2,556 matches
-
Aplicând intenția critică dincolo de obiectul izolat, declarat "sursă istorică", ajungem la suportul său contextual, la o necesară logică a relaționării diferitelor obiecte și subiecte ale cunoașterii. O astfel de relație se exprimă într-o "metanarațiune" (J.F. Lyotard), construită pentru a perpetua un număr de semnificații prin demersul epic. Narativul este inerent existenței umane, dovedindu-se esențial pentru perceperea corectă a unei evoluții și pentru ușurința cu care ne situăm în timp290. Atitudinea excesiv polemică a făcut ca povestirea istorică tradițională să
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
virtuțile lor "democratice" conveneau propagandei. Publicul le așteaptă încă, pe scenele unor comunități mai mici sau mai mari, în ciuda cunoscutelor conotații demagogice sau electorale. Modelul haretian și apoi interbelic al celebrării 206, din care face parte și hora, s-a perpetuat netulburat, atât prin componentele discursive asumate de autorități, cât și prin reprezentațiile susținute de elevi. Înlăturarea monarhiei și excesele primului deceniu comunist păreau că vor anula complet vechile practici școlare. Dar treptat s-a revenit, și în această privință, la
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
e aniversarea alipirei Ardealului, școlile și autoritățile au funcționat, spre deosebire de anii precedenți (sic!), când această zi era considerată sărbătoare națională". Din tot ceremonialul obișnuit, rămăsese doar Te-Deum-ul la care participau reprezentanții oficialităților locale 213. Probabil că această atitudine s-a perpetuat, de vreme ce la 1 decembrie 1923, regina Maria era surprinsă să vadă la Brașov o atmosferă neobișnuit de sărbătorească. Se afla acolo din întâmplare, într-o excursie cu câțiva apropiați. În trecere prin oraș, a fost plăcut impresionată: "n-am știut
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Pentru ei, întreaga epocă se reducea la o poveste sumară, confundată cu amintirile părinților sau cu pildele celor din jur; ea nu constituia un timp precis, cu un loc aparte în istoria națională. Neposedând abilități narative, s-au exprimat concis, perpetuând o memorie socială și familială din care nu făceau propriu-zis parte, dar cu care se solidarizau. În mod evident, sondajul făcut sub forma unei lucrări de control nu le-a fost chiar agreabil, ei aparținând în mod clar unui univers
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a fost înlesnit și prin legăturile întreținute de etnicii germani din țara noastră. Cel de-al doilea grupaj reflectă câteva din percepțiile curente și durabile ale "Occidentului" devenit între timp "Europa" asupra lumii socialiste. Cele din anii '80 s-au perpetuat, în mare măsură, și după căderea regimurilor comuniste, ceea ce explică multe din evoluțiile politice ale deceniului următor. În contrast cu această stabilizare a reprezentărilor, în manualele de istorie est-europene aprecierile asupra perioadei comuniste s-au schimbat radical. Persiflând post-factum ideologia de dinainte de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
timpul regimului comunist, umorul. În ciuda dogmatismului și a cenzurii, ironia nu a lipsit niciodată aici, având funcții politice și sociale mai complexe decât în Occident, tocmai din cauza interdicțiilor oficiale 119. Se pare că povestitorii s-au molipsit de la cei incriminați, perpetuând, chiar și prin negație, morga propagandei comuniste. Doar manualul albanez amintea, în treacăt, că începutul revoltei finale împotriva regimului a dus și la proliferarea glumelor pe seama guvernanților. Dar a fost mai mult decât atât, căci ironia funcționase în lumea socialistă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Humanitas, București, 2003, p. 87). 74 Confuziile terminologice și investigațiile sumare au provocat însă reacții adverse. Încă din 1985, Monica Lovinescu sesizase la istoricii din exil o incoerență conceptuală dăunătoare, dublată uneori de atitudini excesiv pasionale, care aveau să se perpetueze și după căderea regimului Ceaușescu: "nu miturile sunt aici în discuție, ci mistificările, falsurile, legendele [sic!] istorice. Intervențiile interesante, deși Mihnea [Berindei] e prea pătimaș filoturc, punând în discuție nu numai "victoriile" românești (cad Călugărenii, cade și Rovine), ci și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
luptă permanentă pentru independență și unitate. Axioma preexistenței unui "întreg" național românesc a fost intens cultivată în anii '70-'80, fiind construită, la rândul său, pe o altă fixație, aceea a continuității etnice și statale milenare, prefigurată de traci și perpetuată până la "epoca" lui Nicolae Ceaușescu. 51 Mihai Manea, Bogdan Teodorescu, Istoria Românilor, de la 1821 până la 1989. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1994, p. 212. 52 Ibidem, p. 224. 53 Ibidem, p. 225. 54 Despre
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
va fi în mine, Care va pătimi pentru mine, fiindcă și eu voi pătimi pentru El». Astfel, a născut o fetiță pe care a crescut-o o soră (creștină) ca pe o fiică a ei”<footnote Actele martirice, Martiriul Sfintelor Perpetua și Felicitas, XV, p. 125-126. footnote>. Putem conchide că aceia pe care tiranii i-au silit să trădeze credința creștină în public, s-au arătat învingători prin aceea că au primit cu nepăsare tot felul de tortúri în trupurile lor
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
sau miriade de "bule" comunicaționale" (P. Flichy) individuale etc., nu ne îndreptățesc să adoptăm o atitudine defetistă: spațiul public există chiar dacă într-o formă diferită de modelul Habermas al "arheologiei publicității" ca dimensiune constitutivă a societăților burgheze. "Spațiul public se perpetuează chiar dacă funcția de facilitator al dezbaterii și generator al practicilor argumentative este semnificativ minorată" (B. Miège, 1995: 60). Pentru ca lectura ziarelor să continue să rămînă însă așa cum spunea Hegel rugăciunea de dimineață a omului modern, presa va trebui să renunțe
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cu care bufonul (promotor al ideii că nebunia este sursa oricărei fericiri) se transformă într-un tip specific de personaj dramatic. Deși apărut cu mult înainte la curțile imperiale din Antichitate Persia, Egipt, Roma -, dar și în democratica Atenă, și perpetuat până în zilele noastre sub forma măscăriciului de bâlci și a clovnului, ca personaj literar propriu-zis se conturează abia în teatrul de la începutul Renașterii, ca întruchipare aparent nevinovată a noului spirit sceptic și negator, pentru a demitiza și minimaliza îndeosebi lumea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
homerică. 64 Amintim aici cazul deosebit de interesant existent în literatura latină, care "crea dublete parodice la toate momentele religiei și ale cultului bisericesc. E vorba de așa-numita parodia sacra, unul din fenomenele cele mai originale ale literaturii medievale. E perpetuată tradiția râsului pascal liber (risus pascalis), dar se deslușesc și unele ecouri ale saturnaliilor romane. Posedăm astfel numeroase liturghii parodice (s.n.): Liturghia jucătorilor, Liturghia bețivilor, Testamentul porcului, Testamentul măgarului" (Mircea Doru Lesovici, "Modul parodic", în Ironia, Editura Institutul European, Iași
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
termenul "povestire factuală" ("récit factuel"), chiar dacă adjectivul "factual" nu este ireproșabil, deoarece ficțiunea constă, și ea, într-o înlănțuire de fapte. Poeticianul francez a ales acest termen pentru a evita recursul sistematic la locuțiuni negative (non-ficțiune, non-ficțional) care reflectă și perpetuează privilegiul scrierilor ficționale (G. Genette, op. cit., p. 135). Nici sintagma "texte referențiale" nu este de necontestat, deoarece ficțiunea este, de asemenea, susceptibilă de a se referi la lumea reală, cu procedee specifice. Așadar, problema rămâne în mare parte deschisă. 43
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
al omenirii în locul Mântuitorului creștinilor. Creștinismul însuși a trebuit să poarte împotriva revendicării acestui titlu de vindecător, atribuit lui Asclepius, o bătălie dificilă și îndelungă a căror începuturi se pot vedea în scrierile sfântului Apostol și Evanghelist Ioan, din Noul Testament, perpetuându-se până în secolul IV. Dacă reușim să ne imaginăm complexitatea acestei situații religioase din lumea elenistă de la începutul erei creștine și, în același timp, să realizăm dimensiunea misionară pe care trebuie să o capete și spre care se îndreaptă creștinismul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
din Cartagina trece de la aspectul particular vizibil în care războiul este condamnat intrinsec (Ad Donatum, 6), la cel văzut negativ fără a-l exclude pe cel care asistând la violență rămâne fascinat de acel climat (Ad Donatum, 7). Situația se perpetuează până la aspectul general din De dominica oratione, 24, unde sunt analizate cauzele tuturor crimelor: ura, care duce la pierderea asemănării omului cu Dumnezeu, și sensul fraternității față de aproapele. Descoperirea atitudinii cipriane este covârșitoare: exprimă gândirea întregii Biserici asupra războiului. În
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și de intervenția lui Maximian care a poruncit să fie arse și distruse sistematic toate cărțile sacre și documentele arhivelor aparținând bisericilor creștine: deși nu a reușit să le elimine în totalitate, paguba pentru istoria creștinismului este inestimabilă. Actele martirilor perpetuate în timp au fost compuse în întregime pe baza notițelor păstrate în biserici și după tradiția orală, potrivit mărturiilor unor panegirice pronunțate de Ioan Crisostomul (354-407), de Augustin (354-430), de Grigore din Nazians (329-390), și scrierile și mai ales imnurile
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Nicomedia ; pe muntele Ararat, zona Turciei actuale: primicerius Acacius; în Iliria: Anphilocus . 5. sub domnia lui Antoninus Pius: Victor și soția Cununa în Egipt; Meletius, Johannes, Stephanus la Tavii, în Galatia. 6. Sub domnia lui Marcus Aurelius: martirii scillitani; martirele Perpetua și Felicitas etc.; 7. în timpul domniei lui Decius: la Alexandria: au fost martirizați Besa, Ammon, Zenon, Ptolemeus, Ingenuus și Theophilus; la Ostia: prefectul Censurinus și însoțitorii săi (Torinus, Herculanus, Aureas, Felix, Venerius, Storacinus, Menna, Commodus, Hermetes, Maurus, Eusebius, Rusticus, Monasius
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
inițiale a acceptării serviciului militar alături de apartenența creștină, chestiune destul de actuală; canonul 3 al conciliului de la Arelate (Arles, 314) este perplex și oportunist. Pentru secolul IV nu se cunosc dizertații despre religie: diferențele dintre creștinismul și păgânismul soldaților s-au perpetuat și în secolul IV la fel de bine ca și în secolele II-III cu intensități și consecințe diferite. În general, pentru masele militare problema religioasă nu era la fel de importantă, ca pentru ofițerii din anturajul lui Iulian Apostatul (361-363), existând o mediere diversă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Carol al II-lea pe tronul României. De altfel, prin cele cuprinse în text, noua lege fundamentală nu a adus vreun element în plus față de aceste practici. Se reflecta o concordanță între prevederile noii Constituții și obiceiurile ce s-au perpetuat în viața politică din țara noastră. Întotdeauna, guvernele, miniștrii, erau numiți numai cu permisiunea monarhului, iar de la adoptarea Constituției din 1923 nici un guvern nu a fost răsturnat sau vreun ministru înlăturat prin voința Parlamentului. Deși, teoretic, suveranitatea națională era reprezentată
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
marcate de experiența socialismului real. Modelul lui Rokkan, pe care-l folosim pentru a înțelege geneza sistemelor de partide, nu hrănește nici o ambiție universală: el vizează Europa Occidentală. El reține o revoluție, numită națională, care rupe unitatea creștinismului roman care perpetuează Imperiul Occidental: Reforma, creatoarea bisericilor naționale și naționalismul, combinînd-o cu o a doua revoluție, numită industrială, unde expansiunea economică este adusă de un capitalism privat și de piață. Modelul se dovedește a fi inoperant acolo unde nu exista nici catolicism
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
a similarităților și diferențelor între societăți. Aceste diferențe nu mai sunt concepute ca fiind doar de natură culturală, ci și fizică, iar Weber le acordă importanță egală. Odată ce existența lor este asumată, ele nu mai trebuie reevaluate în permanență fiind perpetuate ca și convenții. Astfel, percepția subiectivă a similarităților și diferențelor este întregită de memoriile individuale și colective. Alte elemente care contribuie la formarea identității sunt "mândria etnică" (ce trebuie înțeleasă ca un fel de "sentiment" de stimă de sine dat
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
are vibrația lutului în acest gen nou, dar atât de vechi încât nu-i putem da în memoria noastră apariția, evoluția tehnicii și înțelegerea general umană a alfabetului de semne și simboluri plastice. Radu Negru, 1970 De milenii, roata olarului perpetuează în felul ei geneza pământului, cucerind forme din mișcarea rotundă. Asemenea rândunelului, olarul dumică mai întâi hrana strungului, umezind pământul cu apă și supunând tina numai prin tandrețe și fină pricepere, ambele născute din acea căldură ce transformă meseria în
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
când copilul devine absorbit de o activitate care răspunde cu adevarat nevoilor lui. Când copilul Învăța să se concentreze, Învață să ignore distragerile și, din cauza automotivării, Învață să-și Îndeplinească singur sarcinile. Când aceste aptitudini sunt Învățate, ele se vor perpetua În alte domenii ale vieții, de exemplu, În situații de natură socială. Succesul și insuccesul școlar aspecte ale randamentului școlar Reușită școlară constituie o temă permanentă și complexă a psihopedagogiei, de care se lovește zi de zi Învățătorul În activitatea
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
când copilul devine absorbit de o activitate care răspunde cu adevarat nevoilor lui. Când copilul Învăța să se concentreze, Învață să ignore distragerile și, din cauza automotivării, Învață să-și Îndeplinească singur sarcinile. Când aceste aptitudini sunt Învățate, ele se vor perpetua În alte domenii ale vieții, de exemplu, În situații de natură socială. Copiii au o mare nevoie de ordine, În orice situație—afară, În casa sau În școală. Putem pregăti copiii să aibă succes oferindu-le un mediu care este
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
femeilor: productivă (muncă în sfera publică), invizibilă (muncă în casa/ gospodărie) sau reproducerea ("maternitatea" că munca). Rolurile actanțiale la care tânjește sunt femeia întreținută și apoi femeia lasciva. Dacă frumusețea este elementul identitar narativ pe care Ileana dorește să-l perpetueze, nu același lucru se poate spune despre sărăcie. Această neagă "o componentă fundamentală a existenței umane" (Voicu, Voicu 2007: 185), si anume familia. Provenind dintr-o familie formată dintr-un "tata calic" și "o mamă vitregă [...] bețiva", Ileana pare să
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]