7,838 matches
-
din acest punct de vedere, este vorba „cel mai adesea despre mize împărțite” (ibidem, p. 134). Tendința către emergența unei „elite a culturii” pare într-adevăr o „tendință profundă a societăților moderne”, dar capacitatea elitei stabilite de a defini cultura pertinentă lasă să se înțeleagă că, orice-ar fi, există o interpenetrare a resurselor intelectuale relaționale și materiale. Recrutarea elitelor politice Potrivit lui Putnam, există cinci teme importante ce permit abordarea problemelor ridicate de recrutarea elitelor politice în cazul oricărei societăți: canalele
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
face fericiți”; sau cu cea a lui J. Joubert: „În componența fiecărei fericiri Întră ideea de a o fi meritat”. * „Fericit este acela a cărui nenorocire ajunge a fi de ceilalți privită cu pizmuire.” (M. de Cervantes) Observația aceasta este pertinentă, pentru că nu oricine se poate lăuda , de exemplu, cu un spirit incoruptibil al dreptății (care, se știe, dincolo de invidii, produce atîtea resentimente și chiar dușmănii pentru cel care-l deține!). * „Fericirea are nenorocirea să pară ceva absolut.” (H. de Balzac
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
viguros pe care i-a fost dat să-l cunoască”... De asemenea, Hugo Friedrich care, în al său Montaigne îTĂl, Gallimard), demonstrează profunzimea, complexitatea și întinderea gândirii filosofului francez. Un alt mare montaignian a contribuit mult la elaborarea unui elogiu pertinent adus lui Montaigne. Să nu ne mirăm că el a militat și pentru introducerea lui Epicur în programele universităților... este vorba de Marcel Conche, autor al unui studiu intitulat Montaigne și filosofia și al altuia, Montaigne sau conștiința fericită, PUF
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
inițial și proiect/program? Cum poate fi proiectul/programul îmbunătățit? (Mayoux, 2006). Alegerea metodelor de culegere a datelor Alegerea metodelor prin care sunt culese datele trebuie privită în contextul mai larg al planificării întregului proces de evaluare. Modalitatea cea mai pertinentă de a aduna informațiile se bazează în primul rând pe definirea clară a ceea ce este nevoie să fie cunoscut. Alegerea tipului de abordare și a tehnicilor care vor fi utilizate trebuie să țină cont de informația necesară (sau tipurile de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
produsele externe, se distinge un studiu aprofundat, publicat de BM și intitulat Transition. The First Ten Years. Analysis and Lessons for Eastern Europe and the Former Soviet Union, de analiză a primului deceniu de tranziție, în care se regăsesc evaluări pertinente asupra punctelor pozitive și negative ale reformelor implementate (***, Banca Mondială, 2002). Abordarea comunității științifice din România asupra r. este fragmentară. Lipsește încă o tratare comprehensivă a subiectului. Predomină însă studiile economiștilor, axate pe logica și consecințele măsurilor convenite cu FMI
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ca program oficial de guvernare și actualizat pentru perioada 2006-2008. Studiile și analizele efectuate de către CASPIS în colaborare cu mediul academic de specialitate s-au finalizat prin elaborarea unui sistemului național de indicatori de incluziune socială, ce permite o abordare pertinentă a politicilor sociale specifice, punând la dispoziția specialiștilor și a factorilor de decizie instrumentele ce vizează întărirea coeziunii sociale. Implicarea actorilor sociali, guvernamentali și non-guvernamentali a permis studii și analize care evaluează, elaborează politici sociale, dar care și identifică instrumentele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
unor autori. Poziția dominantă în cadrul disciplinei este însă aceea a recunoașterii complementarității lor, combinarea lor având potențialul de a elimina inconvenientele fiecăruia în parte. În lumina acestei înțelegeri a utilității și modului de utilizare a nivelurilor de analiză, o explicație pertinentă a celui de-al doilea război mondial, ca exemplu repetat în capitolul de față, ar trebui să combine toate cele trei niveluri de analiză, pornind de la explicații profunde, la nivel trei, bazate pe dezarticularea balanței de putere internaționale din sistemul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
optat pentru observarea doar a componentei marxiste a acestei abordări, prin legăturile sale cu perspectiva Școlii de la Frankfurt. Vezi Hobden și Wyn Jones (2001, pp. 214-216). Pentru implicațiile epistemologice ale teoriei critice, vezi, de exemplu, Shapcott (2004, pp. 278-279). Comentarii pertinente asupra teoriei critice, cu un accent pe contribuțiile lui Linklater - dintre care cele mai cunoscute titluri sunt Men and Citizens în the Theory of International Relations, Macmillan, Londra, 1990; Beyond Realism and Marxism: Critical Theory and International Relations, Macmillan, Londra
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
copilăriei. Aceasta, deși explică tendința copiilor de a subevalua violența televizată, nu explică inversiunile care se întâlnesc între frecvența reală a scenelor de violență și percepția asupra ei în cazul desenelor animate și al filmelor. Pentru această problemă, o abordare pertinentă ar fi cea din perspectiva teoriilor despre comunicare, în speță teoria situațională sau contextuală a comunicării. Conform acesteia, așteptările destinatarului și arhiva comunicațională pe care o posedă sunt în măsură să contribuie la construcția conținutului comunicat. Astfel, la vârste mici
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
în mod detaliat lista îndatoririlor profesionale, ale responsabilităților, adică descrie ceea ce are de făcut deținătorul postului. Descrierea se face în mod direct, natural, folosind mai multe verbe la diateză activă, fără termeni tehnici, fără prea multe detalii, cuprinzând totuși elemente pertinente; autoritatea postului: descrie efectele acestui post asupra activității altor persoane, cine este subordonat acestui post, ce fel de decizii și în ce condiții poate lua ocupantul postului, care sunt limitele decizionale ale deținătorului. De exemplu, șeful biroului marketing poate autoriza
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pentru postul respectiv, în funcție de lista de dimensiuni și definițiile anterior elaborate. Exemplele trebuie să descrie un comportament de performanță profesională superioară, medie și inferioară. Această activitate se poate desfășura și prin corespondență. Rezultatul acestei etape este o listă cu exemplele pertinente. În această etapă se realizează operația de retroversiune în sensul că, unui alt grup de experți li se oferă cele două liste: una cu dimensiunile și definițiile lor și una cu exemplele generate anterior, într-o ordine aleatoare. Aceste exemple
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
care am început acest excurs prin teoriile privind organizațiile! Constructivă și critică, utopică și realizatoare, postmodernitatea este o stare în care presupozițiile moderniste au fost subminate dar, în același timp nu generează (încă!) o psihosociologie a organizării care să reflecte pertinent realitățile sociale ale timpului nostru. CUVINTE-CHEIE: Management științific; birocrație; legitimitate și autoritate; efectul Hawthorne; relații umane; contingență; instituție; analiza costurilor tranzacționale; analiza ecologică; postmodernism LITERATURA RECOMANDATĂ: Pugh, D. S., Hickson, D. J., (1994). Managementul organizațiilor, București: CODECS Vlăsceanu, M. (1999). Organizațiile
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
între investițiile în IT și beneficiile organizației este slabă sau chiar inexistentă. O altă explicație, pe lângă cele enumerate mai sus, ar fi aceea că investițiile IT sunt ușor de duplicat de alte organizații, dar ele nefiind făcute după o analiză pertinentă care să țină cont de specificul organizației respective, nu duc la rezultatele scontate. Orice schimbare în cadrul tehnologiei va avea un impact asupra celorlalte elemente din organizație (structură, procese, oameni, etc.), conform abordării sistemice socio-tehnice (Pugh, Hickson, 1994). Astfel, focalizarea doar
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
foundations of the twelfth century. That was the age which gave European civilization its impetus”. (Kenneth Clark, Civilization, a personal view. Harper & Row, New York and Evanston, 1969, p. 60). Același autor are, în alt capitol al aceleiași cărți, cele mai pertinente cuvinte de laudă pentru Voltaire al cărui surâs din statuia pe care i-a făcut-o Houdon îl numește „surâsul rațiunii”, the smile of reason (termeni cu care își și intitulează acel capitol). A crede, așa cum face scriitorul pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
cuvânt atunci salutată ca un eveniment. Cu privire la Bietul Ioanide și la Scrinul negru, a formulat Alexandru George o serie de observații care, oricât s-ar supăra (cu intoleranță total necălinesciană) discipolii fanatici ai maestrului, sunt niște observații critice legitime și pertinente, de bun-simț și bun-gust. Aceasta nu înseamnă a-l „denigra” pe Călinescu, nici a-l „contesta” și nu știrbește nici importanța acestor cărți, nici gloria marelui lor autor. În ce privește Un om între oameni, găsesc că e astăzi nedreptățit în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
precisă În care te afli cînd vorbești despre o carte, este un element esențial al reflecției noastre despre cărțile pe care nu le-am citit, căci numai această analiză poate să ne dea mijloacele de a adopta strategia cea mai pertinentă În situații de inferioritate de felul celei cu care se confruntă Martins. Vom avea ocazia să revenim. În situația unei conferințe publice, un scriitor care nu a citit cărțile despre care se Înțelege că trebuie să vorbească se pomenește, așadar
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
și că este așadar, în cazul acesta, la fel ca și mine, de partea comuniștilor, și nu a radicalilor. În candida sa intervenție, Natalia face o semnificativă nelegiuire lingvistică (este o scriitoare, ceea ce înseamnă că pentru ea această temă este pertinentă fără restricții). Ea folosește, referindu-se la raportul homosexual, adjectivul murdar, adică adjectivul folosit mereu, sistematic, mecanic în articolele canaliilor din toată presa italiană, ea dovedindu-se prin aceasta întru totul o adeptă a lui De Marsico. Această banală și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
26 decembrie 1974), pe care, după cum se spune, eu o aprob în întregime și pe deplin. Nu pot să fiu însă de acord cu preambulul tendențios. Într-adevăr, distincția dintre tipurile de „fascism” făcută în Il Politecnico nu este nici pertinentă, nici actuală. Ea putea să aibă valoare până acum vreo zece ani, când regimul democrat-creștin încă mai era pur și simplu o continuare a regimului fascist. Însă acum vreo zece ani s-a întâmplat „ceva”. „Ceva” care nu exista și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
primul rând liderii (președinte, secretar general, director executiv) respectivelor organizații. Am optat pentru intervievarea lor tocmai datorită poziției pe care o dețin și care îi face să cunoască toate problemele vizate de cercetarea noastră, putând deci să ne ofere date pertinente. 2.2. Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) În opinia prim-vicepreședintelui UGIR, domnul Ștefan Varfalvi, dialogul social a început să funcționeze după 1998 (anul înființării CES). Dialogul social la nivel de ramuri este mai slab decât cel de la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
unor recomandări adresate Parlamentului European, care l-a avut ca reprezentant în cadrul conferinței pe dr. J. Adler, director East-West Parliamentary Practice Project. Temele propuse în cadrul celor 10 forumuri au acoperit o arie foarte bogată de probleme și subiecte actuale și pertinente în raport cu tema generală a integrării europene și construcției identității europene. Tratarea lor în cadrul fiecărui forum a fost realizată prin metoda scenariului, care a permis o explorare în profunzime a tendințelor principale ale societății contemporane, precum și a relațiilor dintre acestea și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
prezent în toate clasificările analizate este scopul (fie el unic sau multiplu, predominant sau derivat). Capitolul III („Teoriile organizațiilor”) prezintă sistematic și minuțios evoluția diverselor concepții și puncte de vedere până la închegarea lor în teorii interpretativ-explicative veritabile. Autorul face o pertinentă analiză și evaluare critică a celor trei categorii mari de teorii ale organizațiilor: 1. clasice (care accentuează asupra a patru elemente principale: eficiența, principiile ierarhiei funcționale, ale autorității, structurile de organizare, mijloace de control ale activității desfășurate); în cadrul lor se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
că activitatea În speță poate fi nu doar actualizată, ci și Îmbunătățită. Îmbunătățirile au constituit o altă provocare: evitarea extremelor În prezentarea metodologiei - În termeni fie prea generali, fie prea obscuri. Cartea ar trebui să poată oferi sfaturi practice și pertinente atât pentru Începători, cât și pentru cercetători experimentați. O a treia schimbare generală a fost introducerea referințelor (mai ales În notele de la sfârșitul fiecărui capitol) la exemple de studii reale care apar În ediția revizuită a unei lucrări anexe, Applications
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Întrebări din această categorie sunt explorative, cum ar fi: „Ce se poate Învăța dintr-un studiu despre o școalăeficientă?”. Acest tip de Întrebare este un principiu justificabil pentru a efectua un studiu explorativ, scopul fiind acela de a dezvolta ipoteze pertinente pentru continuarea investigațiilor. Al doilea tip de Întrebare din această clasă ia de fapt forma uneia cu sensul de „cât” - de exemplu, „Ce rezultate a dat o anumită restructurare managerială?”. Este mai probabil ca În identificarea unor astfel de rezultate
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
contextul său din viața reală, În special atunci când • granițele Între fenomen și context nu sunt foarte bine delimitate. Cu alte cuvinte, ați folosi această metodă deoarece intenționați să vă ocupați de condițiile contextuale, În convingerea că ele pot fi deosebit de pertinente pentru fenomenul studiat. Astfel, această primă parte a logicii designului ne ajută să Înțelegem studiile de caz printr-o continuă diferențiere față de celelalte strategii de cercetare pe care le-am discutat. De pildă, un experiment separă În mod deliberat fenomenul
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
diferite. Aveți așadar un studiu care a specificat variabile dependente neechivalente. De asemenea, ați prezis un pattern global de rezultate care ia În considerare toate aceste variabile. Dacă rezultatele sunt cele pe care le-ați prezis, puteți ajunge la concluzii pertinente În privința efectelor descentralizării. Dacă rezultatele nu se Încadrează exact În patternul prezis - chiar dacă doar una dintre variabile nu se comportă conform predicției -, ipotezele dumneavoastră inițiale ar trebui puse la Îndoială. Apoi, primul caz ar putea fi susținut de un al
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]