68,369 matches
-
către-aici/acum, ca loc/moment al modului de ajungere în gata-de-inițiere. Dar, ceea ce pentru autorul călăuzitor/revelator reprezintă un proces catarctic (în vederea inițierii din stadiul următor), face din OS ritul unei modalități de spre-actualizarea-finalității, de ordin pregătitor. Din această perspectivă, parcursul OS comportă o pătrundere concentrică în lumea umbrelor, ca tăceri sub-sonore, în așteptarea unui acum înnoit (prezumat ascensional, ca simbol sonor al unui înțeles ascuns). Ținem să precizăm că planul cadențial nu este totuna cu formula de cadență sau
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
complementarității profilelor (din melosonie) și, în fine, formula de cadență din stadiul actual. În schimb, planul cadențial sau cadențialitatea este un mod de relevare reductiv-rezumativă a întregii OS, prin care aceasta devine descriptibilă și, ca atare, interpretabilă la orizont. Din perspectivă estetică, tot acest de-auzit extinctiv, ca parcurs cadențial către o finalitate ce reduce sunetul la aspectul său contrar, de tăcere (din care să redevină posibil), relevă un proces de teleosonie. Putem spune că teleosonia reprezintă OS în perspectiva de
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
Din perspectivă estetică, tot acest de-auzit extinctiv, ca parcurs cadențial către o finalitate ce reduce sunetul la aspectul său contrar, de tăcere (din care să redevină posibil), relevă un proces de teleosonie. Putem spune că teleosonia reprezintă OS în perspectiva de (sau ca) parcurs ritual cu caracter (scop) cadențial. Ca teleosonie, OS constituie un model (cum) de conduită întru finalitate. Pentru conștiință, o atare perspectivă are un beneficiu semnificativ, dacă ridicăm OS la rangul de simbol al destinului uman, dramatic
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
să redevină posibil), relevă un proces de teleosonie. Putem spune că teleosonia reprezintă OS în perspectiva de (sau ca) parcurs ritual cu caracter (scop) cadențial. Ca teleosonie, OS constituie un model (cum) de conduită întru finalitate. Pentru conștiință, o atare perspectivă are un beneficiu semnificativ, dacă ridicăm OS la rangul de simbol al destinului uman, dramatic condiționat de cadențialitatea morții. 6. Timp mitic (originar) = germene al tuturor posibilităților (modalităților) temporale și atemporale, nu însă și al efectivării lor. Fiecare posibil, odată
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
ar putea fi transmisă și telepatic (independent de simțuri). Totuși, acest fapt se poate produce doar în condițiile unor legături (acordări) naturale, organice, ținând de condiția (tensiunea) existenței. Nu au însă de-a face cu atitudinea de conștiință orientată din perspectiva autorului unei opere, aspect situat într-un plan transcendent. Opinăm de partea acelora pentru care gândirea pe care se edifică conștiința este exclusiv discursivă, indiferent de natura (imagistică, sonoră etc. a) materialității limbajului. footnote>. Între diferitele naturi ale limbajului, cel
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
prezintă nemijlocit verbal ci gândirea este cea care o metamorfozează sub acest aspect.<footnote Verbalizarea făcută de autor (ca interpret el însuși), este o acțiune fie sincronă fie anterioară simbolizării. Cu scop denotativ, orice verbalizare ulterioară simbolizării ține doar de perspectiva interpretativă, textul (ascuns al) autorului originar fiind înlocuit de cel al interpretului, care se propune astfel pe sine, drept autor original (diferit în mod autentic). footnote> Se instituie astfel un proces de textualizare a OS, descriptibil pe fiecare dintre laturile
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
natură mitică, originară, de unde și intangibilitatea ei, altfel decât printr-o interpretare verbală. Căci, desigur, verbalizarea, chiar dacă implică sunetul rostirii, este exterioară atât naturii artistic-muzicale cât și celei cadențiale (de acordaj adus până la pragul de tăcere/neauzire), ale OS. Restrâns perspectivei autorului, OS este desemnată să semnifice propriul lui act, pe sub care, de această dată, verbalizarea (rostirea sensului) este cea ascunsă auzirii, în tăcere. Căci autorul își va vădi actul exclusiv prin opera-de-audiat, ca metaforă-simbol a verbalizării sale, sensul textualizat al
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
nominal, procesul trecerii din tăcere în verbalizare, ca de la nimic la valoare, respectiv la stadiul decriptării sensului, îl identificăm drept moment inițiatic, propriu unui timp eonic (generator, promotor). În raport cu acesta, OS este însemnată ca temă, respectiv ca suport axiologic. Din perspectiva spațialității temporale, provenind dintr-un timp primordial, OS se conturează idiomatic, pe un plan comunicațional. Astfel, ea se profilează anabasic (înălțându-se de la margine spre centru), în/din arealul unui grup (etnic, lingvistic) referențial (comunitate tradițională, academică, de elită/breaslă
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
literare. Și în România, Lovinescu, în tinerețe, influențat de impresioniștii francezi, scria foiletoane în care opiniile despre cărți erau redate printrun scenariu dialogat, ca la teatru. Acest dialog nu dădea un verdict despre carte, aceasta era analizată din mai multe perspective. Criticul postmodern nu mai vrea să construiască ierarhii, canoane. Cultura postmodernă este o cultură a pluralităților, a multiculturalismului. Critica trebuie și ea să adopte această poziție sistemoiogicâ slabă, de gândire slabă. În modernitate, avem de-a face cu o critică
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
istoriei, este necesară revenirea la judecarea literaturii ca formă culturală. Literatura trebuie înțeleasă ca expresie a culturii unui popor. Nu ar trebui să ne întrebăm cum citim un autor clasic, ci cum citim literatura în genere. Să o citim din perspectiva conținutului, a valorilor umane pe care le transmite. Experiența mea didactică mi-a demonstrat că elevii care vin din liceu repetă mecanic distincțiile între genul epic, dramatic și liric, între autor - narator, fără să fie atenți la ceea ce comunică textul
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
din interiorul cărții (personajul) se pot face vinovați de plictiseala noastră „cea de toate zilele”. La această anchetă au răspuns foști olimpici internaționali la fizică, matematică, chimie, istoria artei. Noi considerăm că olimpicii de alte discipline decât româna au o perspectivă mai autentică față de ora de literatură și, implicit, față de literatură. Ei sunt cititori nepervertiți și de aceea am optat pentru această formulă. Excepție face autoarea ultimului „răspuns”care a luat forma unui eseu privind condiția profesorului de literatură. Descrieți/imaginați
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
regim alimentar cu mult mai puține interdicții - dieta liberalizată. Ne-am propus să abordăm numai câteva aspecte considerate noutăți ce încearcă să contureze rolul actual al dietei în cadrul terapiei moderne a bolilor digestive. Desigur că descoperirea exorfinelor alimentare deschide noi perspective în terapia durerii. Exorfinele sunt o clasă particulară de peptide opioide biologic active ce se găsesc în unele alimente cu afinitate pentru receptorii opioizi din tubul digestive și traversând după absorbție bariera hemato-encefalică pot acționa și asupra SNC (efect sedative
Revista Spitalului Elias by MIHAELA CRĂCIUNESCU () [Corola-journal/Science/92039_a_92534]
-
popor român. Este singura concluzie pe care îmi permit să o trag. P.C.: Ați reușit o comparație zguduitoare, care ne scutește de comentarii. Să sperăm că se vor ridica istorici, analiști politici, care să radiografieze, cu uneltele specifice, sensurile și perspectivele evoluției noastre. Să mai sperăm, în egală măsură, că printre noi, cei care am devenit obiect și nu subiect al istoriei,vor fi tot mai mulți cei care vor gândi cu mintea proprie, vor folosi amintirile proprii, vor ști să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
traducere, sau din locul pe care aceste lecturi kantiene îl ocupă în opera de ansamblu a poetului, sau încă din importantă și semnificația culturală ale traducerii pentru construirea, consolidarea și dezvoltarea unui vocabular și limbaj filosofic românesc. Din această ultimă perspectiva, doresc să fac câteva remarci asupra lecturilor kantiene pe care ni le-a dat Eminescu, insistând asupra construirii unui vocabular filosofic autohton și asupra dezvoltării și creării unei limbi filosofice românești. În cele ce urmează, mă voi margini la un
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
să redea aceste nuanțe conceptuale dacă nu s-ar fi impus, sub influența unor manuale precum acela al lui Maiorescu, sau sub varii considerente, o standardizare, simplificare, minimizare și sărăcire ale vocabularului filosofic. Desigur, nu vreau să susțin că din perspectiva limbii filosofice pe care o vorbim azi, ar mai fi de conceput să utilizăm un termen precum „judicia” pentru una dintre accepțiunile kantianului „Urteil”. De vreme ce termenul nu s-a păstrat în limba, noi nu mai putem gândi și opera cu
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
ar fi fost mult mai modulat și mai bogat, ar fi avut o viață deplină. Pentru a sesiza importantă enormă acestei specializări și diversificări filosofice a limbajului să aruncăm o scurtă privire la acelasi termen - „judecată” - de data aceasta din perspectiva vocabularului filosofic contemporan englezesc, bine reprezentat printr-o clasa de termeni care desemnează diferitele semnificații ale acestui concept în cauză: „proposition”, „sentence”, „statement”, „utterance”, „judgement”. Toți acești termeni sunt legați de conceptul de judecată, dar între ei apar, din rațiuni
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
de bună practică înseamnă salvarea unei vieți. Inițiativa Renania, de a împărtăși toate aceste bune practici și a crea un teritoriu de dialog între toți actorii industriei de safety este o idee extraordinară care ne-ajuta să punem lucrurile în perspectivă. În calitate de speaker am avut o imensă satisfacție de a descoperi că ideile prezentate au fost utile și aplicabile într-o altă companie, pe care am ajutat-o, la modul cel mai concret, să își îmbunătățească serviciul. Recomand, pentru viitor, și
RENANIA ACADEMY SAFETY FORUM – la Zalau, Timisoara si Galati in luna MAI [Corola-blog/BlogPost/93802_a_95094]
-
a demonstrat un interes autentic pentru documentare. Partener principal al evenimentului este Univet Optical Technologies. « Evenimentele Renania Academy sunt o necesară evadare din rutină pentru fieare jucător al industriei de Safety. Participarea la conferința te-ajuta să pui lucrurile în perspectivă, să înțelegi ce faci foarte bine, dar și să descoperi care sunt teritoriile unde merită să inovezi, Utilitate și, în cele din urmă, regândire constructivă a business-ului în care funcționăm - acestea sunt motivele pentru care susținem Academiile Renania. Împărtășirea
RENANIA ACADEMY SAFETY FORUM – la Zalau, Timisoara si Galati in luna MAI [Corola-blog/BlogPost/93802_a_95094]
-
v. Germany care a respins drepturile părinților de a-si educa copiii în conformitate cu valorile morale personale. De acum înainte familia, căsătoria, și „ai cui șunt copiii” devin instituții și conversații exclusiv statiste pe care statul le construiește după plac. Această perspectivă e cunoscută sub numele de „perspectiva constructivista” a familiei pentru că statul, nu natură și firea lucrurilor, o definește. Avalanșă împotriva relațiilor biologice de familie se identifică. Numărul intelectualilor, al profesorilor de drept, al sociologilor, al judecătorilor, al politicienilor, al legiuitorilor
COPIII BODNARIU – AI CUI SUNT EI? [Corola-blog/BlogPost/93814_a_95106]
-
părinților de a-si educa copiii în conformitate cu valorile morale personale. De acum înainte familia, căsătoria, și „ai cui șunt copiii” devin instituții și conversații exclusiv statiste pe care statul le construiește după plac. Această perspectivă e cunoscută sub numele de „perspectiva constructivista” a familiei pentru că statul, nu natură și firea lucrurilor, o definește. Avalanșă împotriva relațiilor biologice de familie se identifică. Numărul intelectualilor, al profesorilor de drept, al sociologilor, al judecătorilor, al politicienilor, al legiuitorilor care cer eliminarea relațiilor biologice că
COPIII BODNARIU – AI CUI SUNT EI? [Corola-blog/BlogPost/93814_a_95106]
-
și ultima lui muză (Editura Tehno Media, Sibiu, 2015, 200 pp.), o carte cu un suflet aparte pentru că protagoniștii ei au fost doi oameni cu totul speciali. Paginile acestei lucrări sunt închinate atât marelui poet și filosof român, privit din perspectiva omului de o sensibilitate aparte, dar și ,,greierușei’’ versurilor lui, o doamnă de o distincție rar întâlnită, înzestrată cu un dar și o tenacitate ce-i străbătea prin ,,doi ochi puternici, ai unei făpturi firave, de femeie vârstnică, dar care
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
fapt, în studiul introductiv propun mai multe interpretări care ar putea susține alcătuirea datorată autorului. Ce trebuie reținut este că, abstracție făcînd de greșelile de tipar, formele din poeziile apărute în „Convorbiri” sunt eminesciene, iar eu le urmăresc și din perspectiva normelor ortografice ale momentului. De ce în cazul antumelor, în afară de sursele de bază, „Convorbirile”, manuscrisele și cele 11 ediții publicate de Maiorescu, mai trebuie analizate și cîteva din edițiile anterioare ediției Perpessicius, și desigur, această ediție? Cum v-ați raportat la
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
-l regîndească. Prin urmare, să așteptăm cu interes dezbaterile pe marginea acestei ediții a antumelor, unde studiul comparativ filologic este susținut de principalele dumneavoastră cercetări în domeniu reunite ca într-o antologie. Dar ce se va întîmpla cu postumele, ce perspective sunt pentru refacerea din temelii a întregii ediții Perpessicius? Postumele eminesciene, vreo 400 de titluri în total, necesită un tratament filologic asemănător - și nici măcar nu s-a început treaba. Nu vi se pare că ar trebui, totuși, înființat un Institut
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
1928, și nu reducerea trupului în cenușă - atitudine care dovedește, fie lipsa de respect față de propriul trup, fie lipsa cunoașterii învățăturii de credință. Arderea trupului neînsuflețit atacă dogma învierii, aflată în unitate organică cu etosul și cu viața Bisericii, deformează perspectiva sa în legătură cu omul, care nu poate pretinde Bisericii opțiuni după bunul plac. Fiecare, în conștiința sa, poate alege să fie incinerat, deoarece, din fericire și spre ciuda stăpânilor financiari, Dumnezeu ne-a creat liberi, însă noi am înțeles libertatea, nu
Estetica morţii, estul sălbatic şi incinerarea [Corola-blog/BlogPost/93872_a_95164]
-
dinaintea lor de corupție și hoție politică, e generația care ea însăși, ajunsă la putere în 2012, a făcut la fel. Observația e tristă și impune cîteva comentarii. O nouă generație? Părerile privind revoltă anului 2015 șunt fără număr și perspectivele la fel de numeroase. Revoltă nu pare a fi coagulata ideologic ori politic, ci mai degrabă dă impresia unei confluente a mai multor curente, ideologii, mișcări sociale și nemulțumiri care au folosit evenimentul tragic din 30 octombrie că oportunitate pentru a ieși
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93892_a_95184]