturație și aculturație 1tc "9 decembrie 1973. Aculturație și aculturație1" Mulți deplâng (în aceste vremuri de austerity) neajunsurile cauzate de lipsa unei vieți sociale și culturale organizate în afara Centrului „rău”, în periferiile „bune” (văzute drept cartiere-dormitor fără verdeață, fără servicii, fără autonomie, fără raporturi umane autentice). Lamentație retorică. Dacă la periferii ar exista într-adevăr această activitate a cărei absență este atât de deplânsă, oricum ea ar fi organizată de către Centru. Același
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Mulți deplâng (în aceste vremuri de austerity) neajunsurile cauzate de lipsa unei vieți sociale și culturale organizate în afara Centrului „rău”, în periferiile „bune” (văzute drept cartiere-dormitor fără verdeață, fără servicii, fără autonomie, fără raporturi umane autentice). Lamentație retorică. Dacă la periferii ar exista într-adevăr această activitate a cărei absență este atât de deplânsă, oricum ea ar fi organizată de către Centru. Același Centru care, în numai câțiva ani, a distrus toate culturile periferice ce - până acum câțiva ani, tocmai - aveau asigurată
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
este atât de deplânsă, oricum ea ar fi organizată de către Centru. Același Centru care, în numai câțiva ani, a distrus toate culturile periferice ce - până acum câțiva ani, tocmai - aveau asigurată o viață proprie, în esență liberă, chiar și la periferiile cele mai sărace și de-a dreptul mizerabile. Nici o formă de centralizare fascistă nu a reușit să facă ceea ce a făcut centralizarea operată de civilizația de consum. Fascismul propunea un model reacționar și monumental, ce rămânea însă la stadiul de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
represiunile din istoria omenirii. Cum oare a fost posibil să se exercite o atare represiune? Cu ajutorul a două revoluționări, făcute din interiorul burgheziei: cea a infrastructurilor și cea a sistemului de informații. Străzile, motorizarea ș.a.m.d. au unit strâns periferia de Centru, abolind orice distanță materială. Dar revoluționarea sistemului de informații a fost cu atât mai radicală și mai decisivă. Prin intermediul televiziunii, Centrul și-a asimilat întreaga țară, care în trecut era atât de bine diferențiată și de bogată în
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
aventură care se repetă zilnic: să te trezești, să ieși, să iei la întâmplare un tramvai, să mergi pe jos acolo unde trăiește poporul, înghesuit și gălăgios în piețe, risipit și văzându-și de treburile sale de fiecare zi în periferiile îndepărtate, pe câmpuri; când strălucește soarele care le ocrotește pe toate cu lumina sa tăcută, sau sub o ploaie de primăvară sublimă și impalpabilă, sau la lăsarea provocatoare a întunericului într-o seară liniștită; și, în fine, întâlnirea - pentru că această
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cu dispreț, nu este mai puțin periculos decât fascistul ce a vrut să convingă parlamentul francez să definească homosexualitatea drept o „calamitate socială”. Dar nu asta voiam să spun. „Momentul politic” al homosexualității trebuie căutat în altă parte, chiar dacă la periferia vieții publice. Voi recurge la exemplul iubirii dintre Maurice și Alec din minunatul roman al lui Forster din 1914 și la dragostea dintre un muncitor și un elev dintr-o la fel de superbă (dar inedită) povestire de Saba1. În primul caz
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
eu” (un mic-burghez idealizat care doar până la un anumit punct coincide cu autorul) și personajele ce vorbesc în dialect. Se naște, astfel, în cadrul cărții, o tensiune violentă între „centrul” evoluat - și ce vorbește o italiană groaznică, tehnică și școlărească - și „periferie”, ce vorbește un idiom nealterat, pur oral, am spune vechi de când lumea. Principala preocupare a lui Camon a fost salvgardarea stabilității „pastișei” sale, evitând fenomenul „respingerii” (cum spune el) din partea italianului din centru a acelui sărman dialect rămas cu totul
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
2) Înțelegerea cu aliații, ceea ce permitea o libertate totală pentru Armata Roșie. Lunile care au urmat armistițiului nu au făcut decît să dea dreptate realiștilor: se prefigura comunizarea. Fără ajutorul URSS, PCdR (devenit PCR În 1945) ar fi rămas la periferia vieții politice românești. Partidul comunist a avut inițial două ținte majore: 1) distrugerea vechii ordini sociale și obținerea controlului asupra pilonilor de sprijin ai acesteia (armată, poliție, justiție); 2) obținerea sprijinului maselor pentru care formațiunea bolșevică nu fusese anterior decît
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]