5,290 matches
-
Am așezat în vers, din colț de încăpere. Cuvintele îmi strigă de pe o foaie albă Neliniștea-mi surprinde clipa în zăbavă. Caut disperată ascunsul sens al vieții Viitor trecut, al timpului otravă... Tăcerea s-a întins greoaie pe-a mea pernă De parcă ar fi vrut în locul meu să doarmă. Singurătatea-mi spune cuvânt de alinare Dar sufletu-mi e trist și-n stare de alarmă. Noaptea îmbrăcată în lumina lunii Tronează peste ramuri, case și coșmaruri... Ucis îmi este visul de
UN LICĂR DE SPERANȚĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368776_a_370105]
-
în: Ediția nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului cum să pot spune, ochilor mei triști că ești aievea, dacă nu exiști ? sunt plin de sentimentul meu eteric, dar pot să văd în jur doar întuneric ! *** Singur E perna goală fără tine și-n ponositul așternut mi-e zbucium somnul. Gândul mut e întrerupt doar de suspine. De ce-ai plecat ? Mi-e pieptul singur, despovărat de aplecarea obrazului și sărutarea e aguridă-n loc de strugur ... *** Referință Bibliografică
ZBOR FRÂNT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363611_a_364940]
-
caut degeaba.... Merg mai mult pe langă perete, știu exact câți pași sunt până la dormitor...De fapt cunosc unde doarme fiecare. Zilele mi le petrec mai mult dormind. Când vine noaptea devin activă. Să vă explic> prefer să dorm pe pernă lui Dino, salvatorul meu. Dar toată noaptea, nu pun geana pe geana, m-am transformat în gardă lui de corp. Cât este noaptea de lungă îmi curat fiecare fulg în parte și sunt foarte atentă la fiecare mișcare. La sfârșit
GU, GU, GU de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363684_a_365013]
-
modă“, ispitind, inspirând, dezlănțuind „cu superbie“ imaginația poetului, desigur, și în „sculpturalitatea“ unor «Antimaterii învinse»: Începu șirul exploziilor. De obicei / exploda o tâmplă. / Se vedea o lumină tăioasă, / se auzea un scrâșnet scurt. Deodată, / m-am trezit planând pe o pernă de fum. / Fiecare parte a trupului se vedea / pe sine, ca și cum ar fi fost totodată / și ochi și oglindă. / Destul că mă răsuceam liniștit / pe o pernă de fum, / lipsindu-mi / distanța aceea tragică, pe care o străbat / privirile, ca să
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
tăioasă, / se auzea un scrâșnet scurt. Deodată, / m-am trezit planând pe o pernă de fum. / Fiecare parte a trupului se vedea / pe sine, ca și cum ar fi fost totodată / și ochi și oglindă. / Destul că mă răsuceam liniștit / pe o pernă de fum, / lipsindu-mi / distanța aceea tragică, pe care o străbat / privirile, ca să existe. / Propria-mi copilărie mi-era / indiferentă, indiferentă adolescența. Am renunțat / la a-mintiri. / De ce le-aș mai fi fost recunoscător ? / Astfel, ochii începură să se vadă
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
fluturași, Ninge tu, cea mai neninsă, Doliu alb peste oraș! Tu, fulg de om Tăcerii, totuși, nu te-aș vinde ca pe-o pradă, Iubita mea din fulgi de înger și zăpadă, Din fulgi de păpădii, din fulgi pufoși de pernă... Tu fulg de om, eu fulg de aripă paternă... Nici nebuniei de o clipă nu te-aș duce Ofrandă a iubirii de-o clipă ce seduce Și-mpinge în prăpăstii călău și condamnat, Tu fulg de om, eu fulg de
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
când ninge peste lume Dar nu cu morți și jale, se țin de râs și glume, De șotii și de joacă, și ei se zbenguiesc... Se bucură-n zapădă, se bat, se tăvălesc... Și îngerii, iubito, când fulgii cad din perne De puf de păpădie lăptos ce cerul-l cerne, Sunt veseli, se răsfață și-s fericiți că noi De fericire plângem și râdem amândoi... Și îngerii au îngeri, iubito, au îngeri păzitori Cum eu te am pe tine, și tu
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
Soarele strălucea pe cerul albastru, senin, muntele îmi intra în cameră și un tril de păsăre fericită îmi mângâia auzul în care mai persista glasul răgușit al câinelui din vis , strigându-mi numele... Emma dormea cu capul ridicat pe două perne, încruntată în somnul ei chinuit...trupul îi tresărea din când în când în suspine , strivit de câte o lacrimă din vis. Era de-abia șapte și treizeci de minute...mai aveam timp destul până coboram la masă. Nu-mi venea
MAIMUŢA DE MĂTASE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364614_a_365943]
-
POEM DE DRAGOSTE TÂRZIE Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 240 din 28 august 2011 Toate Articolele Autorului Îmi înflorești în dimineți sub pleoape Cu un sărut ce-l drămuiești pe gene Și leneșă te-ntinzi, pisică între perne Cu un oftat, ce prinde să îți scape. În aer risipindu-ți doar parfumul Iubirea ta o simt cum mă-mpresoară Și mă cuprinde-n brațe ca o ghiară, Ce nu aș vrea să-mi mai dea drumul. Atâta arșiță
POEM DE DRAGOSTE TÂRZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364661_a_365990]
-
în locul luminii puternice degajată de lustra cu trei brațe. Mircea conduse fata spre marginea patului, prinzând-o cu o mână pe sub genunchi și cu cealaltă de după talie, o ridică cu ușurință și o așeză pe pat, lăsându-i capul pe perna albă. - Sărută-mă, sărută-mă, șopti Săndica, ridicându-și buzele țuguiate spre Mircea. Alăturându-se cu plăcere partenerei, își plimba necontenit mâinile pe obrazul său, coborând pe corp și ajungând în zonele sensibile ale petecuțului de mătase cârlionțată, tresăltând de
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364687_a_366016]
-
câteva secvențe din film, fără a ști cum se numește filmul, sau cine cu cine se bate. Ne adunam apoi la dormitorul comun, unde pe niște rogojini rupte, ne culcam frânți, adormind mai înainte de a pune capul pe așa zisele perne umplute cu paie, visând la cine știe ce minuni văzute seara la filmul care tocmai se terminase. Dimineața începeam o nouă zi și ciclul continua fără prea multe schimbări importante. Duminica cei care erau mai aproape se duceau acasă pentru a se
AMINTIRI DESPRE FĂLTICENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349474_a_350803]
-
Acasa > Cultural > Modele > DOINA SPĂTARU. "FRUMOASA VERIȘOARĂ", CREIONĂRI AFECTIVE CU PREZENTATORUL OCTAVIAN URSULESCU Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1305 din 28 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Am avut ocazia de a cunoaște oameni care udă perna lor cu lacrimi, iar pentru ei, surâsul de pe față e un înger răzbătut din umbra inimii. Dar întâmplarea de a primi un telefon de la artista Doina Spătaru, după ce eu scrisesem despre tragedia fiicei sale, Mălina Olinescu, m-a făcut nu
DOINA SPĂTARU. FRUMOASA VERIŞOARĂ , CREIONĂRI AFECTIVE CU PREZENTATORUL OCTAVIAN URSULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349517_a_350846]
-
decât de obicei și având totul pregătit pentru a doua zi. În noapte, se auzi soneria ceasului deșteptător, spărgând liniștea zorilor. Era ora trei și jumătate. Cu ochii lipiți de somn, am încercat să mă despart de îmbrățișarea plăcută a pernei și să mă grăbesc spre bucătarie. Am aprins aragazul, am umplut ibricul cu apă, l-am pus să fiarbă cu o linguriță de zahăr și mi-am pregătit repede cafeaua. În timp ce fierbea apa, m-am spălat pe ochi cu apă
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]
-
sunt femeie bătrână, nu umblu cu bârfa. - Ieri am fost cu prietena mea în vizită la bunici și cum nu erau acasă, arâtându-i vila, ne-a furat peisajul în acest dormitor. - Fiți fără grijă, am văzut că erau deranjate anumite perne față de cum le-am așezat eu și apoi am sesizat că lipsește și un prosop din sertar. Când am găsit trandafirii în living și i-am pus în vază, m-a întrebat domnul doctor cine i-a adus și atunci
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349459_a_350788]
-
Soare, văd munții în zare oglindiți în mare. Albastru spicat, nuanțe mediteraneene, zărescprintre gene; la orizont cer și mare fac front. Pe pontonul alb ca un cort de emir fâlfâie steaguri . Briza ce unduie albe perdele lasăsă-ntrevedem imaculate saltele și perne de vis, prosoapele-ntinse - un verde deschis. Veseli, bronzați, și încinși de soare privim orizontul în zare. În apa albastră vezi bancuri de pești și broaște țestoase cum nici nu gândești. Freamatămarea, briza adie, Soarele urcă, plaja-i pustie. Spre
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
fecioară/ Am pus doi crini, sub brațzorele,/ Pe pântece inimi din frezii/ Însăgetate cu lalele./ Mai jos întins‐am o garoafă/ Iar pe genunchi, pusu‐ți‐am roze,/ La glezne albe flori de nufăr,/ și între degete, mimoze!/ Pe alba pernă pus‐am cale/ Și mândre flori de paradis.../ Păreai o zână minunată/ Parcă venită dintr‐un vis./ Așa impodobită‐n flori,/ Ești cea mai splendidă mireasă/ Privindu‐te eu te ador/ Iubito, dulcea mea crăiasă!” George ROCA este un poet
GEORGE ROCA POET... de IOAN LILĂ în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349666_a_350995]
-
audă țârâitul mobilului lui Julian, precum și fragmente din convorbirea acestuia. "Bună... Nu, nu sunt singur. Fraiera doarme... Dacă bănuiește? Nu, nu. Mâine noapte am să trec pe la tine. Pretextez că m-au trimis în delegație". Lisa a rămas crispată între perne, șocată, nevenindu-i să creadă. Fraiera doarme. A durut-o atât de tare încât n-a putut să articuleze niciun cuvânt, n-a mai avut puterea de a schița niciun gest. A strâns doar perna tare, foarte tare, în timp ce oboseala
ENIGMA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350196_a_351525]
-
Lisa a rămas crispată între perne, șocată, nevenindu-i să creadă. Fraiera doarme. A durut-o atât de tare încât n-a putut să articuleze niciun cuvânt, n-a mai avut puterea de a schița niciun gest. A strâns doar perna tare, foarte tare, în timp ce oboseala și băutura roșiatică își făceau efectul, trimițând-o într-un somn adânc. L-a visat pe scriitor singur într-o cameră de hotel, ascultând muzică la un player de pe calculator, apoi privind prin fereastra demodată
ENIGMA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350196_a_351525]
-
formase în câteva minute, când norii cerului își lăsaeră urgia peste ogoarele oamenilor, făcând una cu pământul legumele, viile și zdrențuind porumbul... de nu mai rămăsese nimic, îi ardea tălpile picioarelor învinețite. Când mergea, avea impresia că apasă pe o pernă cu mii de ace, iar picioarele desculțe se transformau în saboți de lemn pe care-i târa după el cu mare greutate. Răceala i se cuibărise în oase, că dârdâia ca piftia. Cam din vara aceea păcătoasă a-nceput totul
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
om beat, și cu un ultim efort a reușit să se urce în prispa casei. S-a întins pe un pat de campanie pe care-l ținea în pridvor ca să doarmă vara afară și, cu greu și-a pus o pernă sub ceafa care-i înlemnise, de nu mai putea mișca capul. După o oră și-a revenit, dar o frică groaznică pusese stăpânire pe el, că nu îndrăznea să se ridice în capul oaselor. Văzând că nu se mai învârte
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
ale anului, puse la loc sigur și lăsate pînă la Crăciun. Cepele care s-au stricat indică lunile ploiase ale anului, iar cele care au încolțit profețesc luni favorabile rodului. Multe ritualuri se fac pentru atragerea iubirii: fetele pun sub pernă un fir de busuioc sfințit, iar în vis va apărea iubitul. La miezul nopții, în camera întunecoasă, între două oglinzi, cu două lumînări aprinse în mîini, complet dezbrăcate, priviți în oglinda din față pentru a vedea imaginea iubitului reflectată în
LEGENDE, SUPERSTITII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 92 din 02 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350463_a_351792]
-
bunicul sărutându-l pe frunte. Iar el era în culmea fericirii și în imaginația lui bogată se vedea asemeni pustnicilor care, cu puterea nemărginită a credinței în Hristos, înmuiau stâncile pe care îngenunchiau să se roage și le transformau în perne moi. Multă vreme Andrei și cu mine am fost stăpâniți de fascinația Athosului, de vechimea lui și de minunile care se petreceau acolo. După ce ne întorceam de la școala de muzică ori de la școala generală, ne retrăgeam în părculețul din spatele blocului
ATHOSUL NEAMULUI MEU (1) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350409_a_351738]
-
declarația de independență de la Padeș, a lui Tudor Vladimirescu; deci eu pot fi mândru că unul dintre străbunii mei pe linie paternă a avut curajul să-l găzduiască pe Tudor Vladimirescu și Tudor a avut încredere să pună capul pe perna lui. Numai lucrul acesta te fascinează! - p. 21; în curgerea interviului sunt atinse probleme legate de „relația: Puric și banii“, de „fericirea“ etc.), Sensul vieții, al morții și al suferinței (comunicare la Simpozionul Internațional Ortodox, sub egida Arhiepiscopiei Alba-Iuliei, din
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
Atunci se vota după avere, nu tot mârlanu’ era la cot cu boierul de viță. Sultana i-a făcut lui Vasile 8 copii, Aneta, cea mai mare, căreia „îi fila o lampă” umbla și vara și iarna înfășurată în niște perne și se spăla numai cu gaz și niciodată cu apă. Apoi venea Gheorghe, care fiind mai „slabuț la glagorie” a făcut numai școala primară. După el venea Culică care era deștept și a făcut o școala de notari. Apoi venea
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
2014 Toate Articolele Autorului Hai repede, în noaptea asta se formează drumuri din cele moi, ca niște fulare, luminate difuz prin pâcla lăptoasa de oglindă lunii spartă-n mii de fărâme. Ridică-te, nu mai trândavi în fotoliu împresurata de perne și motani rotitori - pune-ți pe cap pălăria de arlechin, încalță pantofii de cenușăreasa și vino să ne căutăm vechile umbre prin labirintul de ceață. Grăbește, nu-i vreme de stat la-ndoială, neliniștite-s noile drumuri, în fiecare minut
CHAGALL de RAUL BAZ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349127_a_350456]