1,647 matches
-
totuși ceva în plus: a făcut o analogie cu autonomia de care s-au bucurat vreme de 700 de ani sașii din Siebenbürger în Transilvania medievală și modernă. Analogia era un pic forțată, fiindcă în cazul sașilor era vorba de perpetuarea unui status quo, de anumite drepturi de proprietate asupra teritoriilor și de un alt sistem de relații sociale și politice. Nu era un model viabil azi, dar însemna totuși ceva: un termen de comparație, o idee de la care se putea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
moment a fost rezultatul unor presiuni multiple, externe și interne, din partea elitelor și a populației. Cum regimurile comuniste din blocul sovietic au căzut rând pe rând atunci, cum însăși nomeclatura de partid și de stat nu mai era interesată în perpetuarea regimului Ceaușescu și cum populația era exasperată de un deceniu de privațiuni materiale, căderea regimului nu mai era decât o chestiune de întâlnire a diverșilor factori destabilizatori. Revoluția din decembrie nu a fost inevitabilă dacă ne gândim la modalitatea specifică
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
adevărat gol al proiectelor de societate. Ce s-a propus nu a fost decât în termenii fie a unei negări a trecutului socialist, sub forma unei reveniri în timp sau a unui salt într-un viitor abstract, fie a unei perpetuări de fațadă a așa-zisei protecții sociale moștenite de la regimul precedent. Invocând cochiliile goale ale economiei de piață, democrației interbelice sau protecției sociale, nici o voce a acelor momente revoluționare nu a imaginat posibilitatea, de exemplu, a unei democrații lărgite, dincolo de
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Care sunt eșecurile cele mai notabile înregistrate în ultimele două decenii? Principalele eșecuri pot fi identificate examinând felurite categorii de probe: statistici, stilul funcționării sistemului administrativ și economic, discutabilul spirit civic, crispări și stridențe în sfera intelectuală (există unele excepții), perpetuarea suspiciunii, iar lista se poate prelungi. Mai concret, aș putea numi eșuarea reformei și neputința (sau lipsa dorinței) de a elimina corupția. Rateurile pur economice se pot constata ușor și, fără să fiu expert în materie, doar le menționez aici
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
oamenilor din jocul politic. Merită să observăm, de pildă, similaritățile dintre concedierile rezultate în urma proceselor spectacol (show trials) și a lustrației, ambele sprijinindu-se pe simpla dihotomie dintre "noi" și "inamic", ultimul fiind adesea eliminat pe baza unor acuzații false. Perpetuarea unei anumite logici inchizitoriale într-un mediu postsocialist care se presupune a fi diferit merită un studiu mai atent. Cum putem înțelege lumea pe care aceste dosare o creează, în care folosirea locurilor secrete și a pseudonimelor de către toți ofițerii
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
pare să fie PKC-dependent. În urma activării sale, NF-kB este translocat la nivelul nucleului, unde induce transcripția genelor implicate. Există o relație specială între gena RAGE și NF-kB, această genă conținând locusuri de legare pentru NF-kB, ceea ce induce un proces de perpetuare a activării celulare (activare bidirecțională) [122] în urma interacțiunii AGE-RAGE-NF-kB. Deoarece procesul de activare a NF-kB poate fi indus atât prin factori metabolici cât și prin substanțe vasoactive, iar această activare se constituie într-o placă turnantă (cale finală comună) pentru
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
este așa, este una conștientă sau inconștientă?. Răspunsul nu poate fi decât unul echivoc, pentru că latura inconștientă ține de însăși natura biologică ce se rezumă în liniile sale esențiale în lupta pentru supraviețuire ca individ și specie (deci subzistență și perpetuare) și, latura conștientă prin faptul că pentru a¬și îndeplini dezideratele de mai sus, adică subzistența și perpetuarea, omul a încercat nu numai sâ pătrundă tainele naturii ci chiar să o supună în folosul său. Și dacă a reușit în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de însăși natura biologică ce se rezumă în liniile sale esențiale în lupta pentru supraviețuire ca individ și specie (deci subzistență și perpetuare) și, latura conștientă prin faptul că pentru a¬și îndeplini dezideratele de mai sus, adică subzistența și perpetuarea, omul a încercat nu numai sâ pătrundă tainele naturii ci chiar să o supună în folosul său. Și dacă a reușit în acest demers existențial, finalitatea acestui act este una constructivă sau distructivă? Și aici răspunsul nu poate fi decât
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
aparatul locomotor, sistemul nervos și organele de simț vor asigura funcțiile de relație absolut necesare organismului pentru integrarea și adaptarea la condițiile de mediu. În fine cea de a treia categorie de organe constituite în aparatul genital asigură reproducția, deci perpetuarea individului și speciei sale fără de care viața este de neconceput. Această ultimă structură presupune organe ce asigură producția celulelor sexuale (ovarele și testiculele), organe ce asigură cuplarea acestora (aparatul genital extern feminin și masculin) și, în sfârșit, organe care să
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
întărește și mai mult ceea ce Paulescu spunea „organizația ființelor pluricelulare consistă într-o serie de acte de o complexitate extremă, având drept rezultat formarea de organe admirabile prin perfecta adaptare la funcții determinate, funcții ce concură la subzistența individului și perpetuarea speciei. Organizația are deci un caracter de finalitate de o evidență strălucitoare”. Mai mult, organizația celulară se realizează în timp și gradual, în funcție de nevoile individului și al speciei din care face parte. Primele care se maturează și intră în funcțiune
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
vie, deși acționează aceleași cauze eficiente, ele au o conotație de finalitate, nu sunt deloc întâmplătoare, se derulează cu precizie și într-o înlănțuire perfectă fără de care viața nu ar fi posibilă. Sensul acestei finalități este prezervarea ființei vii și perpetuarea acesteia. 2. Fenomene de relație: La baza acestor fenomene stau două procese fiziologice importante; pe deoparte impresia și pe de altă parte reacția. Impresia reprezintă în fapt percepția pe care ființa viețuitoare o are pentru un anumit obiect, ființă sau
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ele se întâlnesc și la animale și formează baza cunoștințelor despre lumea înconjurătoare. După cum interesează individul ideile particulare pot fi: indiferente, afective sau emotive. Unei impresii conștiente îi urmează o reacție conștientă sau senzație. Întotdeauna când implică subzistența individului sau perpetuarea lui, capătă caracter afectiv și emotiv, iar după cum sunt favorabile sau nefavorabile individului ele vor deveni plăcute (atracție, dorință, trebuință), sau neplăcute (repulsie, scârbă, teamă). Întotdeauna ideile particulare afective sau emotive provoacă reacții conștiente de trebuință (impulsie) sau de respingere
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
că de fapt toate actele pe care le execută omul, cu excepția reflexelor și a actelor voluntare, sunt instinctive. Într- adevăr ele acoperă tot ceea ce este necesar pentru existența individului și speciei: subzistența (nutriția), conservarea (apărarea și evitarea pericolelor) și reproducerea (perpetuarea speciei). Sub acest aspect actele instinctive se întâlnesc la toate animalele superioare. Ceea ce deosebește omul de animalele superioare este capacitatea lui de a formula și executa actele voluntare. Actele voluntare în gândirea paulesciană cuprind două aspecte indisolubil legate una de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care se execută programul dezvoltării, deci nu poate fi nici cauză secundă nici cauză primară. Pentru că de fapt admirabila lui alcătuire, ca și modul de acțiune, conduc la ideea că a fost conceput în realizarea unui scop, de întreținere și perpetuare a vieții pe pământ. Din această perspectivă codul genetic nu ar depăși valoarea unui instrument în care sunt prevăzute toate posibilitățile la care ființa ar urma să se adapteze și să viețuiască. Dacă scopul este definit, iar instrumentul este atât
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
materia brută prin caracterul ei distinctiv, finalitatea. Conform acestei concepții, morfologia vitală (corp, formă, organizație și evoluție) și fenomenologia vitală (nutriție, funcțiile de relație și reproducție) sunt structurate și adaptate în vederea subzistenței și reproducerii individului, cu alte cuvinte, conservării și perpetuării speciei din care individul face parte, finalitate fără de care viața ar fi de neconceput. Argumentația sa bazată pe rațiune și experiment, analiza critică a numeroase curente filosofice cu pretenția de a acoperi vasta problematică a vieții și originii ei, au
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ființa viețuitoare depășește sfera materiei brute tocmai datorită caracterului ei distinctiv - finalitatea, prin trăsăturile sale esențiale: morfologice, fiziologice și psihologice, care fac ca aceste schimburi să se facă gradat, etapizat, strict delimitate cantitativ și în timp, în scopul prezervării și perpetuării vieții, ceea ce fără îndoială nu poate aparține lumii materiale. Este exact ceea ce doctrina materialistă nu a reușit să demonstreze. Plecând de la faptul că materia brută are o oarecare activitate, mai mult sau mai puțin intensă datorită energiei, se poate spune
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
dezvoltarea sistemului reproductiv (organe genitale interne și externe), sistem ce va intra în funcțiune abia la pubertate, fiind activ pe toată perioada fertilă și încetân- du-și activitatea după încheierea acestei perioade (menopauză sau andropauză), să nu fi fost predeterminat perpetuării speciei umane și, în general, animalelor superioare, predestinație fără de care viața ar înceta. De altfel întreaga fenomenologie vitală, indiferent la ce structură, aparat sau sistem ne referim, demonstrează acest lucru cu fiecare proces, care urmează aceleași etape pentru îndeplinirea aceluiași
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
la nivelul scalei lor de exprimare; - materialismul nu poate explica în nici-un fel manifestările vitale morfologice și fiziologice, derularea lor după un plan prestabilit care rezidă în fiecare individ al unei specii și nici evoluția în vederea subzistenței și reproducției, deci perpetuarea speciei din care individul face parte; - cu atât mai puțin nu poate explica caracterul conștient al unor fenomene de relație, cum sunt instinctele și actele voluntare, bine reprezentate la specia umană, dar care se regăsesc în diferite grade pe întreaga
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
o definiție a instinctelor și o retrospectivă istorică a modului cum au fost abordate așa cum le-a perceput și le-a dezvoltat Paulescu. Instinctele sunt acele trăsături caracteristice ființelor viețuitoare ce se transmit în cadrul fiecărei specii, asigură subzistența, integritatea și perpetuarea speciei, fără învățătură prealabilă pentru că ele sunt anterioare oricărei experiențe. Instinctele constituie baza existenței individului și a speciei, fără de care viața nu ar fi posibilă, indiferent la ce nivel de dezvoltare ne referim. Sunt detectabile chiar la formele inferioare de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
CELULARE ȘI MOLECULARE ALE IMUNITĂȚII 1.1. INTRODUCERE Interdependențele complexe dintre sistemele biologice și mediul abiotic, pe de o parte, și interrelațiile și mai complexe dintre diferite sisteme biologice, pe de altă parte, constituie un ansamblu de forțe care asigură perpetuarea vieții pe Terra și desfășurarea evoluției biologice. Viața pe Terra ar fi de neconceput, fără elaborarea, în cursul evoluției biologice, a unor mecanisme eficiente de apărare. La nivelul ADN, leziunile induse de agenți fizici (radiații) și chimici (substanțe chimice mutagene
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
910 g. În condiții normale, funcționarea sistemului imunitar este foarte eficientă, de precizia funcționării sale depinzând menținerea vieții, păstrarea individualității specifice fiecărui individ, asigurarea integrității structural-funcționale a acestuia. Funcționarea normală a sistemului imunitar este o condiție sine-qua-non a existenței și perpetuării sistemelor biologice. Reacțiile de apărare ale organismului, realizate prin intrarea în acțiune a sistemului imunitar, presupun sinteza și producerea unor componente ale sale, reprezentate de factori umorali - anticorpii (imunoglobulinele), complement - factori nespecifici, substanțe cu efect bactericid din umori etc., precum și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cu antigene corespunzătoare, Dar, tocmai acest preț pe care sistemele biologice trebuie să -l plătească, asigură un repertoriu cât mai larg de imunoglobuline, capabil să acopere necesitățile de a contracara cei mai diverse antigene și a asigura supraviețuirea organismului și perpetuarea speciei. Mutația somatică reprezintă, la rândul său o sursă importantă a diversificării secvenței de nucleotide din segmentele genice imunoglobulinice și a diversității moleculare a imunoglobulinelor. Compararea secvențelor genelor imunoglobulinice exprimate și ale segmentelor genice din linia germinală permite constatarea că
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
naturale este ansamblul fenotipic de caractere al unei populații și nu fenotipul individual: o genă cu efect deletoriu, chiar letal, pentru individ, putând conferi avantaj adaptativ populației, ansamblului de indivizi, fiind promovată selectiv la nivelul populației, deoarece asigură supraviețuirea și perpetuarea speciei într-un mediu de viață particular; fără existența unei asemenea gene în structura genetică a populației, populația din zonele cu malarie endemică ar fi dispărut, aceste zone rămânând eventual depopulate. 16.1.5.2. Alte hemoglobinopatii umane și mecanismele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
din întărirea prin selecție naturală a tendinței psihologice a masculului de a căuta și a-și asigura paternitatea pentru progenitura femelei cu care a întreținut raporturi sexuale. Este vorba, în cazul dat, de supraviețuirea genotipului. Nevoia de a-și asigura perpetuarea genelor îl motivează pe mascul nu doar să domine femela, ci chiar să se bată cu alți masculi pentru a reuși să acceadă la sursele care să-i permită reproducerea. Susținătorii acestei ipoteze evoluționiste consideră că în societățile moderne puterea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pe care le pot introduce ilegal (băutură și țigări în special) și aproape deloc pentru menirea fundamentală pe care o au în această lume: aceea de funcționari ai lui Dumnezeu, de administratori ai divinității. Nevalorizarea lor este evidentă și în perpetuarea acelor elemente pe care anglo-saxonii le subsumează noțiunii de unclean life (viață necurată), în care includ relațiile homosexuale, mutilările, tentativele de sinucidere, alimentația necorespunzătoare etc. Dacă nu este capitalist și nici creștin, am putea crede că este un timp al
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]