1,341 matches
-
la categoriile extreme. Cu alte cuvinte, datele sugerează că resursele asociate statusului, evaluarea verticală și orizontală a prezentului și orientarea politică joacă fiecare rolul lor în configurarea atitudinilor pe care le iau oamenii pe continuumul optimism-pesimism. Ele explică parțial de ce pesimismul domină în general și confirmă prima ipoteză anunțată. 1.3.2.4. Ce face să crească sau să scadă optimismul și pesimismul? Răspunsul la această întrebare poate fi găsit dacă investigăm pe lângă nivelul personal și nivelul contextual. Parțial, putem înțelege
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fiecare rolul lor în configurarea atitudinilor pe care le iau oamenii pe continuumul optimism-pesimism. Ele explică parțial de ce pesimismul domină în general și confirmă prima ipoteză anunțată. 1.3.2.4. Ce face să crească sau să scadă optimismul și pesimismul? Răspunsul la această întrebare poate fi găsit dacă investigăm pe lângă nivelul personal și nivelul contextual. Parțial, putem înțelege din analizele ale căror rezultate le-am expus anterior. Datele au indicat că persoanele ce dețin resurse asociate statusurilor crescute sunt mai
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Datele au indicat că persoanele ce dețin resurse asociate statusurilor crescute sunt mai degrabă optimiste, iar persoanele ce dețin resurse asociate statusurilor scăzute sunt mai degrabă pesimiste; o evaluare pozitivă a prezentului e asociată cu optimismul, și una negativă cu pesimismul; orientarea politică e asociată fie cu optimismul, fie cu pesimismul. La nivel contextual, am derulat o analiză exploratorie 56 a relațiilor între: evoluțiile din fiecare categorie de pesimism / optimism, influența perioadelor electorale și evoluția câtorva indicatori macroeconomici 57. Dacă privim
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
crescute sunt mai degrabă optimiste, iar persoanele ce dețin resurse asociate statusurilor scăzute sunt mai degrabă pesimiste; o evaluare pozitivă a prezentului e asociată cu optimismul, și una negativă cu pesimismul; orientarea politică e asociată fie cu optimismul, fie cu pesimismul. La nivel contextual, am derulat o analiză exploratorie 56 a relațiilor între: evoluțiile din fiecare categorie de pesimism / optimism, influența perioadelor electorale și evoluția câtorva indicatori macroeconomici 57. Dacă privim cu mai mare atenție evoluția tuturor tipurilor de pesimism / optimism
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
evaluare pozitivă a prezentului e asociată cu optimismul, și una negativă cu pesimismul; orientarea politică e asociată fie cu optimismul, fie cu pesimismul. La nivel contextual, am derulat o analiză exploratorie 56 a relațiilor între: evoluțiile din fiecare categorie de pesimism / optimism, influența perioadelor electorale și evoluția câtorva indicatori macroeconomici 57. Dacă privim cu mai mare atenție evoluția tuturor tipurilor de pesimism / optimism (Tabelul 7), putem intui niște asocieri între aceste trenduri și contextele electorale. Atât pesimismul, cât și optimismul cresc
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cu pesimismul. La nivel contextual, am derulat o analiză exploratorie 56 a relațiilor între: evoluțiile din fiecare categorie de pesimism / optimism, influența perioadelor electorale și evoluția câtorva indicatori macroeconomici 57. Dacă privim cu mai mare atenție evoluția tuturor tipurilor de pesimism / optimism (Tabelul 7), putem intui niște asocieri între aceste trenduri și contextele electorale. Atât pesimismul, cât și optimismul cresc sau descresc în toate categoriile chair înainte și după alegerile din 1996 vezi octombrie '96, martie '97; aceeași situație apare și
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
din fiecare categorie de pesimism / optimism, influența perioadelor electorale și evoluția câtorva indicatori macroeconomici 57. Dacă privim cu mai mare atenție evoluția tuturor tipurilor de pesimism / optimism (Tabelul 7), putem intui niște asocieri între aceste trenduri și contextele electorale. Atât pesimismul, cât și optimismul cresc sau descresc în toate categoriile chair înainte și după alegerile din 1996 vezi octombrie '96, martie '97; aceeași situație apare și înainte și după alegerile din 200058 (vezi Tabelul 7). Pentru a verifica aceste influențe, am
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a verifica aceste influențe, am folosit testele ANOVA (analiza varianței). Practic, am creat o variabilă artificială 59 care să marcheze contextele date de perioadele pre- și postelectorale (1996-1997 și 2000-2001) și am testat relația ei cu fiecare categorie de optimism / pesimism. Rezultatele sugerează existența așa numitului efect al "lunii de miere". Astfel, am detectat asocieri între variațiile în aproape toate tipurile de optimism și contextele de schimbare politică date de alegeri și o relație neutră în raport cu variațiile din cadrul tipurilor de pesimism
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pesimism. Rezultatele sugerează existența așa numitului efect al "lunii de miere". Astfel, am detectat asocieri între variațiile în aproape toate tipurile de optimism și contextele de schimbare politică date de alegeri și o relație neutră în raport cu variațiile din cadrul tipurilor de pesimism. Datele obținute (pentru detalii vezi Anexa I, Tabelele A1-A5) indică diferențe semnificative 60 în variația optimismului deplin, optimismului personal, optimismului circumstanțial, optimismului social și pesimismului circumstanțial, între perioadele non-, pre- și postelectorale. Nivelul optimismului deplin este semnificativ mai ridicat în
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de schimbare politică date de alegeri și o relație neutră în raport cu variațiile din cadrul tipurilor de pesimism. Datele obținute (pentru detalii vezi Anexa I, Tabelele A1-A5) indică diferențe semnificative 60 în variația optimismului deplin, optimismului personal, optimismului circumstanțial, optimismului social și pesimismului circumstanțial, între perioadele non-, pre- și postelectorale. Nivelul optimismului deplin este semnificativ mai ridicat în perioadele postelectorale decât în cele non- și preelectorale; optimismul social și cel circumstanțial sunt semnificativ mai ridicate în perioadele postelectorale decât în cele preelectorale; optimismul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
perioadele non-, pre- și postelectorale. Nivelul optimismului deplin este semnificativ mai ridicat în perioadele postelectorale decât în cele non- și preelectorale; optimismul social și cel circumstanțial sunt semnificativ mai ridicate în perioadele postelectorale decât în cele preelectorale; optimismul personal și pesimismul circumstanțial sunt semnificativ mai ridicate în perioadele pre- decât în cele non- și postelectorale. Atunci când comparăm evoluția fenomenului (vezi Figura 3 numai pentru tipurile extreme) în raport cu trendurile indicatorilor macroeconomici (Figura 2), nu se poate să nu observăm asemănările: scăderea nivelului
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
decât în cele non- și postelectorale. Atunci când comparăm evoluția fenomenului (vezi Figura 3 numai pentru tipurile extreme) în raport cu trendurile indicatorilor macroeconomici (Figura 2), nu se poate să nu observăm asemănările: scăderea nivelului indicatorilor economici pare să se asocieze cu creșterea pesimismului și viceversa. Figura 3. Evoluții ale tipurilor de optimism deplin și pesimism deplin Practic, am verificat aceste relații cu ajutorul testelor de corelație. Întâi am calculat o medie anuală (pe cele două anchete) a fiecărui tip de optimism sau pesimism; apoi
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
3 numai pentru tipurile extreme) în raport cu trendurile indicatorilor macroeconomici (Figura 2), nu se poate să nu observăm asemănările: scăderea nivelului indicatorilor economici pare să se asocieze cu creșterea pesimismului și viceversa. Figura 3. Evoluții ale tipurilor de optimism deplin și pesimism deplin Practic, am verificat aceste relații cu ajutorul testelor de corelație. Întâi am calculat o medie anuală (pe cele două anchete) a fiecărui tip de optimism sau pesimism; apoi am verificat corelația între acestea și fiecare indicator macroeconomic (PIB per capita
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
creșterea pesimismului și viceversa. Figura 3. Evoluții ale tipurilor de optimism deplin și pesimism deplin Practic, am verificat aceste relații cu ajutorul testelor de corelație. Întâi am calculat o medie anuală (pe cele două anchete) a fiecărui tip de optimism sau pesimism; apoi am verificat corelația între acestea și fiecare indicator macroeconomic (PIB per capita în USD la PPP, indicele câștigului salarial real și șomajul înregistrat). Exceptând optimismul și pesimismul depline, nici unul din celelalte tipuri nu este corelat semnificativ cu acești indicatori
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
medie anuală (pe cele două anchete) a fiecărui tip de optimism sau pesimism; apoi am verificat corelația între acestea și fiecare indicator macroeconomic (PIB per capita în USD la PPP, indicele câștigului salarial real și șomajul înregistrat). Exceptând optimismul și pesimismul depline, nici unul din celelalte tipuri nu este corelat semnificativ cu acești indicatori. Analiza indică faptul că cei care sunt deplin pesimiști sunt mai sensibili la schimbările economice decât cei care sunt deplin optimiști 61 (Tabelul 8). De fapt, rezultatele se
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
deplin optimiști 61 (Tabelul 8). De fapt, rezultatele se leagă de cele de la nivel personal, unde am observat că aceia care aderă la această categorie sunt mai vulnerabili în termeni socioeconomici 62. Tabel 8. Corelații între tipurile extreme de optimism / pesimism și indicatori economici PIB per capita în USD la PPP Indicele câștigului salarial real Șomajul înregistrat Optimism deplin - - R= -,659 Pesimism deplin R = -,718 R= -,741 R = ,732 Datele sugerează o relație liniară între pesimismul deplin și șomaj și o
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
aderă la această categorie sunt mai vulnerabili în termeni socioeconomici 62. Tabel 8. Corelații între tipurile extreme de optimism / pesimism și indicatori economici PIB per capita în USD la PPP Indicele câștigului salarial real Șomajul înregistrat Optimism deplin - - R= -,659 Pesimism deplin R = -,718 R= -,741 R = ,732 Datele sugerează o relație liniară între pesimismul deplin și șomaj și o relație inversă cu PIB-ul per capita și cu indicele câștigului salarial real. În rezumatul acestor analize, putem spune că optimiștii
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
între tipurile extreme de optimism / pesimism și indicatori economici PIB per capita în USD la PPP Indicele câștigului salarial real Șomajul înregistrat Optimism deplin - - R= -,659 Pesimism deplin R = -,718 R= -,741 R = ,732 Datele sugerează o relație liniară între pesimismul deplin și șomaj și o relație inversă cu PIB-ul per capita și cu indicele câștigului salarial real. În rezumatul acestor analize, putem spune că optimiștii par mult mai sensibili la schimbările circumstanțiale, cum ar fi contextele de schimbare politică
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
schimbările circumstanțiale, cum ar fi contextele de schimbare politică generate de alegeri, în vreme ce pesimiștii par a fi mult mai sensibili la schimbările economice. De vreme ce testele pe care le-am efectuat sugerează asocieri între evoluția numai a unor tipuri de optimism / pesimism, schimbările factorilor economici și contextele de schimbare politică generate de alegeri, putem spune că cea de-a doua asumpție este parțial confirmată. O privire generală asupra acestui mic studiu de caz referitor la evoluția optimismului și a pesimismului în România
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de optimism / pesimism, schimbările factorilor economici și contextele de schimbare politică generate de alegeri, putem spune că cea de-a doua asumpție este parțial confirmată. O privire generală asupra acestui mic studiu de caz referitor la evoluția optimismului și a pesimismului în România postcomunistă ne dezvăluie că atitudinile pesimiste prevalează pentru cei mai mulți. Doar în câteva ocazii unele tipuri de atitudini optimiste le-au depășit pe cele pesimiste. Acesta este și motivul care ne-a făcut să ne gândim la "societatea pesimistă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ne-a făcut să ne gândim la "societatea pesimistă" ca un spațiu mental dominant. Credința comună că pesimistul e un optimist informat este mai degrabă respinsă de analizele noastre, care indică faptul că cei care aderă la diversele tipuri de pesimism sau optimism (în special la cele extreme) rareori se suprapun în termeni de resurse individuale sau percepții 63. Rezultatele ne îndeamnă să subscriem perspectivei care sugerează asocieri între statusul "dominant" al unei persoane și atitudinile optimiste pe care le degajă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pesimistă e comprehensibilă. Pe lângă toate rezultatele și explicațiile găsite în acest studiu de caz, suntem conștienți de faptul că e posibil ca, de fapt, nu căderea sau creșterea propriu-zisă a indicatorilor economici sau a resurselor individuale să determine optimismul sau pesimismul cuiva, ci modul în care acesta le percepe sau le înțelege rolul în atingerea propriilor dorințe. Cu alte cuvinte, observăm că schimbările "hard" și "soft" sunt sensibil legate, dar nu putem spune decât că fiecare le determină pe celelalte. Toate
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
românească 22. Dacă "euforia" post-revoluționară a începutului anilor '90 și-a lăsat puternic amprenta pe opțiunile tinerilor către schimbare și liberalism, domnia "tranziției" postcomuniste, ce a adus cu sine creșterea riscurilor sociale, estomparea perspectivelor, declinul încrederii și speranței și acutizarea pesimismului, face ca aceste opțiuni să devină mai puțin ferme. 6.4. Reprezentările În societatea simulării, identitățile sunt construite prin imagini, iar codurile și modelele determină felul în care indivizii se percep pe ei înșiși și relaționează cu ceilalți, spunea Baudrillard
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de tip hard șomaj, inflație ș.a. și cele de tip soft ale vieții sociale mentalități, percepții ș.a. sunt corelate, existând, de exemplu, relații semnificative de asociere între modificările din cadrul scenei politice și economice și cele din planul resurselor morale optimism / pesimism. Rezultatele acestei analize sugerează că optimiștii par mult mai sensibili la schimbările circumstanțiale, cum ar fi contextele de schimbare politică generate de alegeri, în vreme ce pesimiștii par a fi mult mai sensibili la schimbările economice. Am analizat apoi principalele paradigme ale
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
trece societatea românească. Dacă "euforia" post-revoluționară a începutului anilor '90 și-a pus puternic amprenta pe opțiunile tinerilor către schimbare și liberalism, domnia tranziției ce a adus cu sine creșterea riscurilor sociale, estomparea perspectivelor, declinul încrederii și speranței și acutizarea pesimismului a făcut ca aceste opțiuni să devină mai puțin ferme. Este de așteptat totuși ca pe termen mediu, pe măsură ce societatea românească va deveni mai "stabilă", mai modernă, mai integrată în complexul țărilor europene, pe măsură ce tot ceea ce înseamnă cultură a neîncrederii
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]